Actualitate
Daca Kovesi ajunge procuror sef european o ia consilier pe Monica Macovei. Dosar 40 de mil. euro pe numele lui Macovei la DNA a inchis de Kovesi
Zbaterea Monicai Macovei pentru a o avea pe Laura Codruta Kovesi in pozitia de procuror sef european vine ca urmare a unei intelegeri dintre cele doua: daca Kovesi ajunge in pozitia respectiva o va lua consilier pe Monica Macovei, spun surse de la varful justitiei, conform celor de la Independenta Justitiei.
Monica Macovei i-a ramas datoare lui Kovesi dupa ce in 2013 aceasta i-a inchis un dosar unde era acuzata ca a contribuit la prejudicierea statului cu 40 milioane de euro in dosarul Bechtel.
Multi se intreaba de unde reapropierea dintre acestea doua, in contextul in care la inceputului anului 2013 Monica Macovei a fost una dintre vocile care s-au opus vehement numirii lui Kovesi la DNA, Macovei facand parte din grupul celor care, la acea vreme, sustineau ca la conducerea institutiei trebuie sa fie pus un procuror cu experienta in anticoruptie.
Amintim ca in acea perioada a fost si o petitie a procurorilor DNA care cereau procedura transparenta si concurs pentru desemnarea urmasului lui Daniel Morar la conducerea DNA.
Intr-o postare din 1 aprilie 2013 de pe blog-ul propriu, Macovei il facea pe Ponta “groparul justitiei independente” pentru ca nu a propus la DNA un procuror cu experienta in anticoruptie.
Intr-o alta postare din 3 aprilie 2013 de pe blog-ul propriu, Macovei il critica pe Ponta pentru ca “niciun procuror cu experienta care a lucrat la DNA in ultimii ani nu se afla pe «lista lui Ponta»”.
Intr-o alta pozitie publica din 5 aprilie 2013, Monica Macovei il critica din nou pe Ponta, acuzandu-l ca nu propune la DNA un procuror cu experienta in anticoruptie:
“La sefia DNA este imperativ sa fie un procuror anticoruptie care a performat in ultimii ani, care a lucrat in dosare de mare coruptie, a anchetat fara frica politicieni si alti oficiali, a dovedit profesionalism, curaj si independenta si care cunoaste cum functioneaza institutia.
Selectia transparenta este ceruta si de Comisia Europeana in raportul MCV din 30 ianuarie 2013: „numirea unui nou Procuror General și a unui nou Procuror sef al DNA sa fie atat un proces deschis si transparent, cat si unul în cadrul caruia sa fie alesi candidati avand competente specifice, integri si cu rezultate in actiunea anticoruptie”.
Si interesul national te obliga sa alegi un procuror care in ultimii ani a lucrat cu succes in cea mai performanta institutie anticoruptie.
Si mai este ceva: va aduceti aminte cum vorbeau cele doua judecatoare de la Tribunalul Bucuresti arestate preventiv sub acuzatii de coruptie despre procurorii DNA care lucreaza independent si impartial? ” (…) Pai, nu vezi ca nu conteaza ca a venit U.S.L.-ul la putere…Pentru spaga te leaga” (…) Tre’ sa aveti grija! Aveti grija, ca D.N.A.-u’ e in foc continuu!”(aici)
Asta ne arata ca USL este privit de multi ca „salvatorul” coruptilor si franarul anchetelor anticoruptie. Ponta isi pozitioneaza oamenii in sistem in ideea ca va fi presedintele Romaniei in 2014.
Nu exista nici o alta explicatie de ce Ponta nu a propus pentru sefia DNA un procuror anticoruptie. Dar pentru mine, pentru toti oamenii cinstiti din Romania si pentru Europa, asta este DNA si asa trebuie sa ramina: o institutie „in foc continuu” de care se teme toata lumea care incalca legea – politicieni, magistrati, functionari. Si pentru asta este nevoie ca DNA sa fie condusa de un procuror cu experienta anticoruptie dovedita.“
Postarea din 5 aprilie 2013 a fost tradusa in engleza, fiind trimisa la ambasade si oficiali europeni.
Critica virulenta a lui Macovei era clar fata de propunerea facuta de Ponta de numire a Laurei Codruta Kovesi la conducerea DNA. Ce a fost in spatele acelui troc politic Ponta-Basescu-SRI de numire a lui Kovesi la sefia DNA am aflat ulterior, dupa dezvaluirile lui Udrea si Ghita.
Dupa ce Kovesi a ajuns la DNA aceasta a jurat razbunare impotriva lui Macovei pentru contra-campania pe care i-a facut-o inainte de numire.
Oportunitatea de a se razbuna pe Macovei i-a venit lui Kovesi de la Victor Ponta care, spre finele anului 2013, a sesizat DNA-ul cu o serie de nereguli facute de Monica Macovei in calitate de ministru al justitiei, ce a dus prin renegocierea contractului Bechtel la un prejudiciu de 40 de milioane de euro in dauna statului.
Pe 6 decembrie 2013 apararea stirea in presa ca Guvernul Ponta, in urma unei verificari facute de Corpul de Control al primului ministru cu privire la contractul Bechtel, a descoperit o serie de nereguli in urma carora statul a fost prejudiciat cu 40 de milioane de euro, artizan al acestui tun fiind si Monica Macovei in perioada in care a fost ministru al justitiei.
“Prin încheierea unui acord de modificare la contract, în baza unei hotărîri de guvern iniţiată de Dobre şi avizată de Vlădescu şi fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei, statul a fost păgubit cu 40 milioane euro, prin reclasificarea acestei sume, acordate iniţial cu titlu de avans, drept cheltuieli de mobilizare, cu încălcarea dispoziţiilor legale. Inspectorii arată că miniştrii ştiau, conform notei de fundamentare a hotărîrii de guvern, că aveau obligaţia recuperării acestei sume”, relata Mediafax intr-un articol la acea data.
“Pentru crearea unei “aparenţe de legalitate”, a fost acceptată creşterea cheltuielilor de mobilizare de la 30 milioane euro la 70 milioane euro, cu toate că acestea se refereau la activităţi anterioare încheierii construcţiei, iar construcţiile erau deja începute din 2004”, explica mai in detaliu SursaZilei.
Stirea a fost rulata de toata presa, care cita ca Guvernul va sesiza DNA si SRI cu privire la neregulile din contractul Bechtel. Detaliul e important de notat: DNA SI SRI!!!
Pentru referinta, la link-ul alaturat poate fi descarcat integral o sinteza a respectivului raport: Corpul de control al primului ministru Ponta – sinteza raport control bechtel.
Iata cateva extrase din acel raport:
Aflat la Cluj pentru a primi o decoratie, Premierul Victor Ponta a fost intrebat pe 6 decembrie 2013 daca a sesizat deja DNA-ul cu privire la contractul Bechtel, lucru pe care acesta l-a confirmat.
“Reporter: Guvernul va sesiza DNA privind nereguli în contractul cu Bechtel?
Victor Ponta: Da, am făcut-o deja. În primul rând, am trimis rezultatele controlului şi aspectele de natură penală pe care noi le-am descoperit către DNA, bineînţeles, după care, sigur, am prezentat şi opiniei publice. Am vrut cu această ocazie să încheiem o dezbatere care durează de foarte mulţi ani şi e importantă pentru Transilvania: de ce ceea ce am început în 2004, nu am continuat? Şi răspunsul este: foarte multă ignoranţă şi rea-credinţă. Dar dincolo de trecut, e bine să ştim din cauza cui n-am făcut autostrada;” [a se vedea transcriptul pe site-ul Guvernului].
Pentru cei doritori, pot vedea si fragmentul video in care Ponta spune cele de mai sus [de la minutul 3:03]:
n incercarea de a muta atentia de la cele spuse in raport, Monica Macovei are o reactie pe 6 decembrie 2013 si spune ca Nastase a semnat acel contract cu Bechtel. Postarea integrala poate fi gasita la acest link: https://monicamacovei.eu/contractul-pagubos-cu-bechtel-a-fost-semnat-de-guvernul-nastase-%C8%99i-reziliat-de-guvernul-ponta-neregulile-%C8%99i-vinova%C8%9Bii-acolo-sunt/
Dupa cum puteti citi din reactie, insa, Macovei nu spune nimic despre acuzatiile care i se aduceau in fapt prin acel raport.
Pana aici datele de mai sus sunt publice. Ceea ce doar la varful justitiei se stie, insa, e urmatorul lucru:
Dupa ce Corpul de Control al Primului-ministru a trimis respectivul raport la DNA si SRI, Kovesi era pregatita sa o cheme pe Macovei la audieri. In sfarsit avea sansa sa-i plateasca lui Macovei pentru contra-campania pe care i-a facut-o inainte sa fie numita la DNA.
Macovei a auzit despre acest lucru si, in disperare, l-a contactat pe Florian Coldea sa vorbeasca cu Laura Codruta Kovesi sa nu o cheme la audieri. Relatia dintre Coldea si Kovesi era binecunoscuta.
Ceea ce putin stiu, insa, e ca Monica Macovei este nu doar foarte apropiata de Florian Coldea, ci si foarte dependenta de el, acesta ajuntandu-o si in alte ocazii dar si avandu-o la mana cu o serie de lucruri.
Coldea s-a dus la Kovesi si a vorbit cu ea sa nu o cheme pe Macovei la audieri. O citatie la DNA pentru Macovei i-ar fi omorat cariera politica.
Kovesi, la sfatul lui Coldea, isi da seama de potentialul lui Macovei si, pentru a o pune in dependenta, nu a mai chemat-o la audieri, moment din care Macovei i-a ramas datoare vanduta.
Daca va uitati la pozitiile publice ale lui Macovei, de la finele lui 2013 acestea s-au schimbat radical, aceasta devenind o sustinatoare ferventa a lui Kovesi nu doar pe plan intern, ci si extern. Macovei, impreuna cu Coldea, a avut un rol fundamental in promovarea pe exterior a minciunilor privind succesele lui Kovesi la DNA.
Nu intamplator Sorina Matei, intr-o postare pe Facebook din data de 4 februarie 2019, a scris: “Când era să fie chemată la DNA pe semnătura pe Bechtel însă îi tremurau gladiolele.” Sorina Matei, cu bineinformate surse in DNA, stie ce spune.
Sorina Ruxandra Matei
Monica dusă cu pluta a fost, dusă cu pluta a rămas. Habarnistă a fost, habarnistă a rămas. Fixistă a fost, fixistă a rămas. Ca să ştiţi: Monica habar n-are nimic de anticorupţie, nu ştie oameni, proceduri, legislaţie. Nada. Tabula rasa nene. Poate pare şocant dar asta e realitatea. Monica are un singur fix- să susţină „instituţii”, „interesele ţării” şi „securitate naţională”. Altceva nu ştie. Decât sloganuri. Nu contează că oamenii distrug instituţii, legi, drepturi, fac fal…
Public Figure · 174,055 Likes
Laura Codruța Kovesi a fost selectată pentru funcția de Procuror European pe criterii strict profesionale, alături de alte două persoane. În timp ce Toader o dă…
Ati mai auzit ceva in presa despre acea sesizare din 2013 pana in prezent?
Ca veni vorba, ce s-a intamplat la DNA cu sesizarea respectiva privind contractul Bechtel? Totusi, 40 de milioane de euro nu-s de ignorat.
Se intelege acum, speram, disperarea Monicai Macovei de a o sustine pe Laura Codruta Kovesi la sefia parchetului european.
Agenția de Informații a Apărării din SUA (DIA) a făcut publică metodologia prin care încearcă să evalueze unul dintre cele mai greu de anticipat aspecte ale capacității unei armate străine: disponibilitatea de a continua lupta atunci când izbucnește un conflict.
„Voința de a lupta” este dificil de analizat tocmai pentru că ține de factori intangibili. Spre deosebire de numărul tancurilor sau de starea avioanelor, multe dintre elementele care o determină nu pot fi măsurate direct și nici observate cu ușurință.
DIA precizează că documentul, actualizat ultima dată în septembrie 2024, este destinat sprijinirii analizelor comunității de informații. Totodată, face parte dintr-o serie de materiale publice menite să explice provocări relevante pentru securitatea națională a SUA. Agenția a anunțat publicarea în contextul împlinirii a cinci ani de la retragerea americană din Afganistan, încheiată la 30 august 2021.
Lecțiile Afganistanului și Ucrainei
Prăbușirea rapidă a forțelor afgane în fața ofensivei talibane, în 2021, a luat prin surprindere atât comunitatea de informații americană, cât și Casa Albă. Mai multe zone strategice au fost abandonate fără luptă, iar președintele de atunci, Ashraf Ghani, a fugit din țară pe 15 august, în timp ce talibanii se apropiau de Kabul.
În cazul Ucrainei, evaluările inițiale au greșit în direcția opusă. După invazia rusă din februarie 2022, Kievul era așteptat să cadă în câteva zile. În schimb, armata ucraineană a respins înaintarea forțelor ruse și a continuat să lupte, până la instalarea unui impas sângeros în estul țării.
În 2024, fostul director al DIA, general-locotenentul Jeffrey Kruse, a recunoscut că agenția a subestimat hotărârea ucrainenilor de a-și apăra țara. Aceștia au manifestat o voință de luptă mult mai puternică decât anticipaseră analiștii, a spus el la un eveniment organizat de Alianța pentru Informații și Securitate Națională.
De la conducerea statului la moralul soldaților
Noul cadru își propune să structureze evaluarea unor factori care nu pot fi reduși la cifre. Analiștii sunt îndrumați să examineze dinamici de la nivelul conducerii naționale — inclusiv autoritatea și integritatea acesteia — până la spiritul de corp al militarilor.
Metodologia include și evaluarea mizelor conflictului: analiștii trebuie să stabilească dacă victoria sau înfrângerea ar reprezenta o amenințare existențială pentru stat, organizație ori regim. Sprijinul perceput din partea aliaților este, de asemenea, un factor relevant.
În acest sens, documentul ar fi putut evidenția hotărârea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a rămâne la Kiev în primele zile ale invaziei, în timp ce forțele ruse se apropiau de capitală. Refuzând oferta de evacuare, Zelenski i-ar fi transmis atunci președintelui american Joe Biden că avea nevoie de muniție, nu de o mașină pentru a pleca.
O evaluare care trebuie revizuită pe parcurs
DIA avertizează că voința de a lupta nu este fixă. Ea se poate schimba rapid și radical pe parcursul unui conflict, pentru fiecare dintre părțile implicate. O schimbare ulterioară nu înseamnă neapărat că evaluarea inițială a fost greșită; analiștii trebuie să identifice evenimentele și condițiile care au produs-o.
Kruse a declarat în 2024 că DIA folosise deja metodologia pentru a evalua China, considerată principala prioritate strategică a SUA. Agenția nu a precizat ce alte armate au fost analizate și nici ce concluzii au rezultat.
Voința de a lupta reprezintă doar unul dintre factorii intangibili luați în calcul în evaluarea capacităților militare. Imaginea de ansamblu include și pregătirea trupelor, structura demografică a personalului activ și a rezerviștilor, bugetele de apărare și doctrina militară.
DIA susține că o analiză sistematică a acestor factori poate ajuta la orientarea culegerii de informații și la identificarea elementelor care contează cel mai mult în diferite etape ale unui conflict. Miza este reducerea riscului unor erori de anticipare precum cele din Afganistan, în 2021, și Ucraina, în 2022.
Actualitate
Boeing câștigă contractul pentru avionul naval de generația a șasea, dar adevărata probă abia începe
Boeing a fost desemnat câștigătorul competiției pentru construirea avionului de luptă naval de generația a șasea F/A-XX, devansând Northrop Grumman. Aeronava va înlocui treptat avioanele F/A-18 Super Hornet și EA-18G Growler, aflate în ultimele etape ale ciclului lor operațional.
Contractul, evaluat la peste 20 de miliarde de dolari, consolidează poziția Boeing ca principal producător american al avioanelor de luptă de generația a șasea. Totuși, analiștii avertizează că succesul comercial nu garantează automat și o execuție fără probleme.
De la risc de retragere la controlul viitorului aviației de luptă
Victoria reprezintă o schimbare spectaculoasă pentru divizia de apărare a Boeing. Compania s-a confruntat în ultimii ani cu dificultăți în derularea unor programe majore, printre care avionul-cisternă KC-46 și aeronava de antrenament T-7.
În martie 2025, Boeing a obținut însă contractul pentru avionul de luptă F-47 al Forțelor Aeriene, iar câștigarea programului F/A-XX marchează o nouă etapă în revenirea companiei.
„Pentru Boeing, acesta este un pas uriaș într-o redresare extraordinară: de la un producător al unor programe de avioane de luptă aflate la final, la compania care controlează viitorul aviației de vânătoare americane”, a apreciat Richard Aboulafia, director general al AeroDynamic Advisory.
Stacie Pettyjohn, analistă în cadrul Center for a New American Security, a descris situația drept o schimbare radicală pentru Boeing. Compania a trecut de la perspectiva închiderii liniilor de producție pentru avioane de luptă la deținerea ambelor contracte americane majore pentru aeronave de generația a șasea.
Poate Boeing să construiască simultan două avioane de generație nouă?
Principala întrebare privește viteza cu care Boeing va putea dezvolta un F/A-XX operațional. Răspunsul depinde, în parte, de gradul de similitudine dintre noul avion naval și F-47.
Jeremiah Gertler, consilier principal la AeroDynamic Advisory și fost analist pentru aviația militară în cadrul Congressional Research Service, a explicat că, dacă cele două proiecte folosesc tehnologii și soluții comune sau au fost dezvoltate parțial în paralel, F/A-XX ar putea ajunge să zboare mai devreme decât se estimează.
În schimb, o platformă navală complet distinctă ar presupune un calendar mai lung și riscuri tehnologice suplimentare.
Forța de muncă, următorul punct vulnerabil
Capacitatea Boeing de a mobiliza suficient personal reprezintă o altă problemă. În complexul industrial din St. Louis, compania ar urma să lucreze simultan la programele F/A-XX, F-47 și T-7A Red Hawk, în timp ce pregătește și o creștere semnificativă a ritmului de producție pentru F-15EX.
„Întrebarea este dacă Boeing are deja oamenii necesari — și dacă îi poate recruta — pentru a menține toate aceste linii la un nivel ridicat de producție în același timp”, a spus Gertler.
Doug Birkey, directorul executiv al Mitchell Institute for Aerospace Studies, a subliniat că necesarul de personal pentru primele etape ale programelor F-47 și F/A-XX va trebui gestionat atent. Compania va trebui să evite ca cele două proiecte să intre în competiție pentru aceiași ingineri, tehnicieni și specialiști.
Investitorii vor urmări costurile și structura contractului
După atribuirea contractului, Roman Schweizer, analist la TD Cowen, a afirmat că investitorii vor examina cu atenție prețul propus de Boeing și modul în care este construit acordul. Ambele aspecte au creat probleme în trecut pentru unele programe ale companiei.
Potrivit lui Schweizer, decizia Marinei sugerează că oficialii au acordat o importanță deosebită capacității industriale a Boeing și posibilității de a livra aeronave la scară largă.
În ultimii ani, Boeing a investit masiv în infrastructura din St. Louis și în instrumente de proiectare digitală. Aceste investiții ar fi contribuit la convingerea Marinei că producătorul poate gestiona simultan mai multe programe complexe.
Boeing a respins anterior îndoielile privind capacitatea sa de a construi avioane pentru Marină și Forțele Aeriene în paralel. Steve Parker, șeful diviziei de apărare, a declarat că dezvoltarea simultană a celor două avioane avansate a fost prevăzută încă de la început, iar investițiile companiei au fost planificate în consecință.
Northrop Grumman pierde competiția, dar nu rămâne fără proiecte strategice
Pentru Northrop Grumman, înfrângerea în competiția F/A-XX reprezintă o lovitură importantă. Compania încerca să redevină producător principal al unui avion de luptă pentru prima dată după celebrul F-14 Tomcat.
Totuși, analiștii consideră că pierderea contractului nu pune în pericol viitorul companiei. Northrop are deja programe majore în portofoliu, inclusiv bombardierul B-21 Raider, racheta balistică intercontinentală Sentinel și componente pentru avioanele F-35 produse sub coordonarea Lockheed Martin.
Richard Aboulafia a apreciat că impactul asupra companiei va fi limitat, în timp ce Gertler a subliniat că nici Boeing, nici Northrop nu depind de acest singur contract pentru supraviețuirea diviziilor lor de apărare sau aeronautică.
Northrop este așteptată să analizeze posibilitatea contestării deciziei. Totuși, procedurile de protest în cazul competițiilor pentru aeronave militare clasificate au, în mod tradițional, o rată redusă de succes.
Boeing va închide liniile Super Hornet și Growler
Într-o ironie a tranziției tehnologice, în aceeași perioadă în care a fost selectată pentru dezvoltarea F/A-XX, Boeing a primit și un contract pentru sprijinirea închiderii liniilor de producție ale F/A-18E/F Super Hornet și EA-18G Growler.
Compania a fabricat timp de decenii avioane de luptă pentru Marina SUA, însă aceste programe se apropie acum de final. F/A-XX va prelua treptat rolul lor în viitoarea structură aeriană a grupărilor navale.
Contractul finanțează testarea mai multor prototipuri
Anunțul Pentagonului precizează că acordul acoperă faza de dezvoltare la scară completă și include fabricarea mai multor aeronave de testare.
Acestea vor fi utilizate pentru verificări la sol, evaluarea navigabilității, testarea sistemelor și integrarea armamentului. Marina nu a prezentat încă detalii despre configurația avionului, dar oficialii au indicat că F/A-XX va avea o rază de acțiune superioară celei oferite de actualele avioane de luptă.
F/A-XX, în centrul aripii aeriene navale a viitorului
Noul avion va trebui să opereze alături de viitoarele Collaborative Combat Aircraft, drone de luptă concepute pentru a executa misiuni împreună cu aeronave pilotate.
Marina SUA dezvoltă acest concept ca parte a unei noi arhitecturi pentru gruparea aeriană de pe portavion. Amiralul Daryl Caudle, șeful operațiunilor navale, a confirmat că programul dronelor și F/A-XX sunt elemente interdependente ale acestei strategii.
Stacie Pettyjohn a subliniat că echilibrul dintre avioanele pilotate și cele autonome va fi esențial pentru capacitatea Marinei de a proiecta forță. În opinia sa, un avion de luptă pilotat trebuie să rămână nucleul aripii aeriene, în jurul căruia vor fi integrate sistemele fără pilot.
Numărul de aeronave care vor fi comandate, proporția dintre avioanele cu echipaj și drone, precum și tipul de arme instalate pe F/A-XX vor indica prioritățile operaționale ale Marinei. Aceste decizii vor fi decisive mai ales în Pacific, unde distanțele sunt foarte mari, iar forțele chineze dispun de arme cu rază lungă de acțiune capabile să pună presiune asupra navelor americane.
Actualitate
AEVEX preia BlackSea Technologies într-o tranzacție de până la 650 de milioane de dolari
Compania își consolidează poziția pe piața vehiculelor maritime autonome
AEVEX, companie specializată în tehnologii de apărare, a anunțat achiziția firmei BlackSea Technologies, producător de sisteme navale autonome. Valoarea tranzacției ar putea ajunge la 650 de milioane de dolari, iar operațiunea este programată să fie finalizată în luna septembrie.
Prin această preluare, AEVEX urmărește să-și extindă prezența în domeniul vehiculelor de suprafață și subacvatice fără echipaj. Totodată, compania vizează un acces mai larg la contracte și programe derulate de Marina americană, Comandamentul pentru Operații Speciale al Statelor Unite și partenerii aliați.
Tehnologii reunite pentru operațiuni aeriene, maritime și subacvatice
Integrarea celor două companii va permite combinarea unor tehnologii complementare destinate platformelor aeriene, de suprafață și subacvatice.
„BlackSea aduce capabilități maritime excepționale și perfect aliniate din punct de vedere strategic. La fel de important este însă faptul că firma are o cultură axată pe misiune și pe inovație, valori care se află la originea AEVEX”, a declarat Brian Raduenz, fondatorul și președintele executiv al companiei.
BlackSea dezvoltă o navă autonomă testată de Marina SUA
BlackSea Technologies produce Global Autonomous Reconnaissance Craft, cunoscută sub acronimul GARC. Este vorba despre o navă autonomă de mici dimensiuni, cu o lungime de aproximativ 4,9 metri, testată de Marina americană la Naval Base Coronado.
Sistemul este operat de Unmanned Surface Vessel Squadron 3, unitate înființată de Marina SUA în 2024 pentru exploatarea și evaluarea vehiculelor maritime fără echipaj.
GARC face parte din eforturile Statelor Unite de a dezvolta flote autonome capabile să execute misiuni de recunoaștere, supraveghere și sprijin operațional în medii maritime complexe.
AEVEX aduce în portofoliu platforma Mako
AEVEX, cu sediul în Solana Beach, California, dezvoltă la rândul său mai multe sisteme autonome. Printre acestea se numără Mako, un vehicul maritim fără echipaj conceput pentru misiuni de informații, supraveghere și recunoaștere, dar și pentru operațiuni cu efecte cinetice.
Achiziția va reuni portofoliile celor două companii și ar putea accelera dezvoltarea unor soluții autonome pentru misiuni maritime desfășurate în zone contestate sau cu acces limitat.
Tranzacția combină plata în numerar cu acțiuni
Acordul prevede plata a 250 de milioane de dolari în numerar și transferul unor acțiuni ordinare de clasă A ale AEVEX, evaluate la aproximativ 350 de milioane de dolari.
În funcție de îndeplinirea anumitor obiective de performanță, BlackSea ar putea primi suplimentar până la 50 de milioane de dolari.
BlackSea își păstrează obiectivele, dar câștigă capacitate de producție
Directorul executiv al BlackSea Technologies, Bob Pudney, a descris preluarea drept o etapă firească pentru companie. El a subliniat că firma a acumulat experiență în dezvoltarea și utilizarea sistemelor maritime autonome în condiții operaționale reale.
Aceste aplicații au inclus operarea unor flote mixte și misiuni logistice în medii contestate. Potrivit conducerii BlackSea, sprijinul oferit de AEVEX prin capacitatea de producție, infrastructura industrială și ecosistemul de tehnologii autonome va permite extinderea rapidă a soluțiilor deja dezvoltate.
„Misiunea noastră rămâne aceeași, însă capacitatea de a o îndeplini va crește”, a declarat Pudney.
Raportul SUA a văzut România. România s-a făcut că nu vede nimic. ANP: transparență cu porția, consultare “după program”
Statul român, elevul care copiază la democrație Departamentul de Stat al SUA, care mai aruncă din când în când un...
„Să ne arătați hârtiile, nu poveștile!”. Cum se războiește IGPR cu Sindicatul Diamantul pentru dreptul de a pune întrebări
„Cele două sindicate periculoase”: dușmanul de serviciu al conferințelor de presă Pe 21 mai 2026, la conferința de presă a...
Instanța dă dreptate, parțial, fostului membru CA al RASP Ploiești: decizia de anulare a concursului pentru director, desființată de judecători (Documente)
Regia Autonomă de Servicii Publice (RASP) Ploiești revine în centrul atenției, după ce instanța a decis să anuleze hotărârea prin...
Acordul Colectiv 2026: Cum a vândut MAI polițiștii la preț de hârtie A4
Acordul care nu acordă nimic: MAI semnează pentru polițist, dar încasează doar pentru sindicate Un minister care ocolește legea, sindicate...
În Poliția Penitenciară, „schimbarea” e doar ciorbă stricată plimbată dintr-o farfurie în alta
Reforma, varianta Facebook: like, share și zero oameni în plus Ministrul Cătălin Predoiu a descoperit, pe pagina sa de Facebook,...
Garda de Coastă, 3 ani și jumătate fără șef „pe bune”. Un stat cu frontieră Schengen, dar fără frontieră de bun-simț
Director căutat. De 3 ani și 6 luni. Fără succes Garda de Coastă, una dintre structurile strategice ale Poliției de...
Dosarul Antigrindină – Partea a VII‑a. Rachete pe cer, foamete pe câmp: subminarea securității alimentare a României
Dosarul Antigrindină – Partea a VII‑a – Cum a fost însămânțată România cu rachete, minciuni și secetă programată Sistemul care...
Camera, stop! Șeful de la IPJ Mehedinți, regizor de dosare și actor în propriul film cu ‘misiune urgentă’
Polițiști la poartă, șeful la butoanele camerelor În timp ce polițiștii din toată țara ieșeau în stradă, la început de...
„Organigrama cu chiloți” intră la vot: Nae Comisionaru’ trage sforile, consilierii locali dau examen la furt avansat?
Azi, miercuri, 30.09.2026, la Consiliul Local Ploiești nu se votează doar o organigramă. Se votează dacă TCE rămâne societate de...
Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 2 – Stația fantomă de la Corlătești și ședința de yoga pe conducta de ape uzate
Directorul care se clatină, dar nu cade… și nici nu suspendă Dacă în Episodul 1 am făcut cunoștință cu „directorul...
Dosarul Antigrindină – Partea a VI‑a. Când generalii conduc agricultura: Sistemul Antigrindină – civil la vedere, militar în interior
Rachete cu bani de irigații: când agricultura devine sponsorul industriei de apărare La început ni s-a spus că SNACP e...
M.A.I – Aeroportul Otopeni, clasa business la improvizație: 7 ani fără concurs la șefia Centrului de Supraveghere
Șapte ani de „temporar”. Funcția se mută, responsabilitatea rămâne în așteptare Șapte ani fără concurs la o funcție-cheie din siguranța...
MAI, Academia „Semnează că ai vrut!”: experți făcuți din pix, cursanți voluntari cu ordin de sus
La Ministerul Afacerilor Interne, pixul șefului riscă să devină instrument pedagogic universal: desemnează specialiști, produce competențe administrative și, mai nou,...
Reforma cu ochii închiși: cum vrea Justiția să taie din șefi, dar fără să înțeleagă sistemul. FSANP trage frâna de mână
Șefii de birou, șefii de tură, șefii de secție: vinovați de serviciu la București, indispensabili în penitenciare Funcțiile de șef...
Organigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti: Alexandri Nicolae, alias „Nae Comisionaru’”, „autobuzul sabotor” – Traseul 39, motoare turate în gol și POS-uri moarte la TCE Ploiești!
Transport „modern” la Ploiești: cardul nu plătește, dar pierderile curg La TCE Ploiești, povestea POS-urilor și a compostoarelor nefuncționale nu...
-
Exclusivacum 5 zileI.P.J. Prahova: Agentul‑vopsitor Editoiu Alin – maestru în gropi urbane, fum de esapament și, la final, fum de arhivă
-
Exclusivacum 5 zileM.A.I. – PIXUL LUI BOSS: UNIVERSITATEA DE PROȘTI A POLIȚIEI ROMÂNE
-
Uncategorizedacum 5 zileRâde Alexandri Nicolae, alias „Nae Comisionaru’”, plătește Ploieștiul: comedia neagră de la TCE Ploiești
-
Exclusivacum 4 zile
Organigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti: Alexandri Nicolae, alias „Nae Comisionaru’”, „autobuzul sabotor” – Traseul 39, motoare turate în gol și POS-uri moarte la TCE Ploiești!
-
Exclusivacum 2 zile
În Poliția Penitenciară, „schimbarea” e doar ciorbă stricată plimbată dintr-o farfurie în alta
-
Exclusivacum 3 zile
„Organigrama cu chiloți” intră la vot: Nae Comisionaru’ trage sforile, consilierii locali dau examen la furt avansat?
-
Administratieacum 3 zileDumitru Dragoș, polițist de penitenciare și mentor pentru copiii din Vărbilău
-
Exclusivacum 5 zileDosarul Antigrindină – Partea a V‑a – Prahova, aleasă „unitate‑pilot” prin mister de stat. Norocul rachetelor sau blestemul fermierilor?