Actualitate
De luni până joi, deficitul a urcat de la 4,1% la 4,4% sub mandatul domnului Cîțu

Deci, acest deficit este personal și reprezintă primul eșec al noului ministru al finanțelor: în numai trei zile și-a ratat propria țintă de deficit, majorând-o cu 0,3 puncte procentuale. Era la îndemâna ministrului finanțelor să reducă cheltuielile în 4,1%, dar a ales, conștient, să le majoreze și să ducă deficitul la 4,4 din PIB. Așa că, acesta este al doilea motiv pentru care efectiv mă lasă rece faptul că ieri domnul Cîțu a reușit să își finanțeze jumătate din deficitul făcut de el pe care l-a consemnat în numai trei zile. Primul, l-am detaliat în articol: când te împrumuți în Euro iar moneda națională ți se depreciază, ieftin înseamnă scump. Da, am detaliat pe blogul personal precizeaza analistul Radu Teodor Soviani:
Despre calculele ministrului finanțelor: când ,,ieftin” înseamnă scump și te mai și lauzi cu asta…
Cea mai mare prostie pe care o poate face un ministru al finanțelor într-o economie în care moneda este sub presiune, este aceea de a se împrumuta în monedă străină. Totuși, unii se laudă ca asta.
,,Astăzi ne-am împrumutat în Euro. Din piață am luat 332 de milioane de Euro. Dar le-am luat cu o dobândă de 0,31% pe an. În condițiile în care am anunțat un deficit mare, creșterea economică este în scădere, am reușit să mă împrumut la 0,31%. Predecesorul meu se împrumuta la 0,84%. Este vorba de încredere… Oamenii au încredere că vom veni cu soluții… Aici se vede încrederea investitorilor străini…”, a declarat miercuri, 27 noiembrie 2019, ministrul de finanțe din ultimele 23 de zile, Florin Cîțu.
În primul rând:
Nu este vorba de încredere față de Florin Cîțu. Ci de faptul că România are încă datorie publică mică: undeva spre 36% din PIB. Adică are ,,spațiu” de îndatorare. Este drept că în 2008, datoria publică era 16% din PIB. Adică aproximativ 20 de miliarde de Euro în banii și PIB-ul de atunci. Unsprezece ani mai târziu, datoria publică este de 80 de miliarde de Euro. În 11 ani, am adăugat 60 de miliarde de Euro la datoria publică, sub atenta îndrumare a lui Mugur Isărescu și a miniștrilor de finanțe paiațe ale sicofantului, făcând efectiv nimic în termeni de investiții cu acești bani.
Mai grav e că în perioada 2015-2019 am adăugat nominal la datoria publică, pe creștere economică, mai mult decât în perioada de criză. Ultimul an de Ponta (2015) a însemnat iresponsabilitate maximă, desăvârșită de tehnocrați, iar începând cu 2017, guvernelor nu le-a păsa de economie: în loc să creeze performanță administrativă și politică, să pună banii în investiții pentru a crea (și lungi) un ciclu real de creștere economică, a cărui finalitate ar fi fost majorarea salariilor și pensiilor, au făcut pe dos: pensii și salarii mai mari (pentru cei cu pensii deja mari și salarii deja prea mari în raport de ce fac de banii ăștia), plătite din datorie.
Să ne fie clar: explozia datoriei publice din perioada de criză (2008-2012) să datorează celor care au gestionat economia atât în 2005-2008 cât și în 2009-2012. Aștia au fost de la PNL și PD.
Majorarea datoriei publice post-criză se datorează în esență PSD. Tot fără să facă nimic.
Numitorul comun (complicele, omul de legătură păgubos transpartinic) a fost Mugur Isărescu, care i-a îmbârligat pe toți, având ca rezultat explozia datoriei publice. El a subordonat politica monetară politicului, permanent, iar dacă și-a propus îndatorarea iresponsabilă a României și retazarea șanselor de recuperare a decalajelor față de media europeană, a reușit.
Revenind, despre calculele lui Cîțu:
Ieftin nu înseamnă scump. Spuneam că maxima prostie pe care o poate face un ministru de finanțe cu moneda (și economia sub presiune) este să se împrumute în valută. Bogdan Drăgoi a fost campion la astfel de ticăloșii, păguboase pentru economie și care alimentează spirala îndatorării.
De ce este o prostie? Pentru că guvernul va rambursa datoria publică cu lei din taxe și impozite obținuți de la populație și companii. Cu cât se depreciază leul mai mai mult, cu atât e nevoie de mai mulți lei pentru rambursarea fiecărui Euro. Florin Cîțu s-o fi împrumutat el la 0,31% pe an, în Euro (0,15% din PIB). Dar cum s-a împrumutat? În Euro. Iar dacă peste un an Euro va fi 5 lei (depreciere de 4,16% față de nivelul actual), el va avea nevoie cu 4,16% mai mulți lei pentru a rambursa principalul. Și astfel, dobânda la împrumutul ,,de încredere” al ui Cîțu va necesita cu 4,5% mai mulți lei, din taxe și impozite sau din tăierea cheltuielilor. Deci împrumutul ,,ieftin” de 0,31% pe an înseamnă de fapt un împrumut scump, generator de cheltuieli anuale de 4,5% pe an. De 14 ori mai mult decât estimează domnul Cîțu.
Acum, hai să mai facem un calcul. Florin Cîțu este ministru de 24 de zile. Euro-Leu era în 4 noiembrie 2018 la nivelul de 4,7550. Acum este defacto 4,8 lei. Mai scump cu 1%.
Cursul s-ar fi dus la 4,8 inclusiv dacă nu venea Cîțu la finanțe. Dar poate nu se ducea la 5 lei și nu se croniciza pe parcursul anului 2020. În calculul ipotetic pe care îl fac, 0,84% al ,,predecesorului” însemna un cost real de dobândă în lei de 1,84%, pentru un an. Iar 0,31% al domnului Cîțu, împreună cu politica sa, înseamnă de fapt 4,5%, în lei. De două ori și jumătate mai mult decât ,,predecesorul”, subliniez, Eugen Teodorovici fiind la fel de iresponsabil ca și domnul Cîțu în gestionarea finanțelor publice, dar iresponsabilitatea manifestându-se pe un orizont mai larg de timp. Cam asa este singura diferență.
Și în al doilea rând, despre încrederea piețelor în domul Cîțu
Pe scurt, este o glumă. Noul ministru al finanțelor a reușit deja o performanță greu de egalat, În numai 24 de zile, a creat propria gaură, de 0,3% din PIB. Strict teoretic, dacă o ține în ritmul ăsta (și sper să nu), în 12 luni, deficitul domnului Cîțu urcă spre 8% din PIB în 2020. Să sperăm că nu va fi așa.
De ce spun că domnul Cîțu ,,și-a creat propriul deficit de 0,3%” în numai 24 de zile? Pe scurt. Nu am niciun dubiu vă vechea administrație a acționat în mod ticălos falsificând prognozele de venituri, astfel încât să găsească surse ,,pe hârtie” de finanțare a unor cheltuieli majorate iresponsabil. Aștept încă depunerea plângerii penale de către domnul Cîțu și să lase petardele cu două bugete. Plângere penală pentru falsificarea deflatorului PIB și a prognozelor de venituri. Dar domnul Cîțu nu va face plângerea penală. Și știți de ce? Pentru că și dânsul se joacă cu deflatorii și cu prognozele de PIB. Deși a revizuit în jos creșterea economică (economia nu va mai crește în 2019 în 5,5% ci cu 4%) și prin urmare, PIB-ul ar trebui să fie mai mic față de prognoza lui Teodorovici (inventată) de 1031,04 miliarde de lei), cu creștere mai mică, domnul Cîțu ajunge la un PIB mai mare! De 1040 de miliarde de lei. Prin urmare, aștept cu interes ca domnul Cîțu să depună plângerea penală pe domnul Teodorovici, iar următorul ministru de finanțe să depună plângerea penală pe numele domnului Cîțu: în esență, amândoi se joacă cu deflatorii și cu PIB-ul. Domnul Cîțu se joacă în schimb și cu deficitul!
Luni, deficitul domnului Cîțu (moștenit de la Tedorovici, conform propriei prognoze) era de 4,1%. Eu îl cred pe domnul Cîțu pentru sunt convins că Vâlcovii și Teodorovicii camuflau deficitul real, pentru a minți Comisia Europeană. Ca Grecia.
Dar de luni până joi, deficitul a urcat de la 4,1% la 4,4% sub mandatul domnului Cîțu. Deci, acest deficit este personal și reprezintă primul eșec al noului ministru al finanțelor: în numai trei zile și-a ratat propria țintă de deficit, majorând-o cu 0,3 puncte procentuale. Era la îndemâna ministrului finanțelor să reducă cheltuielile în 4,1%, dar a ales, conștient, să le majoreze și să ducă deficitul la 4,4 din PIB. Așa că, acesta este al doilea motiv pentru care efectiv mă lasă rece faptul că ieri domnul Cîțu a reușit să își finanțeze jumătate din deficitul făcut de el pe care l-a consemnat în numai trei zile. Primul, l-am detaliat în articol: când te împrumuți în Euro iar moneda națională ți se depreciază, ieftin înseamnă scump.
Domnul Cîțu va inspira realmente încredere piețelor financiare atunci când va reuși să se împrumute în lei, la un pret mai mic de 1,5% pe an. Deocamdată, Florin Cîțu o face la un preț mai mult decât dublu: de 3,26% pe an. Voi detalia într-un articol următor, DE CE.
Până atunci, domnul Cîțu trebuie să ne explice și cum va duce el deficitul de la 4,4% din PIB la 3,5% în 2020, altfel decât vânzând argintăria din casă. Pentru că la argintărie era bun și Vâlcov. Poate mai bun. Și cum de folosește domnul Cîțu un curs de schimb de 4,75 lei pentru un Euro la bugetul din 2020, când pe interbancar a sărit deja de 4,8 lei.
Actualitate
Realimentarea flotei aeriene americane: KC-46 Pegasus, singura opțiune viabilă până la apariția NGAS

Forțele Aeriene ale SUA se confruntă cu o nevoie stringentă de a-și moderniza flota de avioane cisternă, iar KC-46 Pegasus de la Boeing pare a fi singura soluție disponibilă pe termen scurt, până la introducerea aeronavei de generație următoare, NGAS, la mijlocul anilor 2030. Cu toate acestea, problemele legate de lanțul de aprovizionare și drepturile de acces la date ar putea reprezenta obstacole pe termen lung, conform unui document recent al serviciului.
Decizia controversată de a achiziționa mai multe KC-46
Conform unei notificări de justificare și aprobare (J&A) publicată de Forțele Aeriene pe 2 octombrie, decizia de a comanda până la 75 de aeronave KC-46 suplimentare a fost motivată de nevoia de a înlocui flota îmbătrânită de KC-135 Stratotanker și de a acoperi intervalul de timp până la disponibilitatea NGAS. Această decizie a necesitat o justificare, deoarece serviciul contractează cu Boeing pentru mai multe avioane cisternă fără o competiție deschisă.
Schimbări de strategie și priorități
Documentul detaliază planurile inițiale ale Forțelor Aeriene de a recapitaliza flota de avioane cisternă prin intermediul programului KC-135 Tanker Recapitalization Program, pentru care au fost primite răspunsuri din partea mai multor companii, inclusiv un parteneriat între Lockheed Martin și Airbus, care concura cu Boeing. Forțele Aeriene au constatat că doar Airbus și Boeing (după retragerea Lockheed din parteneriat) ar putea „îndeplini parțial cerințele preliminare” ale programului, inclusiv cerința ca o soluție să fie gata de implementare până în anul fiscal 2031.
Cu toate acestea, la începutul anului 2025, Forțele Aeriene și-au schimbat direcția, deoarece „amenințările globale în evoluție și prioritățile concurente ale DoD” au transformat NGAS într-o „prioritate”. În acest proces, documentul menționează că Forțele Aeriene au constatat că atât Boeing, cât și Airbus ar avea nevoie de „dezvoltare semnificativă” pentru a îndeplini cerințele programului inițial de recapitalizare. Prin urmare, Forțele Aeriene au considerat că opțiunea de recapitalizare este prea costisitoare, deoarece era necesară și finanțarea dezvoltării platformei NGAS.
Astfel, serviciul a renunțat la cerințele pentru un nou efort de avioane cisternă și a optat, în schimb, pentru utilizarea celor deja existente pentru KC-46 până când NGAS va fi disponibil, conform documentului. Această decizie a deschis practic calea pentru Boeing, deoarece A330 MRTT propus de Airbus ar avea nevoie de „dezvoltare semnificativă pentru a îndeplini cerințele obligatorii”.
Timpul, factorul decisiv
Un factor cheie în decizia de a utiliza cerințele KC-46, conform documentului, a fost timpul. Forțele Aeriene înlocuiesc în prezent flota îmbătrânită de KC-135 Stratotanker cu KC-46, dar livrările Pegasus în baza unui contract existent sunt programate să se încheie în 2030 – cu aproximativ șase ani înainte ca NGAS să fie gata cel mai devreme. Pentru a continua înlocuirea KC-135 cu avioane cisternă mai noi, Forțele Aeriene au nevoie de un avion cisternă care să poată acoperi acest interval de șase ani, ceea ce, conform serviciului, doar KC-46 poate face.
Problemele persistă
Cu toate acestea, achiziționarea mai multor KC-46 va veni cu probleme. Boeing „va trebui să rezolve” problemele legate de diminuarea surselor de producție și lipsa de materiale (DMSMS), împreună cu uzura pieselor, care, conform documentului, afectează atât programul KC-46 actual, cât și extinderea acestuia. În plus, documentul ridică problema negocierii pentru mai multe drepturi asupra datelor tehnice și a software-ului, în special atunci când drepturile actuale sunt „inferioare nivelului necesar” pentru extinderea producției KC-46.
Airbus rămâne în joc
Într-o declarație pentru Breaking Defense, Airbus a afirmat: „Ne menținem soluția noastră dovedită de avioane cisternă și evoluția sa, MRTT+. Airbus rămâne angajat alături de USAF, pe măsură ce aceștia continuă să evalueze soluția lor de realimentare aeriană de generație următoare.”
NGAS: Înapoi în viitor
Soarta NGAS a fost incertă până de curând, deoarece oficialii din administrația Biden au declarat că platforma ar putea fi prea costisitoare, în timp ce bugetul FY26 al Forțelor Aeriene a alocat resurse limitate pentru eforturile de cercetare și dezvoltare.
După cum reiese clar din document, Forțele Aeriene tratează acum NGAS ca pe o nevoie critică, deși se menționează că „calea finală către NGAS nu a fost încă definită, având în vedere prioritățile concurente ale apărării”. Programul a finalizat o analiză a alternativelor, se arată în document, deși sunt în curs de desfășurare activități suplimentare de colectare a informațiilor pentru a rafina cerințele.
Conform generalului John Lamontagne, șeful Comandamentului de Mobilitate Aeriană al Forțelor Aeriene, serviciul a examinat o gamă largă de platforme potențiale – de la avioane de afaceri la aeronave cu corp fuzelat și avioane cisternă stealth, cu „semnătură gestionată” – pentru misiunea NGAS. Se așteaptă ca platforma să opereze în medii periculoase, cum ar fi Indo-Pacificul, unde pistele de aterizare sunt puține, iar sistemele de apărare aeriană sunt formidabile.
Industria se pregătește pentru NGAS
Industria se pregătește să ofere Forțelor Aeriene candidați pentru realimentarea de generație următoare. Conform lui Roderick McLean, vicepreședinte și director general al misiunilor de mobilitate aeriană și maritime la Lockheed, compania se așteaptă ca un avion nou, capabil să supraviețuiască, să fie necesar pentru misiune.
Actualitate
Armata SUA recunoaște și remediază problemele de securitate cibernetică la Platforma NGC2

Armata SUA a anunțat că a atenuat o serie de riscuri de securitate cibernetică descoperite într-o versiune incipientă a platformei sale Next Generation Command and Control (NGC2), potrivit unui memo intern obținut de Breaking Defense.
Alarma trasă de ofițerul sef pentru tehnologie
Documentul, datat 5 septembrie și semnat de Gabriele Chiulli, ofițerul șef pentru tehnologie din cadrul Biroului Șefului pentru Informații al Armatei, avertiza că platforma NGC2 „în starea sa actuală, prezintă deficiențe critice în ceea ce privește controalele fundamentale de securitate, procesele și guvernanța.”
Chiulli a scris că armatei „îi lipsește vizibilitatea și controalele necesare pentru a asigura securitatea și integritatea platformei”. El a adăugat că „se pare că există o grabă de a introduce capabilități în sistem fără o supraveghere reală sau un proces adecvat, ceea ce crește riscul pe măsură ce acest sistem îl amplifică și mai mult.”
Reacție rapidă și măsuri corective
Cu toate acestea, oficialii armatei au declarat pentru Breaking Defense că, în cele trei săptămâni de la redactarea și distribuirea documentului, problemele au fost rezolvate. „Problemele au fost atenuate imediat”, a declarat Leonel Garciga, șeful pentru informații al armatei, într-un comunicat. El a adăugat că „procesele simplificate de securitate cibernetică au fost capabile să identifice rapid și să asiste biroul programului și furnizorul în trierea vulnerabilităților de securitate cibernetică și în implementarea măsurilor de atenuare.”
Integrarea securității cibernetice de la inceput
Generalul-locotenent Jeth Rey, șeful adjunct de stat major la G-6, departamentul armatei responsabil cu securitatea cibernetică și rețelele, a susținut că identificarea timpurie a acestor deficiențe face parte din procesul intenționat al serviciului și că au fost luate măsuri pentru a le corecta.
„Trebuie să includem securitatea cibernetică de la început în proces și cred că asta am făcut”, a spus Rey într-un interviu recent. „Aceasta este o nouă capacitate și am găsit un risc și l-am atenuat imediat. Cred că este o veste bună pentru noi în viitor. Dacă vom continua să privim lucrurile în acest mod și procesele noastre funcționează, sunt mulțumit.”
NGC2: Prioritatea numărul unu pentru modernizare
NGC2 este prioritatea numărul unu a serviciului în materie de modernizare și este conceput pentru a oferi comandanților și unităților o nouă abordare a gestionării informațiilor, a datelor și a comandamentului și controlului cu arhitecturi agile și bazate pe software.
În iulie, armata a acordat aproape 100 de milioane de dolari companiei Anduril și unei echipe de furnizori pentru a dezvolta un prototip al sistemului, care va fi extins la nivelul întregii divizii la Project Convergence Capstone 6 în această vară, cu Divizia 4 Infanterie. Un prototip a fost testat la evenimentul de anul trecut la nivel de batalion. Mai recent, Lockheed Martin și echipa sa au obținut, de asemenea, un contract pentru a dezvolta un strat de date integrat cu Divizia 25 Infanterie.
Ivy Sting: Testare incrementală și adăugare de capabilități
Pe măsură ce armata urmărește să extindă prototipul Anduril la nivelul întregii divizii, Divizia 4 Infanterie a început o serie de evenimente de tip sprint între acum și Project Convergence pentru a adăuga incremental capabilități. Aceste evenimente sunt numite seria Ivy Sting.
Deficiențe identificate în Memo-ul Chiulli
Memo-ul Chiulli, care a fost redactat cu 10 zile înainte de primul eveniment, enumera o serie de preocupări, al căror „efect cumulativ” era că NGC2 părea mai degrabă o „cutie neagră” în care serviciul nu putea controla ce utilizatori fac sau văd pe rețea.
„Lipsa de guvernanță înseamnă că nu există o persoană sau o entitate responsabilă pentru acceptarea acestui risc în numele armatei”, se arată în document. „Având în vedere postura actuală de securitate a platformei și a aplicațiilor terțe găzduite, probabilitatea ca un adversar să obțină acces persistent nedetectabil la platformă necesită ca sistemul să fie tratat ca fiind cu risc foarte ridicat.”
Problemele enumerate includ lipsa controlului accesului și a responsabilității, codul sursă neverificat și vulnerabil pentru aplicațiile terțe, lacune critice în guvernanță și igiena de bază a securității și lipsa guvernanței datelor.
Prima deficiență evidențiată a menționat că sistemul nu avea control al accesului bazat pe roluri, ceea ce înseamnă că, odată ce unui utilizator i se acordă acces, acesta ar avea acces nerestricționat la toate aplicațiile și la toate datele – o anatema pentru principiile mai largi de încredere zero ale Pentagonului. Memo-ul a descris acest lucru ca fiind o defecțiune critică de securitate care ar putea duce la un potențial acces și utilizare abuzivă a informațiilor clasificate.
În ceea ce privește aplicațiile terțe, memo-ul notează că Serviciul Federal de Cloud Palantir care găzduiește aplicațiile într-o metodologie de găzduire a containerelor nu a fost evaluat de armată sau de o politică a CIO a armatei care să susțină funcția de conductă deținută/operată de contractant. Niciuna dintre aplicații nu a fost supusă scanării de rutină a securității aplicațiilor web.
Memo-ul a susținut că sistemul funcționează cu vulnerabilități cunoscute, neatinuate, similar cu desfășurarea unui sistem de arme cu defecte cunoscute. Fără un proprietar clar al misiunii care să își asume responsabilitatea pentru securitatea operațională a sistemului, memo-ul a avertizat că securitatea va fi compromisă.
Măsuri concrete și rezultate pozitive
Oficialii armatei nu au precizat exact cum sau când a fost abordată fiecare presupusă deficiență, dar, la Ivy Sting pe 15 septembrie, NGC2 a funcționat bine, potrivit lui Garciga. El a menționat că procesele simplificate de securitate cibernetică au permis ca Ivy Sting 1 să „avanseze fără întârziere.”
Maiorul Sean Minton, un purtător de cuvânt al armatei, a declarat că „armata este într-o transformare unică în generație pentru a oferi soldaților noștri capabilitățile de care au nevoie rapid.”
„După cum s-a demonstrat în acest caz, postura noastră proactivă de securitate cibernetică este concepută pentru a identifica riscurile și a le atenua, minimizând în același timp efectele asupra forței”, a spus el.
Actualitate
Cursa pentru motoare mai mici: Companiile se luptă pentru contracte pe piața UAV-urilor attritabile, în ciuda incertitudinilor privind CCA
-
Exclusivacum 4 zile
PANICĂ LA MITITELU! Corupții din Poliția Penitenciară, în corzi! Vine DNA-ul?!
-
Exclusivacum 4 zile
Penitenciarul Ploiești: De la gunoaie de lux la instagramul promisiunilor pierdute – Un director cu „APT Limitat” la decență!
-
Exclusivacum 15 ore
Dezamăgire în Poliție: Tineri polițiști vor să renunțe din cauza presiunii, lipsei de sprijin și salarizării precare
-
Exclusivacum 3 zile
Justiția imobiliară română: O nouă modă – Morții dau case, judecătorii pupă cruci, poliția acoperă hoții!
-
Exclusivacum 3 zile
Marioara „ciuruitoarea”, Nichita „smecherul” și justiția „somnoroasă”: Ploieștiul, capitala fraudelor imobiliare?
-
Exclusivacum 5 zile
Panică în MAI: Guvernul vrea creșterea vârstei de pensionare, sindicatul Diamantul avertizează asupra riscurilor și inechităților
-
Exclusivacum 2 zile
Prahova sub asediu: Cum mafia imobiliară ne vinde sicrie cu vedere. „White Tower”, „City Gate”, „Mărășești”: Triunghiul Bermudelor imobiliare
-
Exclusivacum 4 zile
Coca-Cola: Sifonul penalității de la Ploiești – Cum Nan și gașca au transformat „băutura fericirii” într-un cocktail Molotov de otrăvuri și minciuni!