Connect with us

Actualitate

BNR are încă timp să ia prima măsură în favoarea populației și companiilor, de când a debutat criza de sănătate publică și de când economia s-a înscris spre recesiune

Publicat

pe

BNR are încă timp să ia prima măsură în favoarea populației și companiilor, de când a debutat criza de sănătate publică și de când economia s-a înscris spre recesiune. Fie azi, fie mâine, BNR poate reduce dobânda cheie spre 1%, ușurând astfel povara bancară a populației și companiilor afectate de criză și inversându-și cu 180 de grade tendința consacrată în ultimele 2 săptămâni: nimic pentru populație, totul pentru acționarii băncilor. În cea mai mare criză de pe parcursul generației noastre, ceea ce se va defini ca o criză generațională, BNR nici măcar nu a redus dobânda cheie până la minimum istoric precizeaza analistul economic Radu Teodor Soviani:

Se va ridica BNR la înălțimea crizei și va reduce, în mod real și urgent, dobânda cheie spre 1%? Până acum, în mod real, nimic pentru populație.
De ce BNR nu a redus agresiv dobânda de politică monetară de la 2,5% spre 1% în ședința din 20 martie, reducând astfel cert povara bancară pe populație? De ce ales să reducă dobânda doar cu 0,5 puncte, în condițiile în care reducerea aceasta a fost anulată ex-ante (dobânzile din piață, anterior, în condiții de lichiditate, se majoraseră cu 0,41 puncte).
De ce și puterea și opoziția (care au născut împreună conducerea colectivă a BNR) evită măcăr să pună în discuție principala măsură care ar avea efect real pentru reducerea poverii bancare (și limitarea degradării nivelului de trai) și anume costul creditului, deja mare înainte de criză și insuportabil dacă BNR mai rapid și Consiliul Concurenței (atent) nu iau măsuri reale? BNR nu a redus nici măcar până la minimul istoric de 1,75 dobânda cheie, în timp ce toate băncile centrale se află la minime istorice.
Puterea, prin OUG, propune creșterea poverii bancare a populației: așa numita măsură de urgență privind suspendarea plăților prin includerea dobânzilor în principal, nu numai că era posibilă și înainte de OUG, dar creștere povara bancară a populației după criza de sănătate publică. În înțelegere cu BNR (fereastra de ,,a aplica la această facilitate” este rezumată la starea de criză timp în care BNR ține dobânzile sus). Cine aplică acum, chiar dacă BNR va lua ulterior decizia de reducere agresivă a ratei de dobândă nu va beneficia de capitalizarea dobânzilor mici. Deci această OUG îmbie populația să accepte oferta otrăvită cât încă dobânzile sunt mari. Puterea IGNORĂ soluția reducerii reale a dobânzilor.
Opoziția, prin Parlament, propune ceva de genul să nu se plătească rate de principal și dobânzi. Zău? Și cine le plătește. De ce atât puterea cât și populația ignoră cel mai la îndemână instrument, măcar prin aducerea agresivă în spațiul public astfel încât să înțeleagă și cei pe care ei i-au numit politic în Consiliul BNR, că au la îndemână reducerea dobânzii cheie de către BNR spre 1%?
Iată ce s-ar întâmpla dacă BNR ar fi redus/ar reduce în mod real și de urgență dobânda cheie spre 1%. Astăzi sau cel târziu mâine, 30 martie 2020:
la resetarea din 31 martie 2020 a creditelor pentru populțaie, rata de dobândă ROBOR la 3 luni (în funcție de care se restează creditul și la care se adugă 1,9-4 puncte procentuale) ar fi fost spre 1,5% (față de 2,6 în prezent). Asta înseamna o reducere semnificativă a ratei de dobândă plătită de populație la credite în perioada de criză și pe cale de consecință, un plus de disponibilități financiare pentru populație în scopul subzistenței, și nu pentru bănci (soluția propusă prin OUG), pentru majorarea profiturilor. Dacă BNR reduce dobânda spre 1% după 31 martie, sau după ce guvernul dă metodologia de ,,suspendare” a ratelor (prin capitalizare) este prea târziu.
o astfel de reducere ar conduce și la scăderea semnificativă a costului la care se împrumută statul român în această perioadă complicată (și echivalent o reducere a profitului băncilor), deci o pantă mai lină de creștere a datoriei publice (pe care tot populația și companiile o plătesc);
o astfel de reducere ar fi fost de natură să penalizeze capitalurile speculative astfel încât BNR să nu ofere un prietenos curs de schimb pentru ieșirea acestora (și a profiturilor băncilor), cum face acum când țintește cursul și nu dobânda;
iar o astfel de măsură, însoțită de obligativitatea ca băncile să marcheze la piața valoarea titlurilor de stat din portofoliu (și să aducă capital, inclusiv să nu mai externalizeze profituri) ar fi contribuit la costuri decente pentru împrumuturile noi ale statului român.
o astfel de măsură ar încuraja în mod real populația care încă mai are capacitatea să plătească, ca, din ceea ce achită și acum lunar, să achite băncilor mai mult din principal (și să scadă povara bancară viitoare), și nu să își mărească principalul prin capitalizarea dobânzii, crescându-și povara bancară și având certitudinea incertitudinii veniturilor din perioada de după criza de sănătate publică. La dobânzi mici, plătind aceeași rată lunară, mai mult se duce spre reducerea principalului (pentru că devine costul mai mic cu dobânzile inclus în rata lunară). Este necesară inclusiv țintirea spre zero a comisioanelor bancare pentru plată anticipată
Ce au ales cei din BNR să facă nețintind o rată a dobânzilor spre 1% ci țintind cursul de schimb (nepenalizator pentru capitalurile speculative)?
au ales să vulnerabilizeze populația în fața crizei – în mod concret neluând nicio măsură pentru populație. Reducerea timidă de 0,5% a fost anulată ex-ante prin evoluția ROBOR ascendentă de dinainte de decizie (cu 0,41%). Dar Consiliului Concurenței și alte autorități ale statului au instrumentele și capacitatea să documenteze înțelegerea la preț și specularea economică a pandemiei, în favoarea unor obligații personale și nu în favoarea populației;
au ales să favorizeze externalizarea profiturilor băncilor și a capitalurilor speculative, nepenalizate prin curs și să nu oblige băncile să aducă capital dacă speculează nevoia de bani a statului, în perioadă de criză;
au ales, împreună cu Guvernul, o modalitate nepermisă în situație de criză, să majoreze povara bancară a populației prin ,,facilitatea” de dobândă la dobândă fără să fi țintit în prealabil un nivel de dobândă adecvat crizei fără precedent prin care trecem.
În această criză fără precedent, băncile centrale care țintesc măsuri către populație (mai puțin România și Rusia) au luat următoarele măsuri:
FED-ul american a redus dobânda practic la zero (în 2 etape, prima în 3 martie 2020), astfel încât să scadă povara bancară la un minim istoric pentru populație. Guvernul SUA a interzis băncilor operațiunile prin care erodează profiturile impozabile (BNR favorizând prin prevederile sale privind provizioanele ca, deși băncile din România au avut profit record anul trecut – 1,3 miliarde Euro), să nu plătească impozitul aferent exercițiului bugetar). Tot Guvernul SUA interzice acționarilor băncilor ca din profituri să răspcumpere acțiuni la prețuri discountate de criză și să speculeze astfel criza, pe baza profiturilor anterioare. Rețineți: în SUA avem minim istoric al dobânzii. Practic zero.
Banca Centrală a Angliei a redus în două rânduri dobânda, întâi la 0,25 și apoi la 0,1, astfel încât a ușurat povara bancară pe populație, rămânând mai mult disponibil din rata anterioară crizei pentru nevoile curente. Minim istoric al dobânzii.
Polonia a redus încă din 17 martie dobânda cheie la nivelul minim istoric de 1% (de la 1,5%).
Cehia redusese deja dobânda cheie de la 2,25% la minimul istoric de 1,75% și a anunța băncile comerciale să nu cumva să distribuie dividende în perioada următoare.
Ungaria a anunțat morotariu în privința ratelor și dobânzilor bancare în condițiile în care dobânda de politică monetară era deja la minimul istoric de 0,9%.
România a ales să nu reducă dobânda nici măcar până la minimul istoric de 1,75%. Măsura reducerii de la 2,5% la 2% era potrivită dacă economia încetinea ușor și nu într-o criză fără precedent pe parcursul vieții noastre, în care în mod cert vom avea recesiune. Dramatică. Se vor pierde sute de mii de locuri de muncă. Și zeci de mii sau sute de mii de companii vor da faliment.
Așdar, în timpul ce băncile centrale luau măsuri reale pentru populație (în condiții de piață) BNR a ales să mimeze reducerea de facto a ratei de dobândă (a redus dobânda cheie de la 2,5% la 2%) după ce ex-ante dobânzile ROBOR se majoraseră în piață (în condiții de lichiditate – deci existând bani!!!), și practic BNR nu a făcut nimic pentru populație, ci doar pentru acționarii băncilor.
Un singur corespondent mai găsesc în lume, echivalent: Rusia, care a păstrat rata de dobândă cheie la 6%, cam ceea ce a făcut și BNR, având în vedere că dobânda medie la creditele pentru persoanele fizice este permisă și tolerată de BNR la nivelul de 7,03% (deși dobânda cheie este de numai 2%).
Subliniez că o anulare a ratelor sau o ștergere a dobânzilor este o măsură himerică. Cine le plătește? Dar reducerea poverii bancare în perioadă de criză prin reducerea substanțială a dobânzilor practicate la credite, nu numai că este o măsură adecvată dar este și posibilă. Pe 3 paliere:
Reducerea în mod real a dobânzii cheie spre 1%. În prezent este 2%, redusă timid de BNR în 20 martie cu 0,5% până la 2%. Nu e nici măcar la minimul istoric de 1,75%.
Reducerea marjei de profit a băncilor comerciale prin reducerea spread-ului dintre dobânzile pe care le plătesc la depozite și cele pe care le încasează la credite. În condiții de piață, pe care reducerea dobânzii BNR spre 1 la sută le-ar favoriza. În prezent băncile plătesc 2% la depozite și încasează 7% la credite – un interval mai mare decât în criza de lichiditate din ianuarie-martie 2009, când marja era de 4 puncte procentuale, dar dobânda la credite era mai mare cu un sfert decât dobânda la depozite. Acum dobânda la credite este mai mare cu 250% față de dobânda la depozite (marja de 5 puncte procentuale)
Se încurajază astfel situația în care aceia care pot încă să plătească în avans ratele de capital din aceeași sumă pare care o plătesc în prezent ca rată să achite mai mult principal și mai puțină dobândă (dobânzile fiind reduse). Iar celor care chiar nu pot să plătească, într-o primă fază, li se pune în plus la credit (li se capitalizează) dobânda, dar la un nivel mult mai mic decât în prezent.
Așdar,
BNR poate și astăzi și mâine să ia o decizie reală în favoarea populației și să nu țintească doar propriile interese și de grup, reducănd astfel în mod real povara bancară pentru populație. Asta înseamnă o măsură cu adevărat excepțională (și nu mimată, cum a făcut în 20 martie, în esență, măsuri integral în favoarea băncilor) și să reducă rata de dobândă cheie spre 1%, astfel încât povara financiară pe populație să scadă, în perioadă de criză și nu să crească.
Simultan Consiliul Concurenței trebuie să verifice în cel fel s-au înțeles și se înțeleg băncile la scutul BNR, astfel încât să ridice rata de dobândă ROBOR din piață, anterior deciziei din 20 martie 2020, ceea ce reprezintă a anulare ex-ante a reducerii de 0,5 puncte procentuale. În mod real, nimic pentru populație.
Iar băncile trebuie convinse legal (de BNR și Consilul Concurenței) să lase în perioada de criză specula manifestată și pe perioada de boom economic (la scutul BNR) și să nu se mai înțeleagă în privința costului creditului. Ele trebuie să reducă spread-ul – marja de dobândă dintre dobânzile pasive (cât îi costă ca să atragă banii) și dobânzile active (la cât plasează banii în perioada de criză).
În ianuarie 2020, băncile plăteau în medie la depozitele populației 2,01% pe an, și percepeau la creditele pentru populație, în medie, 7,03% pe an. Asta înseamnă o marjă de profit de 5,02% pe an pe care BNR o conservă și o încurajează prin neluarea vreunei măsuri care să reducă povara bancară pentru populație ci din contră, să o majoreze. Graficul dobânzilor la depozite și credite în ultimul an este mai mult decât elocvent:
Concluzionez spunând că există mecanismele legale pentru reducerea acestei marje, în condiții de piață, de la 5,02% la cel mult 2%, dacă mecanismele statului de drept din România reușesc în starea de alertă și de urgență în care ne aflăm, să documenteze de ce nu reduce BNR dobânda cheie spre 1% imediat și de ce nu sunt aplicate mecansimele legale prin care dobânzile la credite în perioada de criză pot să coboare de la 7% spre 3,5%. Desigur, ,,riscul” (pe termen scurt așa cum s-a demonstrat în Polonia, Cehia și Ungaria) este ca BNR să nu mai ofere cursuri prietenoase de ieșire obligațiilor economice și să țintească prin măsurile luate în mod evident, populația și nu să lase nepenalizate capitalurie vagoaboande, pe care nu le protejează țintind cursul și nu dobânda.
Dacă cel târziu mâine, 31 martie 2020, BNR va reduce dobânda de politică monetară spre 1%, nu s-ar mai așeza în mod păgubos pentru populație și pentru banul public, mereu, ,,în spatele curbei” față de toate băncile centrale (mai puțin Rusia) și mai ales, față de populație. În prezent BNR pare să se situeze în schimb ,,mult în fața curbei” față de propriile obligații economice, consolidate în ultimii 30 de ani. Procedând astfel, BNR ar putea inversa actuala situație din criză în care populația, cea mai lovită de criză economică este pusă în situația să prefinanțeze profiturile băncilor comerciale. #puterealupuluipoliticiimonetareestehaita. (Paul D.).

Actualitate

Botezul focului în Mojave: Armata SUA își testează sistemele de comandă digitală în „cuptorul” din California

Publicat

pe

De

Într-un peisaj dezolant, unde temperaturile depășesc frecvent 41 de grade Celsius, Pentagonul a decis să împingă tehnologia viitorului la limită. Arhitectura de Comandă și Control de Nouă Generație (NGC2) părăsește laboratoarele sterile pentru a înfrunta căldura zdrobitoare și relieful necruțător al Deșertului Mojave, într-un test care va decide viitorul comunicațiilor pe câmpul de luptă.

Electronică sub asediu: Când 100 de grade Fahrenheit devin un inamic tactic

Misiunea din cadrul Proiectului Convergence Capstone 6 nu este doar o simplă aplicație militară, ci o luptă pentru supraviețuirea sistemelor electronice. Oficialii militari subliniază că temperaturile extreme aduc o perspectivă complet nouă asupra comunicațiilor. Nu este vorba doar de funcționarea software-ului, ci de rezistența fizică a carcaselor, a sistemelor de răcire și a circuitelor care trebuie să gestioneze fluxuri masive de date în timp ce sunt expuse unui soare arzător.

Deșertul Mojave, cu vârfurile sale muntoase precum Tiefort Mountain, oferă decorul perfect pentru a testa „stresul” la care sunt supuse undele radio, transformând barierele naturale în obstacole cibernetice ce trebuie depășite pentru a menține unitatea fluxului informațional.

Duelul prototipurilor: Divizia 4 Infanterie versus Divizia 25 Infanterie

Experimentul pune față în față două abordări diferite ale modernizării. În timp ce Divizia 4 Infanterie a reconstruit rețeaua de la zero pe noua arhitectură NGC2, Divizia 25 Infanterie utilizează o variantă modernizată a sistemelor actuale, numită C2 Fix.

Această comparație directă va permite armatei să determine mixul ideal de capabilități necesare pentru întreaga forță, care operează în prezent cu un amestec de echipamente moștenite și tehnologii de ultimă oră. Rezultatul va influența direct deciziile de achiziție și contractele de miliarde de dolari ce urmează a fi acordate.

Inteligența Artificială sub presiunea „Blackhorse”

Testul actual se remarcă printr-o amploare fără precedent: aproape 10.000 de soldați participă la ceea ce este considerat cel mai mare exercițiu de acest tip. Adversarul nu este unul de paie; faimosul Regiment 11 Cavalerie, cunoscut sub numele de „Blackhorse”, acționează ca o forță de opoziție de clasă mondială, simulând atacuri cibernetice și electromagnetice constante.

În acest mediu ostil, sistemele de asistență bazate pe Inteligență Artificială și funcțiile de comunicații automate (auto-PACE) trebuie să demonstreze că pot reconfigura rețeaua instantaneu atunci când legăturile primare sunt bruiate sau distruse.

Pariul pe sectorul comercial: De la prototip la dotarea de serie

Această etapă marchează finalul fazei de prototipare pentru NGC2. Armata SUA își validează astfel strategia „commercial-first”, testând dacă produsele derivate din sectorul civil pot face față rigorilor războiului modern. Feedback-ul colectat în Mojave va fi crucial pentru ajustările finale înainte ca echipamentele să ajungă în dotarea unităților operative anul viitor. Pentru Pentagon, miza este clară: transformarea datelor într-o armă letală, indiferent cât de ridicată este temperatura în termometre.

Citeste in continuare

Actualitate

Un pas istoric pentru apărarea Kievului: Raytheon și Lockheed Martin analizează producția de rachete Patriot direct în Ucraina

Publicat

pe

De

În urma anunțului surprinzător al președintelui Donald Trump privind acordarea unei licențe de producție, giganții industriei de apărare RTX (prin subsidiara Raytheon) și Lockheed Martin au demarat studiile de fezabilitate pentru fabricarea interceptoarelor Patriot pe teritoriul ucrainean. Discuțiile, deși aflate într-un stadiu incipient, marchează o schimbare fundamentală în strategia de susținere militară a Ucrainei, mutând accentul de pe transferul de echipamente către producția locală sub licență americană.

Undă verde de la Casa Albă: Administrația Trump forțează extinderea capacităților industriale în zonele de conflict

Decizia oficială de a permite licențierea producției de interceptoare în Ucraina a pus în mișcare mecanismele birocratice și tehnice ale marilor furnizori de armament. Tom Laliberty, președintele diviziei de sisteme de apărare terestră și aeriană din cadrul Raytheon, a confirmat la Farnborough că procesul este abia la început, subliniind că firma va urma îndeaproape directivele guvernului Statelor Unite. Această inițiativă vizează nu doar sprijinirea efortului de război, ci și reducerea presiunii asupra stocurilor globale, care au generat deja tensiuni cu alți clienți strategici, precum Elveția.

Arhitectura apărării aeriene: Analiza fezabilității pentru modelele GEM-T și PAC-3

Complexitatea sistemului Patriot, care integrează tehnologii de la mai mulți furnizori, ridică provocări logistice semnificative. În timp ce RTX furnizează interceptorul GEM-T, Lockheed Martin produce varianta PAC-3, ambele fiind esențiale pentru anihilarea amenințărilor balistice. Oficialii celor două companii studiază în prezent trei direcții de acțiune: implicarea lanțului de aprovizionare local, operarea unor facilități de mentenanță și, în cel mai ambițios scenariu, asamblarea completă a rachetelor pe sol ucrainean pentru a asigura suportul pe care Kievul îl solicită.

Inovație la costuri reduse: Lockheed Martin prezintă noul interceptor Adapted Capability Effector

În paralel cu discuțiile despre Ucraina, industria de apărare caută soluții pentru a face față cererii masive și costurilor ridicate. Lockheed Martin a profitat de contextul salonului aeronautic pentru a lansa o nouă versiune a interceptorului PAC-3, denumită Adapted Capability Effector (ACE). Această variantă, concepută pentru a fi mai accesibilă din punct de vedere financiar, urmează să fie dezvoltată în parteneriat cu industria europeană, primul test fiind programat pentru anul 2028. Această mutare semnalează o adaptare a marilor jucători la o realitate în care cantitatea și sustenabilitatea economică devin la fel de importante ca precizia tehnologică.

Citeste in continuare

Actualitate

Scutul olandez pentru Europa: Destinus prezintă interceptorul Vorexon pentru eliminarea punctelor oarbe din apărarea aeriană

Publicat

pe

De

Compania olandeză Destinus a dezvăluit un nou sistem de interceptare a rachetelor, conceput special pentru a aborda vulnerabilitățile critice din arhitectura de apărare aeriană integrată a Europei. Denumit Vorexon, acest interceptor lansat de la sol promite să detecteze și să neutralizeze rapid proiectilele inamice, asigurând protecția activelor prioritare printr-o selecție inteligentă a țintelor.

Viteză de peste Mach 2 și precizie sub control uman

Aflat încă în faza de dezvoltare, sistemul Vorexon este proiectat să atingă o viteză maximă de peste Mach 2 și să aibă o rază de acțiune de peste 20 de kilometri. Tehnologia funcționează în cadrul unei rețele integrate de senzori și control al focului, utilizând radare externe pentru a identifica și clasifica proiectilele primite. După lansare, interceptorul beneficiază de corecții de curs pe traiectoria medie, până când propriul radar se blochează pe țintă pentru atacul final. Un aspect esențial subliniat de producători este faptul că decizia finală de angajare a țintei rămâne în permanență sub comanda unui operator uman.

Eficiența costurilor: O lecție învățată de pe frontul din Ucraina

Dezvoltarea Vorexon vine ca un răspuns direct la realitățile războiului modern, unde bombardamentele masive de artilerie au demonstrat că utilizarea interceptorilor scumpi pentru a opri rachete ieftine este nesustenabilă economic. În prezent, nicio arhitectură de apărare nu poate angaja fiecare proiectil fără a epuiza resursele financiare ale apărătorului. Vorexon urmărește să echilibreze acest raport de forțe, oferind o soluție scalabilă împotriva rachetelor de artilerie și a bombelor ghidate, care sunt produse în masă la costuri reduse.

Calendarul implementării și protecția infrastructurii critice

Destinus estimează că Vorexon va trece prin teste operaționale anul viitor, având ca țintă lansarea producției de masă în 2028. Sistemul este gândit să protejeze puncte strategice precum posturile de comandă, hub-urile logistice, depozitele de muniție și bateriile de apărare aeriană. Deși nu au fost anunțați clienți oficiali de lansare, compania a confirmat purtarea unor discuții cu mai multe state europene, inclusiv cu Ucraina, țară unde alte tehnologii ale firmei, precum racheta de croazieră RUTA Block 2, sunt deja utilizate în contextul conflictului actual.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv5 ore ago

De la „butelia de fericire” la galeata de ploaie: cum se îneacă Coca-Cola Ploiești în apă, fantome și 50 de bani taxați la fraieri

Fabrica de ploaie îmbuteliată După două zile de ploi serioase, fabrica Coca-Cola HBC România de la Ploiești nu mai arăta...

Exclusiv5 ore ago

Garda de Mediu Prahova, prinsă în… „pielea goală”. Interimatul de avarie cu eterna Dana Tudorache

S-a schimbat șefa! De la „achiziții” la… „dezafectare” Garda de Mediu Prahova dă iar senzația că este condusă din mers,...

Exclusiv5 ore ago

GDPR la mișto: cum se ascund „salariile de excelență” în timp ce se afișează avansările cu nume și prenume

Chestorul cu două măsuri: secretomanie la bani, publicitate la grade De când a aterizat în fotoliul de inspector general, chestorul...

Exclusivo zi ago

Mascații închid lumina la Giurgiu: „Mandatul” lui Fulga, evacuat cu escortă morală

După ani de scandaluri, morți la apel, evadări ca-n filme proaste și o „afacere de familie” demnă de manualul de...

Exclusivo zi ago

REPUBLICA PARALELĂ A ȘTAMPLEI „STRICT SECRET”. Cum a fost răpită piața 5G de CSAT, pusă la adăpost de Justiție și împachetată în „interes național”

Democrație pe hârtie, dictatură de CSAT în practică România trăiește, oficial, într-o „democrație constituțională”. Neoficial, însă, pare mai degrabă o...

Exclusivo zi ago

O nouă eră în salarizarea polițiștilor: DGF apasă pe Maisal, finanțiștii din teritoriu numără taste, nu bani

DGF a transformat personalul structurilor de financiar din teritoriu în simpli operatori de calculator, dezvăluie Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul”....

Exclusivo zi ago

O nouă eră în aplicarea „selectivă” a legii: șeful Poliției Române și pixul care face ravagii la baza sistemului

Șeful e în toane bune, legea e pe modul „opțional” Șeful Poliției Române este în toane excelente zilele acestea, după...

Exclusiv2 zile ago

Furtuna transatlantică a cenzurii: Cum a ajuns România cârpa de șters a Congresului SUA și a Comisiei Europene

România, primul cobai electoral aruncat sub roțile algoritmilor În decembrie 2024, România a intrat în istoria politică mondială nu printr-o...

Exclusiv2 zile ago

O nouă rușine în siguranța muncii: polițiști trimiși la lucru în condiții toxice, instituția se ascunde după „cercetare prealabilă”

Când arestul devine risc profesional: „Diamantul” sună alarma la IPJ Sibiu Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” a ajuns să facă...

Exclusiv2 zile ago

O frână de mână trasă la Palatul Victoria: instanța transformă „marea reformă a salarizării” în spectacol cu martori asistenți

Consultarea publică „la mișto” este oprită cu acte în regulă Consultarea publică pe Legea salarizării a fost suspendată de instanță,...

Exclusiv2 zile ago

Hipodromul cu iz penal: cum se dopează caii și se diluează regulamentul, sub ochii unei comisii de decor

Culise murdare la trap: regulamentul, călcat în picioare Pe hipodromul din Ploiești nu se mai aleargă doar caii, ci și...

Exclusiv3 zile ago

IPJ CONSTANȚA, MANUAL DE ABUZ INSTITUȚIONAL: NU CONTEAZĂ LEGEA, CONTEAZĂ TURNĂTORUL!

PRIORITATE ZERO LA IPJ CONSTANȚA: VÂNĂTOAREA DE „VINOVAȚI” CARE SPUN ADEVĂRUL La IPJ Constanța, urgența nu poartă uniformă, nu are...

Exclusiv3 zile ago

„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale

Adam Smith, sindicalist post-mortem: ce nu vor să audă politicienii când deschid „Avuția națiunilor” Când polițiștii și militarii cer bani,...

Exclusiv3 zile ago

TIR-istul cu „curaj” de cauciuc: beat criță, fără permis și cu tupeu cât DN 57

Așa arată inconștiența la volan: 40 de tone, alcool și zero creier AȘA CONDUCE UN ȘOFER INCONȘTIENT! – o spun...

Exclusiv3 zile ago

„Specialii” din noroi și experții din pixeli: când militarii cară nămol, vitejii de internet cară comentarii

„Unde s-au evaporat experții de serviciu?” Unde sunt acum „experții” care strigă, cu mâna pe tastatură și curajul în spatele...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv