Actualitate
Avocatul Poporului acuza la CCR incalcarea dreptului la un proces echitabil prin compunerea completelor de judecata
“Un element esential al organizarii si functionarii instantelor, constituirea completelor, este dat in competenta colegiilor de conducere, organe administrative care, prin acte administrative cu o putere juridica inferioara legii, devin abilitate sa reglementeze aspecte a caror legiferare trebuie realizata prin norme de nivelul legii organice”
Dupa decizile privind compunerea nelegala a Completelor de 5 judecatori ale Inaltei Curti si incalcarea legii de catre aceeasi Inalta Curte prin neconstituirea completelor specializate in materia coruptiei, Curtea Constitutionala a Romaniei poate pronunta o noua hotarare istorica. De aceasta data, vizate sunt toate completele de judecata, si, atentie, nu doar cele de la instanta suprema.
Avocatul Poporului a sesizat CCR marti, 6 noiembrie 2019, cu exceptia de neconstitutionalitate a mai multor articole din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, referitoare la modul de constituire a completelor de judecata. Foarte important, exceptia vizeaza articole din Legea 304/2004 cuprinse atat in “Capitolul I – Inalta Curte de Casatie si Justitie”, cat si in “Capitolul II – Curtile de apel, tribunalele, tribunalele specializate si judecatoriile”.
Actiunea Avocatului Poporului, institutie condusa de Renate Weber (foto), se bazeaza chiar pe deciziile CCR mentionate mai sus, mai exact Decizia 585/2018 privind nelegala compunere a Completelor de 5 judecatori ICCJ (click aici pentru a citi) si Decizia 417/2019 privind lipsa completelor specializate in materia coruptiei la ICCJ (click aici pentru a citi). In esenta, Avocatul Poporului acuza ca prin modul in care sunt constituite completele de judecata la nivelul Inaltei Curti de Casatie si Justitie si a celorlalte instante, prin acte administrative ale Colegiilor de conducere, se cauzeaza o nerespectare a dreptului la un proces echitabil, precum si o nerespectare a obligatiei de legiferare prin lege organica in privinta organizarii si functionarii completelor, ca structuri componente necesare organizarii si functionarii instantelor. In acest sens, Avocatul Poporului subliniaza ca in momentul de fata s-a ajuns ca un element esential al organizarii si functionarii instantelor, si anume constituirea completelor de judecata, sa fie dat in competenta colegiilor de conducere, adica in competenta unor organe administrative care emit acte administrative cu o putere juridica inferioara legii, dar care devin abilitate sa reglementeze aspecte a caror legiferare trebuie realizata prin norme de nivelul legii organice.
Iata articolele din Legea 34/2004 privind organizarea judiciara atacate de Avocatul Poporului la CCR:
Art. 19 alin. 3 (din Capitolul I – Inalta Curte de Casatie si Justitie):
“La inceputul fiecarui an, Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, la propunerea presedintelui sau a vicepresedintelui acesteia, poate aproba infiintarea de complete specializate in cadrul sectiilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in functie de numarul si natura cauzelor, de volumul de activitate al fiecarei sectii, precum si de specializarea judecatorilor si necesitatea valorificarii experientei profesionale a acestora”.
Art. 29 alin. 1 (din Capitolul I – Inalta Curte de Casatie si Justitie):
“Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie are urmatoarele atributii:
- a) aproba Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa, precum si statele de functii si de personal ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie;
- b) Abrogata
- c) propune Sectiei pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii numirea, promovarea, transferul, suspendarea si incetarea din functie a magistratilor-asistenti;
- d) organizeaza si supravegheaza rezolvarea petitiilor, in conditiile legii;
- e) propune proiectul de buget al inaltei Curti de Casatie si Justitie;
- f) exercita alte atributii prevazute in Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie”.
Art. 31 alin. 1 lit. c (din Capitolul I – Inalta Curte de Casatie si Justitie)(din Capitolul I – Inalta Curte de Casatie si Justitie):
“In materie penala, completele de judecata se compun dupa cum urmeaza:
- c) pentru apelurile impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de curtile de apel si de Curtea Militara de Apel, completul de judecata este format din 3 judecatori”
Art. 52. alin. (1) (Capitolul II – Curtile de apel, tribunalele, tribunalele specializate si judecatoriile):
“Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecata la inceputul anului, urmarind asigurarea continuitatii completului. Schimbarea membrilor completelor se face in mod exceptional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioara a instantelor judecatoresti”.
Iata prevederile din Constitutie care ar fi incalcate de articolele din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara atacate la CCR:
Art. 21 alin. (3):
“Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil”
Art. 73 alin. (3) lit. l):
“Prin lege organica se reglementeaza:
- l) organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instantelor judecatoresti, a Ministerului Public si a Curtii de Conturi”
Art. 126 alin. (1):
“Justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege”
Art. 147 alin. (4):
“Deciziile Curtii Constitutionale se publica in Monitorul Oficial al României. De la data publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor”.
Iata fragmente din sesizarea trimisa la CCR de Avocatul Poporului, pe care o atasam integral la finalul articolului:
“Dispozitiile art. 19 alin. (3), art. 29 alin. (1), art. 31 alin. (1) lit. c) si art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, aduc atingere art. 21 alin. (3), art. 73 alin. (3) lit. l), art. 126 alin. (1) si art. 147 alin. (4) din Constitutie.
(…)
- Caracterul de act administrativ al actelor colegiilor de conducere ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie si instantelor
Conform Deciziei nr. 685/2018 a Curtii Constitutionale, actul Colegiului de conducere, organ administrativ cu caracter colegial, este unul administrativ, indiferent ca este vorba de un act generat pentru modificarea/completarea/abrogarea Regulamentului sau de un act adoptat in aplicarea acestuia.
Potrivit art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, actul administrativ se defineste ca fiind actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publica, in regim de putere publica, in vederea organizarii executarii legii sau a executarii in concret a legii, care da nastere, modifica sau stinge raporturi juridice.
Intrucat actul astfel adoptat este unul administrativ, continutul sau nu poate viza aplicarea si interpretarea legii de procedura; or, modul de desemnare a membrilor completelor tine tocmai de aplicarea normelor procedurale, Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie nu poate prelua atributii jurisdictionale din chiar sfera de competenta primara a puterii judecatoresti.
Curtea Constitutionala a constatat ca Inalta Curte de Casatie si Justitie, ca subiect de drept, este o persoana juridica de drept public, care, pe langa latura jurisdictionala a activitatii sale, cunoaste si o latura administrativa. Aceasta din urma dimensiune priveste organizarea si functionarea in concret a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, pentru realizarea functiei sale jurisdictionale, fiind reglementata prin lege si, in aplicarea acesteia, printr-un act administrativ unilateral cu caracter normativ (Regulamentul). Cele doua laturi – jurisdictionala/administrativa – nu pot interfera intre ele, niciuna neputand prelua obiectul activitatii celeilalte. Astfel, actele administrative generate nu pot stabili/influenta compunerea completurilor sau procedura de judecata din fata Inaltei Curti de Casatie si Justitie, cum nici hotararile judecatoresti pronuntate nu se substituie actelor administrative.
(…)
Prin Decizia nr. 417/2019, Curtea Constitutionala a retinut ca organizarea completurilor de judecata la care face referire Decizia nr. 685 din 7 noiembrie 2018, par. 177, cuprinde in mod intrinsec ideea de constituire a acestora potrivit legii, ceea ce exprima obligatia Inaltei Curti de Casatie si Justitie de a respecta legea si de a se supune acesteia. Astfel, daca legea prevede un anumit numar, specializare sau existenta temporara a completurilor, Inalta Curte de Casatie si Justitie, indiferent ca actioneaza in virtutea laturii sale administrative sau jurisdictionale, are obligatia constitutionala sa respecte exigentele art. 126 alin. (4) din Constitutie si, pe cale de consecinta, sa constituie completurile de judecata potrivit legii, iar, in masura in care latura sa administrativa, in speta Colegiul de conducere, esueaza in indeplinirea acestei misiuni constitutionale, completurile de judecata nelegal constituite trebuie sa identifice si sa apeleze la remediile judiciare prevazute de lege pentru a readuce starea de legalitate in activitatea jurisdictionala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
2.Incalcarea dreptului la un proces echitabil
(…)
Curtea a retinut ca instantele judecatoresti, astfel cum sunt reglementate prin Constitutie si Legea nr. 304/2004, isi realizeaza functia de infaptuire a justitiei prin intermediul judecatorilor organizati in completuri de judecata.
Pentru ca organizarea puterii judecatoresti sa nu devina aleatorie si pentru a nu permite aparitia unor elemente de arbitrariu, legiuitorul constituant a stabilit ca procedura de judecata se stabileste prin lege, iar cu privire speciala asupra Inaltei Curti de Casatie si Justitie a consacrat faptul ca atat compunerea sa, cat si regulile de functionare se stabilesc prin lege organica. Astfel, atunci cand legiuitorul constitutional se refera la compunerea instantei supreme – notiune autonoma folosita de Constitutie – nu are in vedere numarul total de judecatori al acesteia, ci organizarea si compunerea sectiilor, sectiilor unite, completurilor de judecata care realizeaza functia sa jurisdictionala.
Astfel, Curtea a constatat ca legiuitorul constitutional a dat o mare importanta ordonarii actiunii puterii judecatoresti atat la nivelul instantei supreme, cat si la nivelul celorlalte instante inferioare. Aceasta constructie constitutionala a dus la calificarea la nivel legal a aspectelor referitoare la compunerea instantei judecatoresti, ca fiind norme de procedura de ordine publica. De aceea, incalcarea prevederilor legii referitoare la compunerea completului de judecata exprima o exigenta de ordine publica, a carei incalcare atrage nulitatea absoluta a actelor pronuntate de acesta. O astfel de viziune asigura coerenta actiunii puterii judecatoresti, garantand, in acelasi timp, independenta si impartialitatea judecatorului.
Dreptul la un proces echitabil are la baza sa exact aceste doua caracteristici esentiale, iar incalcarea reglementarilor referitoare la compunerea instantei chiar de catre aceasta atrage, in mod cert, o suspiciune/indoiala rezonabila cu privire la posibilitatea ca instantele sa nu fie independente sau impartiale.
- Nerespectarea obligatiei de legiferare prin lege organica, in privinta organizarii si functionarii completelor, ca structuri componente necesare organizarii si functionarii instantelor
Dispozitiile legale criticate contravin prevederilor art. 73 alin. (3) lit.l) teza a II-a si art. 126 alin. (4) Constitutie, potrivit carora compunerea Inaltei Curti de Casatie si Justitie se stabileste prin lege organica, respectiv ‘prin lege organica se reglementeaza organicarea si functionarea instantelor judecatoresti’, intrucat un element esential al organizarii si functionarii instantelor si anume, constituirea completelor, este dat in competenta colegiilor de conducere, organe administrative care, prin acte administrative cu o putere juridica inferioara legii, devin abilitate sa reglementeze aspecte a caror legiferare trebuie realizata prin norme de nivelul legii organice.
- Incalcarea caracterului general obligatoriu al deciziilor Curtii Constitutionale
Referitor la obligativitatea deciziilor Curtii Constitutionale, Curtea a statuat, in mod constant, incepand cu Decizia Plenului nr. 1/1995 privind obligativitatea deciziilor sale pronuntate in cadrul controlului de constitutionalitate, ‘puterea de lucru judecat ce insoteste actele jurisdictionale, deci si deciziile Curtii Constitutionale, se ataseaza nu numai dispozitivului, ci si considerentelor pe care se sprijina acesta’. Or, argumentele de neconstitutionalitate retinute de instanta de contencios constitutional in considerentele Deciziilor nr. 685/2018 si nr. 417/2019 se aplica mutadis mutandis si in privinta prevederilor art. 19 alin. (3), art. 29 alin. (1), art. 31 alin. (1) lit. c) si art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare”.
Actualitate
Garda de Coastă a SUA, pe drumul unei modernizări fără precedent: Miliarde investite în flota viitorului
Garda de Coastă a Statelor Unite se pregătește pentru o transformare monumentală, alimentată de o infuzie masivă de capital de 25 de miliarde de dolari provenind din recenta lege de reconciliere a cheltuielilor. Noul comandant, amiralul Kevin Lunday, proaspăt învestit în funcție, a subliniat ambiția de a „supraîncărca” capacitățile forței, cu planuri concrete pentru extinderea flotei de spărgătoare de gheață construite pe teritoriul american și o retragere accelerată a elicopterelor MH-65 Dolphin.
Infuzia de capital și viziunea strategică
„Supraîncărcare este exact cuvântul potrivit,” a declarat amiralul Lunday în fața parlamentarilor. „Acesta este motorul succesului programului ‘Force Design 2028’… și mută oamenii mai aproape de liniile frontului pentru a eficientiza și a crea o ‘superautostradă’ de achiziții și contractare.” Lunday, care a preluat comanda ca al 28-lea șef al Gărzii de Coastă a SUA pe 15 ianuarie, și-a prezentat viziunea în cadrul Subcomitetului pentru Garda de Coastă, Afaceri Maritime și Pescuit al Comitetului Senatului pentru Comerț, Știință și Transport, răspunzând la o serie de întrebări, inclusiv cele referitoare la tipurile de spărgătoare de gheață.
Revoluția spărgătoarelor de gheață: Prioritate națională
În centrul acestei modernizări stă o ambiție navală considerabilă: o flotă de 11 noi spărgătoare de gheață. Până în prezent, șase contracte pentru noi nave de securitate arctice de tip mediu (Arctic Security Cutters – ASC) au fost deja atribuite, dintre care două urmează să fie construite în Finlanda și până la patru, pe teritoriul Statelor Unite. Cu toate acestea, atenția se îndreaptă acum spre celelalte cinci vase rămase, care ar putea fi o combinație de ASC-uri și variante mai ușoare, cu o cerință fermă ca acestea să fie construite integral în SUA. „Lucrăm la atribuirea de contracte suplimentare pentru încă cinci, care vor aduce mai multă construcție navală în șantierele navale americane și vor consolida baza industrială a Americii,” a subliniat Lunday. Oficialii analizează intens feedback-ul din industrie privind ambele variante (ușoară și medie) pentru a elabora un plan de achiziții. „Nu avem încă o defalcare specifică a numărului de nave pentru fiecare variantă,” a adăugat comandantul.
Alaska, un nou punct strategic pe harta maritimă
Un aspect cheie al planurilor viitoare îl reprezintă potențiala bază permanentă a spărgătoarelor de gheață în Alaska. Senatorul Dan Sullivan, președintele subcomitetului, a insistat pe acest subiect, iar amiralul Lunday a confirmat că echipa sa analizează opțiunile, indicând că până la patru dintre aceste nave ar putea fi staționate în statul arctic. „Va trebui să alocăm personalul foarte curând și va trebui să luăm decizii în consultare cu Departamentul [de Securitate Internă] și apoi în comunicare cu Congresul cu privire la deciziile de bazare acasă, iar acest lucru se va întâmpla în 2026,” a explicat comandantul. Această mișcare vine în contextul unei cereri anterioare din partea fostului președinte Donald Trump, care, anul trecut, a pledat pentru achiziționarea a până la 40 de spărgătoare de gheață în total, ca parte a unui efort pe termen lung de modernizare.
Flota aeriană la răscruce: Adio Dolphin, bun venit Jayhawk?
Pe lângă discuțiile despre nave, comitetul a abordat și planurile de modernizare a flotei de elicoptere, inclusiv posibila achiziție de aeronave MH-60 Jayhawk de la Sikorsky. Lunday a recunoscut că serviciul analizează încă ce să facă cu elicopterele mai vechi MH-65 Dolphin, fabricate de Airbus. Cu toate acestea, pare din ce în ce mai probabil ca aceste aeronave să fie retrase din serviciu mult mai devreme decât data inițială prevăzută, 2037. „Dolphin-ul este mult mai dificil de întreținut. Producătorul original de echipamente nu mai furnizează piese, așa că le eliminăm treptat… dar credem că retragerea va veni mult mai repede, având în vedere obsolescența,” a informat el membrii subcomitetului, semnalând o schimbare semnificativă în strategia aeriană a Gărzii de Coastă.
Un nou raport guvernamental aruncă o umbră serioasă de îndoială asupra viitorului programului cheie al Agenției de Dezvoltare Spațială (SDA), cel care vizează crearea unei constelații de sateliți pentru avertizare și urmărire a rachetelor, pe orbita joasă a Pământului (LEO). Se pare că inițiativa, menită să protejeze împotriva amenințărilor hipersonice, riscă să rateze atât obiectivele proprii, cât și nevoile operaționale esențiale.
Deficiențe tehnologice și intârzieri cronice
Documentul, intitulat „Sateliți de Avertizare Rachetă: Agenția de Dezvoltare Spațială Ar Trebui să Fie Mai Realistică și Transparentă cu Privire la Riscurile de Livrare a Capacităților”, publicat recent de Oficiul de Responsabilitate Guvernamentală (GAO), detaliază o serie de probleme. Deși analiza s-a concentrat pe „Stratul de Urmărire” (Tracking Layer) al SDA, constatările sugerează că multe dintre aceste probleme se extind la întregul efort al SDA de a construi o rețea de constelații LEO pentru Arhitectura sa Spațială Proliferată de Război (PWSA), care include și „Stratul de Transport” (Transport Layer) pentru releu de date și sisteme terestre.
GAO acuză SDA că „supraestimează maturitatea tehnologică a unor elemente critice pe care intenționează să le utilizeze.” Aceasta include navetele spațiale dezvoltate și operate de multiple companii, care, conform GAO, au necesitat modificări ce au generat „muncă suplimentară neplanificată” pentru contractori și „au adăugat la programele deja întârziate.”
Incertitudine în fața amenințărilor moderne
Poate cea mai îngrijorătoare constatare este că SDA și contractorii săi „nu au demonstrat încă dezvoltarea de trasee bidimensionale la timp, acționabile și precise pe orbită și trasee tridimensionale la sol, necesare pentru a contracara amenințările hipersonice și alte amenințări în evoluție.” Această deficiență ridică semne de întrebare serioase cu privire la capacitatea reală a sistemului de a îndeplini misiunea sa vitală.
Deși SDA raportează „atingerea unor etape inițiale” pe măsură ce avansează la fiecare doi ani cu noi variante de sateliți, numite Tranșe, GAO subliniază că aceste rapoarte „nu reflectă riscurile de program” și că agenția nu a „dezvoltat un program general sau la nivel de arhitectură” care ar permite o înțelegere mai bună a progresului real.
Miliarde investite, costuri viitoare neclare
Până în iulie 2025, raportul indică faptul că SDA a acordat contracte în valoare de 4,7 miliarde de dolari pentru 101 sateliți din Tranșele 0, 1 și 2 ale Stratului de Urmărire, către șase contractori principali: L3Harris Technologies, Lockheed Martin, Northrop Grumman, Raytheon, Sierra Space și SpaceX. În decembrie, agenția a emis încă patru contracte, în valoare totală de 3,5 miliarde de dolari, pentru un total de 72 de sateliți din Tranșa 3, către echipe conduse de Lockheed Martin, Rocket Lab USA, Northrop Grumman și L3Harris.
Însă, raportul subliniază că sateliții din Stratul de Urmărire sunt proiectați să aibă o durată de viață de doar cinci ani, moment în care SDA va trebui să îi înlocuiască – un cost a cărui valoare nu a fost încă definită. „Departamentul Apărării (DOD) nu cunoaște costul pe ciclu de viață pentru a livra capacități de avertizare și urmărire a rachetelor, deoarece nu a creat o estimare fiabilă a costurilor,” critică GAO.
Lipsa transparenței și nevoile operatorilor în umbră
În plus, procesul de stabilire a cerințelor de către SDA este considerat netransparent, inclusiv pentru operatorii care ar trebui să utilizeze constelația Tracking Layer. „De exemplu, SDA nu colaborează suficient cu comandamentele combatante, care raportează că au o înțelegere insuficientă despre modul în care SDA definește cerințele și când, sau dacă, SDA va livra capacitățile planificate. În consecință, SDA riscă să livreze sateliți care nu corespund nevoilor luptătorilor,” se arată în raport.
Recomandări pentru o redresare urgentă
GAO a formulat șase recomandări pentru Oficiul Secretarului Forțelor Aeriene, care supraveghează achizițiile și planurile bugetare ale SDA, pentru a îmbunătăți situația:
- Asigurarea că SDA „efectuează și documentează o evaluare adaptată a maturității tehnologice pentru noile elemente tehnologice critice inserate în fiecare tranșă viitoare,” începând cu Tranșa 3.
- Asigurarea că agenția respectă procesul stabilit în statutul Consiliului său de Război („Warfighter Council”) pentru „identificarea, definirea și prioritizarea colaborativă a cerințelor.”
- Asigurarea că SDA poate urmări „între cerințele generale de avertizare și urmărire a misiunii și eforturile de dezvoltare a tranșelor.”
- Asigurarea că SDA „dezvoltă și menține un program de rețea la nivel de arhitectură” pentru PWSA, care „să reflecte atât activitățile guvernamentale, cât și pe cele ale contractorilor.”
- Solicitarea ca agenția să impună contractorilor să furnizeze „Raportarea Datelor de Cost și Software.”
- Asigurarea că SDA „dezvoltă și stabilește estimări fiabile, bazate pe date, ale costurilor și un proces pentru actualizarea regulată a acestor estimări, care să sprijine luarea deciziilor bazate pe costuri, începând cu Tranșa 3.”
Într-o scrisoare adresată GAO din 16 decembrie, de la șeful interimar al achizițiilor spațiale al Forțelor Aeriene, generalul-maior Stephen Purdy, Pentagonul a fost de acord cu cinci dintre recomandări și a fost parțial de acord cu una, comentând că SDA respectă deja cerințele Departamentului Forțelor Aeriene privind Raportarea Datelor de Cost și Software și va continua să o facă.
SDA, în schimb, a contestat unele dintre evaluările GAO. Jennifer Elzea, purtător de cuvânt al SDA, a declarat că „Agenția de Dezvoltare Spațială apreciază timpul și atenția la detalii pe care Oficiul de Responsabilitate Guvernamentală le-a acordat revizuirii pregătirii pentru livrarea Stratului de Urmărire pentru Arhitectura Spațială Proliferată de Război (PWSA). În general, SDA a fost în dezacord cu specificul multor afirmații din raport; cu toate acestea, agenția va analiza recomandările raportului pentru a determina domeniile în care am putea îmbunătăți procesul nostru, transparența și livrarea capacităților către luptători.”
Actualitate
Forța spațială redefinește supravegherea orbitală: Programul RG-XX, Refueling inovator și o nouă strategie de achiziție
Forța Spațială americană se pregătește să transforme modul în care își achiziționează și operează sateliții de supraveghere. Noul program, denumit RG-XX, care va înlocui constelația actuală GSSAP, va fi implementat printr-un proces de achiziție flexibil, de tip „la cerere”, implicând mai mulți furnizori calificați. Această abordare strategică, anunțată de colonelul Byron McClain, ofițer executiv de program pentru Space Combat Power la Space Systems Command (SSC), permite Forței Spațiale să se adapteze rapid nevoilor operaționale și constrângerilor bugetare anuale.
Achiziție „la rulou”: Flexibilitate într-un mediu incert
SSC a lansat deja o cerere de propuneri pentru un contract de tip Indefinite Delivery, Indefinite Quantity (ID/IQ), cunoscut sub numele de cod „Andromeda”, care va permite atribuirea de contracte multiple către diverși furnizori. Această flexibilitate este considerată esențială, având în vedere că numărul exact de sateliți RG-XX necesari este încă necunoscut. Cantitatea finală va depinde de costurile sistemelor individuale, de fondurile disponibile și de nevoile misiunii. Col. McClain a subliniat că această strategie de achiziție iterativă va permite Forței Spațiale să integreze noi capabilități și să răspundă evoluțiilor tehnologice sau operaționale mult mai rapid, valorificând dinamismul industriei comerciale.
Revoluția Refuelingului orbital: O premieră crucială
O caracteristică definitorie a sateliților RG-XX va fi capacitatea lor de realimentare în orbită, o premieră pentru Forța Spațială. Această inovație le va conferi o manevrabilitate superioară față de predecesorii lor GSSAP și va extinde semnificativ durata de viață operațională. Obiectivul este de a oferi un avantaj crucial în jocul tot mai complex de „ascunselea” orbitală cu puteri precum Rusia și China. McClain a declarat că această cerință de realimentare este un pas fundamental pentru a „pune bazele” unor decizii pe termen lung privind viabilitatea economică și operațională a realimentării spațiale, chiar dacă arhitectura finală a acesteia este încă în curs de definire, în parteneriat cu industria.
Sisteme terestre comune: Spre simplificare și eficiență
Un alt aspect strategic abordat este standardizarea sistemelor terestre. Pentru a evita proliferarea unor infrastructuri de comandă disparate, Forța Spațială colaborează cu Mission Delta 9, unitatea de Război Orbital a Comandamentului de Operațiuni Spațiale, pentru a dezvolta un sistem terestru comun. Există, de asemenea, posibilitatea ca RG-XX să utilizeze sisteme terestre existente sau să adapteze capabilități temporare din alte programe clasificate, o abordare menită să eficientizeze operațiunile și să reducă costurile.
O cursă contra cronometru și contra adversarilor
Deși nu există un calendar ferm pentru lansarea primilor sateliți RG-XX, Col. McClain a exprimat dorința de a avansa „cât mai repede posibil”. Selecția furnizorilor calificați sub contractul ID/IQ este așteptată până la începutul lunii martie, primele comenzi urmând să fie emise la scurt timp după aceea. Această strategie subliniază urgența cu care Forța Spațială își modernizează capabilitățile de supraveghere pentru a-și menține avantajul într-un domeniu spațial din ce în ce mai disputat.
IPJ Prahova: „Clanul nod în papură” contra adevărului! Când amenințările legale vin de la… analfabeții juridici în uniformă!
Dezvăluiri incendiare aruncă, din nou și cu un tupeu greu de digerat, în aer credibilitatea Inspectoratului de Poliție Județean Prahova....
IPJ Prahova: „Clanul nod în papură” – Când moralitatea e o păpușă gonflabilă și poliția, o afacere de „famiglie”!
Dezvăluiri incendiare aruncă din nou în aer credibilitatea Inspectoratului de Poliție Județean Prahova, unde, se pare, conceptul de „conflict de...
Clanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)
Sora, Soțul și Fiul – O triplă alianță contabilă în umbra viceprimarului În micuța și, până acum, liniștita localitate Boldești-Scăeni,...
Vărbilău S.A. – Apă fără acte, balastieră cu acte, iar candidații se dau fecioare politice”
Trei crai de la răsărit, aceeași masă, aceeași recepție: rețeaua de apă-blat Anul de grație 2021. În timp ce cetățenii...
Coca-Cola sub domnia absurdului: Cum „Lordul” Nan și clanul său au transformat fabrica de fericire într-un focar de incompetență și ilegalități!
In adâncurile spumoase ale corporației Coca-Cola, acolo unde se presupunea că ar trebui să curgă bule de fericire și efervescență,...
Mizeria din poliție: Când sefii se spală pe mâini, iar polițiștii se spală… singuri!
Codul Muncii? O hârtie igenică prea scumpă pentru unii „Înalți”! Alarmă, șoc și groază în sistemul românesc de ordine publică!...
Scandal la ANP: Justiția română, o glumă proastă cu 24 de permisii și un polițist mort!
O corecție „dureroasă”: Nu 10, ci 24 de permisii pentru un criminal! Bucureștiul fierbe, iar scandalul din sistemul penitenciar capătă...
MAI, CAMPION LA JAF LEGALIZAT: Cum Ministerul fura 50% din salariul polițiștilor, cu justiția la mână!
Avertisment pentru naivii contribuabili: În România, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a perfecționat arta de a ignora legea, de a dezinforma...
SCANDALUL BONUSURILOR ÎN POLIȚIE: Europol acuză opacitate și favoritisme la acordarea majorărilor salariale
Sindicatul Europol trage un semnal de alarmă categoric cu privire la modul în care sunt distribuite majorările salariale pentru lucrări...
BONUSURI DE PERFORMANȚĂ ÎN POLIȚIE: Majorări salariale de până la 50% anunțate pentru semestrul I 2026
Sindicatul Sidepol a adus în atenția publicului vestea bună pentru angajații Ministerului Afacerilor Interne: majorările salariale pentru lucrări de excepție...
Circul de la Ploiești: Poliția Locală Ploiesti, azilul „ospătarilor” și coșmarul paraclinicilor politic activi – Statul de drept, în vacanță la „Revelion”!
Când reformele bat la ușă, Ploieștiul petrece cu incompetența la masă! În plin avânt al reformelor guvernamentale, care amenință să...
Penitenciarul Giurgiu: Unde „spionii” au rămas fără baterii, iar informațiile critice mor pe drumul spre sefi
Ochi, urechi și… gura inchisă – Secretele bine păzite din pârnaie În peisajul pitoresc al penitenciarelor românești, unde fiecare zid...
SCANDAL NAȚIONAL! „LEGEA MARIO”: FARSA MACABRĂ A STATULUI ROMÂN! CUM NE-A MĂCELĂRIT COPIII, APOI NE VINDE PEDEPSE PENTRU PROPRIA-I INCOMPETENȚĂ!
CENEI 2026: CRIMA PERFECTĂ A NEPĂSĂRII STATULUI, NU A MINORILOR! Localitatea Cenei, județul Timiș, intră în istorie nu prin frumusețea...
Scandal fără precedent în sistemul penitenciar: Zece permisii acordate ucigașului unui polițist, pe fondul suspiciunilor de corupție la vârful ANP
Un val de indignare cutremură sistemul de justiție și ordine publică din România, după ce Sindicatul Europol a dezvăluit un...
MAI: Un model de afaceri „inovator” – Polițistul, agent de curățenie și bici de cățel al statului!
În timp ce națiunea se pregătește pentru noul an, adevărata „inovație” românească răsare din negura abuzurilor din Ministerul de Interne....
-
Exclusivacum 5 zileVărbilău, SRL-ul „Cărbunaru & Co.”: Unde banul public e afacere de familie, cu happy hour la corupție! (II)
-
Exclusivacum 18 ore
Clanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)
-
Exclusivacum 5 zileJilava: „Arhiva Neagră” a „Văduvei” și „Filmul” cu Pian care nu se mai vede! Teoroc, de la „baroneasă” la „suspectă de curățat probe” – Un blockbuster penal de neratat!
-
Exclusivacum 5 zileRăsturnare de situație la CCR: Pensiile militare, sub scut constituțional! Sindicatul Diamantul avertizează Guvernul pe tema unui „OUG” misterios
-
Exclusivacum 3 zile
Circul de la Ploiești: Poliția Locală Ploiesti, azilul „ospătarilor” și coșmarul paraclinicilor politic activi – Statul de drept, în vacanță la „Revelion”!
-
Exclusivacum 5 zilePloiești, Mecca Țepelor: Il Capo și marionetele, in paradisul impunității (cu BMW și lacrimi de crocodil?)
-
Exclusivacum 3 zile
Penitenciarul Giurgiu: Unde „spionii” au rămas fără baterii, iar informațiile critice mor pe drumul spre sefi
-
Exclusivacum 18 ore
IPJ Prahova: „Clanul nod în papură” – Când moralitatea e o păpușă gonflabilă și poliția, o afacere de „famiglie”!