Connect with us

Actualitate

Hai din nou cu Economia Voodoo!

Publicat

pe

Va retrimit aici catre un articol publicat de mine initial in 19 februarie 2008 (in urma cu 12 ani), in care am preluat termenul batranului Bush (J.H.W. Bush sau Bush Senior) – de economie voodoo. In acceptiunea ministrului demis al finantelor, care reduce taxe (pentru banci sau supra-acciza) si creste cheltuieli, rezultatul fiind deficit MAI MIC in 2020 fata de 2019 (!!!!) asta poate fi si promisiunea ,,urmeaza lucruri fantastice pentru Romania” pe care o face Florin. In fapt, o abureala. ,,Economie Voodoo”, asa cum detaliam si in 2008. P.S. Nu trebuie sa va mire de loc. Papusarii sunt aceiasi. Paiatele sunt altele. Iata si articolul, precizeaza analistul economic Radu Teodor Soviani:

Acest articol a fost publicat în 19 februarie 2008, în revista Money Express. Îl republic cu rugămintea să urmăriți raționamentul și mai ales concluzia
In alegerile primare din SUA, din 1980, George Bush Senior, atunci oponentul lui Ronald Reagan (pe care l-a secundat ulterior ca vicepresedinte), numea oferta economica a contracandidatului sau drept “economie Voodoo”.
Bush Senior contrazicea teoria lui Reagan care spunea ca „o reducere a taxarii va avea ca efect o crestere a veniturilor din taxe si nicidecum o majorare a deficitului bugetar“. Va aduceti aminte care a fost, in Romania, argumentul reducerii taxarii, prin introducerea cotei unice? „Ca se va scoate la lumina economia gri si ca astfel va fi majorata baza de taxare si, prin urmare, vor veni mai multi bani la buget“. O explicatie scolareasca. Ce avem dupa trei ani de aplicare a acestui sistem? Ponderea veniturilor in PIB este tot acolo (in jur de 32-33%), deficitul bugetar (datoria) s-a majorat pana aproape de 3% din PIB, deficitul de cont curent aproape s-a dublat de la 8 la 14, 2% din PIB, cresterea economica a incetinit, iar inflatia s-a reaprins.
Reducerea de taxe nu trebuie privita populist si simplist, ca daca reducem taxele fiscalizam mai mult. Nu. Ea trebuie privita economic. O taxare mai redusa a salariilor ar trebui sa majoreze oferta de munca. Mai multi oameni pe piata muncii ar insemna o ieftinire a costului muncii lor (a salariului brut), dar, prin reducerea impozitului pe venit, oamenii ar trebui sa ramana cu mai multi bani in mana (salariul net).
S-a intamplat asa? Nu. Cota unica nu a scos la iveala mult mai multe locuri de munca (numarul de salariati este undeva la 4, 5 milioane de persoane, in timp ce populatia activa se cifreaza la 9, 5 milioane). Forta de munca a continuat sa migreze spre alte state, iar bazinul s-a imputinat. Salariul mediu brut nu numai ca nu a scazut, ci din contra, s-a majorat dincolo de plusul de productivitate, pe fondul deficitului de forta de munca, generand inflatie.
Un al doilea unghi in care ar trebui sa privim reducerea de impozit pe venit si pe profit este urmatorul: ne-am putea astepta ca reducerile sa faca procesul de economisire mai atractiv si, prin urmare, sa creasca economiile populatiei. Asadar, sa fie mai multi bani disponibili pe piata. Atunci, costul atragerii banilor ar scadea, imprumuturile s-ar ieftini si ar deveni investitii in economia nationala. Atentie, ma refer la economisirea domestica, interna. S-a intamplat asa? Nu. Reducerea de taxe nu s-a resimtit intr-o majorare considerabila a economisirii. Pentru ca altfel nu am fi avut nevoie intr-o masura atat de mare de economisirile altor natiuni pentru a acoperi necesarul de investitie in Romania. S-a intamplat pe dos, am apelat la aceste economisiri. Aproape am dublat deficitul de cont curent (care a urcat de la 8% in 2004 la 14, 2% in 2007). Cum? Prin consum. Am consumat mult mai mult decat ceea ce producem, diferenta fiind acoperita din importuri. Adica plasamente temporare de bani contra randamente (un fel de imprumuturi). Efectul? Indatorarea finantata intr-o masura din ce in ce mai mica (deficitul de balanta comerciala sta la baza deficitului de cont curent, iar acesta a fost finantat in proportie de doar 43% in anul 2007 din investitii straine directe).
Am facut un calcul in privinta deficitului de balanta comerciala din anul 2007: 21, 5 miliarde de euro – 44% fata de anul 2006 (importuri de peste 50 de miliarde euro, exporturi de 29, 4 miliarde de euro). Inseamna ca in fiecare zi din 2007 am importat mai mult decat am exportat cu 59 de milioane de euro (comparati acest deficit zi de zi cu 45 de milioane de dolari cat reprezenta „prima transa de la FMI“, pe vremuri). Ce am dat in schimb importatorilor? Lei. Am dat lei in fiecare zi pentru cei 59 de milioane de euro, am „majorat“ masa monetara, am adus o multime de lei pe piata. Multimea i-a facut ieftini. Ieftinirea s-a transformat in depreciere de curs. Apoi inflatie. Din ce in ce mai mare.
Nu numai ca reducerea de taxe nu a stimulat economisirea (din contra, banii s-au dus in consum si au alimentat inflatia si dezechilibrele externe). Nu numai ca s-a dovedit ineficienta pentru a pastra in tara forta de munca – antrenand-o, spre exemplu, in lucrari de infrastructura, mai bine platite. Nu numai ca a paralizat investitiile publice gen autostrazi (din lipsa de bani) si s-a strangulat incet dezvoltarea. Dar cel mai recent efect este indatorarea. Deficitul bugetar. Banii ajung din ce in ce mai putin (aproape 3% deficit bugetar in anul 2007). Tragand linie, nu pot decat sa-l citez pe batranul Bush: „Economie Voodoo“. Adica o economie in care s-a pretins ca sistemul de taxare „cota unica“ reprezinta o solutie ingenioasa, aproape magica, pentru a asigura dezvoltarea Romaniei pe termen lung.
Se va dovedi, in perioada urmatoare, ca modul in care s-a aplicat la noi a fost de fapt nu o solutie, ci o idee fara valoare, fara eficienta. O idee Voodoo.

Actualitate

ADIO, MONOPOL AMERICAN? Planul radical al Pentagonului de a construi nave de război în Japonia și Coreea de Sud

Publicat

pe

De

Într-o tentativă fără precedent de a sparge blocajul productivității din șantierele navale autohtone, Departamentul Apărării al SUA a solicitat suma de 1,85 miliarde de dolari printr-un mecanism de finanțare special. Deși oficial fondurile sunt destinate „studiilor și dezvoltării”, semnalele venite din interiorul administrației confirmă o intenție mult mai agresivă: achiziționarea directă de fregate, distrugătoare și crucișătoare construite în șantierele navale din Japonia și Coreea de Sud.

Sfârșitul întârzierilor cronice: Eficiența asiatică versus blocajul american

Decizia marchează o schimbare seismică în strategia de apărare. În prezent, șantierele navale din Statele Unite se confruntă cu întârzieri masive, variind între 14 și 42 de luni pentru programe esențiale, cum sunt distrugătoarele din clasa Arleigh Burke. În contrast puternic, aliații asiatici au demonstrat o capacitate de execuție uluitoare. De exemplu, șantierele japoneze au reușit să demareze construcția unor noi crucișătoare dotate cu sistemul Aegis care vor fi la apă în mai puțin de cinci ani—un ritm considerat imposibil în prezent pe teritoriul american.

Oficiali guvernamentali argumentează că injectarea de capital în parteneriate externe este singura metodă de a „zgudui paradigma” unei industrii interne care, deși a beneficiat de bugete dublate în ultimele două decenii, continuă să livreze nave cu costuri explozive și termene depășite. „Nimeni nu cheltuiește 1,85 miliarde de dolari doar pentru a studia ceva. Acești bani sunt acolo pentru achiziția de active”, a declarat o sursă guvernamentală de rang înalt, subliniind urgența de a adăuga capacitate și competiție reală în sistem.

„Modelul Finlanda”: O strategie de tip cal troian pentru revitalizarea industriei interne

Planul Pentagonului nu presupune abandonarea industriei americane, ci o reformare forțată a acesteia prin ceea ce experții numesc „Modelul Finlanda”. Strategia prevede ca primele nave (structura metalică și sistemele mecanice) să fie construite în Asia, în timp ce integrarea sistemelor de luptă critice va rămâne în sarcina contractorilor americani.

Condiția esențială impusă giganților navali precum Hanwha, HD Hyundai sau Mitsubishi este ca aceștia să investească direct în Statele Unite. Fie prin modernizarea șantierelor existente, fie prin construirea unora noi pe teritoriu american, acești parteneri externi ar urma să aducă tehnologia, robotizarea și metodele de producție ultra-eficiente care au transformat Japonia și Coreea de Sud în lideri mondiali. Obiectivul final este ca restul contractelor pe termen lung să fie executate în SUA, utilizând forță de muncă și baze de aprovizionare americane.

Frontul de acasă: Congresul se pregătește de „război” cu Administrația

În ciuda logicii economice și operative, planul se lovește de un zid de rezistență în Congres. Aleșii americani și-au exprimat scepticismul profund, invocând riscuri legate de securitatea tehnologică și impactul asupra locurilor de muncă din statele cu tradiție în construcții navale. Unii parlamentari au comparat ideea de a construi distrugătoare în Asia cu „cele mai proaste decizii comerciale din istorie”, susținând că subcontractanții locali vor fi primele victime ale acestei externalizări.

Din punct de vedere legal, obstacolele sunt la fel de mari. Legislația actuală interzice, în general, construcția navelor militare în afara țării. Totuși, utilizarea fondurilor de reconciliere și posibilitatea unor derogări prezidențiale bazate pe motive de securitate națională oferă Administrației pârghiile necesare pentru a ocoli restricțiile tradiționale, dacă miza este considerată critică pentru menținerea supremației pe mare în fața noilor amenințări globale.

O „spirală a morții operative” pentru flota americană

Criticile de la cel mai înalt nivel s-au intensificat recent, directorul Biroului de Management și Buget avertizând executivii din industria navală că restanțele masive duc flota într-o „spirală a morții operative”. Din perspectiva Washingtonului, performanța corporativă sub așteptări a forțat mâna Pentagonului să caute soluții dincolo de granițe.

În timp ce Marina SUA insistă că are nevoie de „toate mâinile pe punte” și de o abordare creativă pentru a suplini lipsa forței de muncă și a infrastructurii învechite, bătălia pentru viitorul șantierelor americane se mută în arena politică. Dacă acest plan de 1,85 miliarde de dolari va trece de filtrul legislativ, ar putea reprezenta începutul unei noi ere în care sigiliul „Made in USA” pe o navă de război va fi precedat de expertiza și viteza de execuție a aliaților din Pacific.

Citeste in continuare

Actualitate

Inteligența predictivă redefinește dominația maritimă: Integer Technologies accelerează autonomia în zonele de conflict

Publicat

pe

De

Dincolo de simpla navigație: Provocarea mediilor contestate

Într-un peisaj maritim marcat de amenințări de tip A2/AD (anti-access/area denial), activități în „zona gri” și pericole emergente la adresa infrastructurii submarine, cererea pentru autonomie a evoluat radical. Astăzi, miza nu mai este doar deplasarea unei platforme de la un punct la altul, ci capacitatea operatorilor de a anticipa problemele înainte ca acestea să escaladeze. În acest context, Integer Technologies, una dintre companiile cu cea mai rapidă creștere din Statele Unite, propune o schimbare de paradigmă prin software-ul DIGIT, integrat deja în proiectele strategice de vehicule submarine autonome de mare capacitate.

Misiunile de monitorizare continuă și supraveghere persistentă în teatre de operațiuni precum Pacificul necesită nu doar rază lungă de acțiune, ci și o anduranță extremă. Tehnologia actuală trebuie să permită sistemelor să funcționeze eficient în medii cu comunicații degradate sau inexistente, oferind o prezență scalabilă și accesibilă din punct de vedere al costurilor, capabilă să răspundă inclusiv provocărilor reprezentate de contramăsurile împotriva minelor marine.

Arhitectura succesului prin misiuni asigurate

Spre deosebire de furnizorii tradiționali de platforme sau senzori, abordarea propusă se concentrează pe un strat software esențial: asigurarea misiunii. Această soluție transformă datele brute în avantaje decizionale, permițând sistemelor să prezică probabilități în medii incerte. Nucleul inovației constă în capacitatea de a nu fi doar reactiv la informațiile primite, ci de a utiliza instrumente predictive pentru a adapta cursul acțiunii în timp real.

Parteneriatul strategic cu mediul academic și industria de apărare permite transferul inovațiilor din laboratoarele de cercetare direct în teatrele de operațiuni. Această punte peste „valea morții” a inovației tehnologice asigură faptul că noile capacități nu sunt doar experimente științifice, ci active gata de desfășurare, capabile să ajute operatorii în uniformă să ia decizii mai rapide și mai informate.

Gemenii digitali și anticiparea mișcărilor adversarului

Diferențiatorul tehnologic major este utilizarea modelelor bazate pe fizică, rulate la marginea rețelei (edge computing). Prin crearea unor „gemeni digitali” ai vehiculelor, ai mediului și chiar ai activelor adversarului, software-ul poate rula scenarii complexe de tip Monte Carlo mai rapid decât timpul real. Acest proces permite evaluarea impactului oricărei schimbări – fie că este vorba de o defecțiune tehnică sau de o manevră a inamicului – asupra eficacității misiunii.

Un aspect critic al platformei DIGIT este capacitatea sa de a opera în medii cu comunicații limitate sau bruiate. Software-ul este modular și agnostic față de platformă, ceea ce înseamnă că poate fi integrat pe diverse tipuri de nave, de la vehicule submarine autonome până la grupuri de nave de suprafață, oferind un strat de inteligență care preîntâmpină crizele înainte ca acestea să devină iremediabile.

Viitorul autonomiei subacvatice de mare anduranță

Prin participarea la programe de elită precum CAMP (Combat Autonomous Maritime Platform), tehnologia este implementată pe vehicule submarine de dimensiuni extra-mari, alimentate cu celule de combustibil. Obiectivul este clar: menținerea avantajului strategic prin prezență persistentă și autonomie de încredere. Aceasta nu este doar despre mentenanță predictivă, ci despre sănătatea generală a misiunii și capacitatea sistemului de a-și ajusta comportamentul pentru a asigura succesul, chiar și fără contact cu centrul de comandă pentru perioade lungi de timp.

Citeste in continuare

Actualitate

Servere printre stele: Goana după „Aurul Digital” în orbită și scepticismul Pentagonului

Publicat

pe

De

Într-o eră în care inteligența artificială (IA) devorează volume colosale de date, industria spațială a identificat următoarea frontieră tehnologică: Centrele de Date Orbitale (ODC). Proiectate ca veritabile „ferme” de servere lansate în spațiu, dotate cu mii de procesoare grafice (GPU) de mare putere, aceste facilități promit să replice infrastructura gigantică de pe Pământ direct în vidul cosmic. Deși investitorii de tip venture capital au declanșat o adevărată „febră a aurului” în Silicon Valley, autoritățile din domeniul securității naționale privesc fenomenul cu o rezervă pragmatică.

Explozia investițiilor: Miliarde de dolari pentru procesare extraterestră

Cifrele indică o accelerare uluitoare a interesului financiar. Dacă în întregul an 2025 s-au investit 197 de milioane de dolari în tehnologia ODC, primele trei luni ale anului 2026 au adus deja finanțări record de 541 de milioane de dolari. Proiecțiile sunt și mai ambițioase: piața ar putea atinge 39 de miliarde de dolari până în 2035, propulsată de giganți precum SpaceX, Google și Meta.

Susținătorii acestui concept argumentează că mutarea procesării IA în spațiu ar rezolva problemele critice de pe Pământ, eliminând consumul uriaș de energie electrică și de apă potabilă necesară pentru răcirea sistemelor terestre. Cu toate acestea, experții avertizează că ne aflăm la vârful unui „ciclu de hype”, unde entuziasmul investitorilor depășește realitatea tehnică actuală.

Zidul de gheață al Pentagonului: „Dacă le construiți, s-ar putea să venim”

În ciuda presiunii venite din sectorul privat, oficialii Pentagonului și ai Comunității de Informații (IC) rămân circumpecți. Deși armata americană are o „foame insațiabilă” de instrumente IA pentru a procesa datele de recunoaștere și supraveghere, oficialii consideră că tehnologia este încă în stare „embrionară”.

În prezent, singura agenție guvernamentală care oferă sprijin financiar concret este NASA, pentru viitoarele operațiuni lunare. Pentru securitatea națională, scepticismul este alimentat de o întrebare simplă: poate industria comercială să demonstreze nu doar viabilitatea tehnică, ci și un model de business sustenabil care să bată infrastructura terestră?

Barierele cosmice: Radiații, căldură și costuri astronomice

Drumul către centrele de date orbitale este blocat de provocări inginerești monumentale. Deși spațiul este rece, vidul nu permite radiația eficientă a căldurii, iar cipurile IA generează temperaturi extreme care ar necesita sisteme de răcire complexe și grele. Mai mult, alimentarea acestora ar impune panouri solare gigantice, de ordinul kilometrilor pătrați, vulnerabile la resturile orbitale.

La acestea se adaugă costul lansărilor. Chiar dacă prețurile au scăzut, trimiterea a mii de sateliți în orbită rămâne de cinci ori mai scumpă decât construcția unui centru de date pe Pământ. În timp ce facilitățile terestre au o durată de viață de decenii, sateliții de pe orbita joasă trebuie înlocuiți la fiecare cinci ani. Până când vehicule gigant precum Starship nu vor reduce drastic costurile de transport, „Ochiul Digital” din spațiu rămâne, pentru mulți oficiali de rang înalt, un pariu riscant și mult prea scump.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv16 ore ago

JUSTIȚIA A TRAS APA PESTE DECIZIILE ANP: MIRCEA DECU REVINE LA PENITENCIARUL TÂRGȘOR, IAR GUNOIUL ABUZURILOR RĂMÂNE ÎN OGRADA „ȘEFERIMII” DE LA BUCUREȘTI!

Într-o epocă în care unii „vătafi” cu epoleți de la vârful Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) au confundat instituția cu...

Exclusiv16 ore ago

IPJ Prahova: Gara de Nord a Poliției Române, unde șefii vin cu bilet de peron și pleacă înainte să-și facă nod la cravată

Județul Prahova nu mai este de mult o simplă unitate administrativă, ci a devenit un laborator de experimente juridice unde...

Exclusiv2 zile ago

O nouă democrație la Cotroceni: Nicușor Dan și ședința națională de influențare „legitimă”

Democrația, varianta Cotroceni: Ședință cu agenda „Cine are voie să vorbească?” Alocuțiunea recentă a președintelui României, Nicușor Dan, la „Summitul...

Exclusiv2 zile ago

Legea salarizării, trecută pe după gard: din „transparență decizională” direct în „comunicate de presă”

Proiectul noii legi a salarizării, care ar trebui să treacă prin toate filtrele legale de consultare publică, a fost „rătăcit”...

Exclusiv2 zile ago

O nouă performanță la IPJ Brăila: patru ani de șefi provizorii și un singur alcooltest serios

Conducere la termen scurt: IPJ Brăila, instituție condusă ca o garsonieră închiriată pe Airbnb La IPJ Brăila, funcția de inspector-șef...

Exclusiv2 zile ago

FSANP intră în ring: Guvernul Bolojan, demis, dar încă dă din pix ca și cum ar fi la putere

Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) a decis să scoată mănușile și să ducă Guvernul României, Ministerul Muncii,...

Exclusiv3 zile ago

HOTELUL „SCOICA” ȘI PISTOLUL CARE FUMEGĂ

Cum s-a transformat Parchetul în xerox de falsuri și executorul în fațadă de lux pentru o operațiune de jaf corporatist...

Exclusiv3 zile ago

Moșia Despescu SA: BMW-ul înfipt în gard, nepotul‑general și «grădinița de cadre» de la I.P.J. Prahova (III)

IPJ Prahova – feuda împuterniciților analfabeți Dacă ai citi doar comunicatele oficiale, ai zice că IPJ Prahova e un model...

Exclusiv3 zile ago

ȘEFUL 3-ÎN-1 DE LA I.P.J. CLUJ

Pamflet despre IPJ-ul condus la desemnare, în timp ce crima bate la ușă cu brățara la picior Când inspectorul-șef e...

Exclusiv3 zile ago

„SPĂLĂTORIA NAȚIONALĂ”: POLIȚIȘTII LA MOP, MAGISTRAȚII LA „FERICHELĂ”

Pamflet despre justiția care explică de ce e normal ca agentul să spele WC-ul, iar statul să se spele pe...

Exclusiv3 zile ago

Conflict constituțional la porțile închisorilor: FSANP cere intervenția CCR pentru a bloca legea salarizării dictată de un Guvern demis

Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) declanșează o ofensivă juridică fără precedent împotriva Executivului. Sindicaliștii au sesizat oficial...

Exclusiv4 zile ago

Fabrică de permise, moșie de pile: IPJ Prahova și SRPCIV, tandemul care bagă în gard și BMW-uri, și legea. IPJ Prahova – Inspectoratul împuterniciților analfabeți: de la BMW-ul făcut praf la „grădinița de cadre” a lui Despescu (II)

După prima filă a dezvăluirilor  (aici) care le-a stat pe stomac șefilor din IPJ Prahova, urmează fila a doua –...

Exclusiv4 zile ago

Just.AI sau Just.AIUREA? Cum a reinventat Administrația Prezidențială urmărirea penală la kilogram algoritmic

Fanfara digitală: „Modernizăm Justiția”, dar cu cine, pentru cine? În 25 mai 2026, Administrația Prezidențială a ieșit la rampă cu...

Exclusiv4 zile ago

„Sindicatul Selfie” și miracolul înmulțirii banilor prin Facebook: Cum se „negociază” salariile cu aparatul foto în mână

În timp ce polițistul de penitenciare se luptă cu supraaglomerarea, lipsa de personal și stresul de a nu ști dacă...

Exclusiv4 zile ago

Magie la Interne: Cum să devii „Eunuc Administrativ” sau Polițistul cu degetul pe trăgaciul… imaginar

Ministerul Afacerilor Interne a reușit imposibilul: a inventat „polițistul cuantic”. Acesta este, în același timp, și funcționar public înarmat (conform...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv