Actualitate
EXCLUSIV/ Cei de la ICCJ nu cunosc legea aplicabila in domeniul emiterii mandatelor pe securitate nationala
Constatam cu surprindere din comunicatul ICCJ de ieri ca presedinta ICCJ nu cunoaste legea in domeniul securitatii nationale, respectiv induce o serie de aspecte confuze si nu numai in spatiul public, printr-un raspuns oficial adresat catre Mediafax astfel:
– Aflam din comunicat ca :
Ø „Numărul propunerilor admise, în baza Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie având ca obiect emiterea mandatelor de interceptare în baza securităţii naţionale: – anul 2009 – 3011; anul 2010 – 3183; anul 2011 – 3805; anul 2012 – 3602; anul 2013 – 3791; anul 2014 – 2692; anul 2015 – 2740, o propunere respinsă; anul 2016 – 3660; anul 2017 – 2661; 1 ianuarie – 31 mai 2018 – 960, o propunere respinsă”, se arată in răspunsul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), pentru MEDIAFAX.
Ø Deci numărul mandatelor de siguranţă naţională emise în ultimii nouă ani sunt de 26.445 mandate.
Ø „Situaţiile (…) constituie temei legal pentru a se solicita procurorului, în cazuri justificate, cu respectarea prevederilor Codului de procedură penală, autorizarea efectuării unor acte, în scopul culegerii de informaţii, constând în: interceptarea comunicaţiilor, căutarea unor informaţii, documente sau înscrisuri pentru a căror obţinere este necesar accesul într-un loc, la un obiect sau deschiderea unui obiect; ridicarea şi repunerea la loc a unui obiect sau document, examinarea lui, extragerea informaţiilor pe care acestea le conţin, cît şi înregistrarea, copierea sau obţinerea de extrase prin orice procedee; instalarea de obiecte, întreţinerea şi ridicarea acestora din locurile în care au fost depuse”, se arată în articolul 13 al Legii 51/1991.
Ø „Mandatul emis în baza art. 13 conferă titularilor sau categoriilor de persoane împuternicite dreptul de a deţine şi folosi, fără a uza de mijloace de constrîngere fizică sau morală, mijloacele adecvate pentru executarea actelor autorizate şi de a fi asistate de persoanele a căror prezenţă este considerată necesară”, arată articolul 14 din aceeaşi lege.
Ce constatam din asertiunile comunicatului ce in mod sigur au fost validate de catre presedintele ICCJ este faptul ca mandatele pe securitatea nationala sunt analizate doar incepand cu 2009 pana in 2018 (adica anul in care Protocolul MP-PICCJ –SRI a fost asumat de responsabilii celor doua institutii, posibil si in baza Protocolului incheiat intre MP-SRI_ICCJ ce nu a fost inca declasificat), iar declaratiile dlui Manda pentru toate mandatele si autorizarile emise si exploatate prin CNIC-SRI, si cele ale SRI (doar pentru mandate pe securitate nationala) vizau anul 2005 -2016. Ca atare si cifrele au alte valori si semnificatii diferite. Dar niciunul dintre cei trei oficiali nu au analizat situatia mandatelor pe securitate nationala in contextul existentei in vigoare a legilor incidente in raport cu aplicabilitatea acestora.
Astfel pana in data de 01.02.2014 au existat in vigoare alte prevederi normative instituite prin Legea nr.51/1991, Legea nr.14/1992 si Legea nr.535/2004, respectiv un alt cod de procedura penala pentru infractiunile de drept comun si speciale, iar dupa 01.02.2014 au aparut modifcari substantiale la legile anterior enumerate.
Dupa o evaluare a continutului Rapoartelor de activitate ale SRI din anul 2005 si pana in 2014, documente publice, rezulta ca numarul mandatelor pe securitate nationala au fost de 28.281 mandate. Potrivit Servicului, între 2005 – 2016 au fost solicitate 28.784 mandate de securitate naţională, dintre care puţin peste 9.200 au fost mandate iniţiale, iar numărul de persoane ale căror drepturi şi libertăţi au fost restrânse în baza autorizaţiei a fost de 20.907.
Din cifrele vehiculate pentru o perioada de timp estimata la 9 ani, rezulta o medie de 3158 mandate pe an :
– Din rapoarte SRI – 28.281.
– Din comunicat SRI – 28.784;
– Din comunicat ICCJ – 26.445 (inclusiv luna mai 2018)
In acest sens pot sa remarc faptul ca dna judecator Tarcea, presedintele ICCJ este intr-o eroare fundamentala in raport cu aplicabilitatea Legii nr.51/1991 si a legii nr.535/2004 pana in anul 2014 si dupa 01.02.2014.
Asertiunile referiotare la „Situaţiile (…) constituie temei legal pentru a se solicita procurorului, în cazuri justificate, cu respectarea prevederilor Codului de procedură penală, autorizarea efectuării unor acte, în scopul culegerii de informaţii…” sunt false, intrucat incepand cu 2004 si pana in 01.02.2014 au fost aplicate prevederile art.20 si art.21 din Legea nr.535/2004 in corelatie cu prevederile art. 3 din Legea nr.51/1991, sens in care mandatele au fost emise in conformitate cu aceste norme juridice si nu in baza art.13 din Legea nr.51/1991, ce se refereau la emiterea mandetelor numai de catre procuror aspect acceptat doar pana la 11.12.2004 cand a intrat in vigoare prevederile Legii nr.535/2004. Ca atare din 2009 si pana in 2014 s-au aplicat doar prevederile din Legea nr.535/2004 si Legea nr.51/1991 (art.3 si alte dar nu art.13, ce era neaplicabil si abrogat tacit prin legea nr.535/2004, in drept acest articol era aborgat prin prevederile Legea nr. 281/2003 privind modificarea și completarea Codului de procedură penală și a unor legi speciale, art.X “Ori de câte ori alte legi prevăd dispoziții referitoare la dispunerea de către procuror a luării, menținerii, revocării ori încetării măsurii arestării preventive, a liberării provizorii și a obligării de a nu părăsi localitatea, a măsurilor de siguranță prevăzute în art. 113 și 114 din Codul penal, a interceptării și înregistrării convorbirilor, a perchezițiilor, a reținerii și predării corespondenței și a obiectelor trimise de învinuit sau de inculpat ori adresate acestuia, se aplică, în mod corespunzător, dispozițiile prevăzute în art. I din prezenta lege.”).
Dupa 01.02.2014 in domeniul mandatelor pe securitate nationala se aplica alte prevederi instituite in mod direct prin prevederile art.13-21 ale Legii nr.51/1991, modifcata in anul 2013 prin Legea nr.255/2013, lege prin care au fost modifcate si alte legii speciale in domeniul de referinta.
Din acest comunicat rezulta ca cei de la ICCJ nu cunosc legea aplicabila in doemniul emiterii mandatelor pe securitate nationala si astfel, ofera o proba evidenta a nulitatii mandatelor emise din anul 2009 si pana in 2018 intrucat ICCJ comunica ca acestea au fost emise in baza art.13 din Legea nr.51/1991. (Col ® SRI, Ion Dedu).
Actualitate
Giganții mărilor își unesc forțele: Parteneriat strategic între TKMS și Navantia pentru viitorul apărării europene
O alianță împotriva blocajelor: Răspunsul industrial la noua realitate geopolitică
Într-o mișcare strategică menită să redefinească peisajul industriei de apărare de pe continent, doi dintre cei mai importanți constructori navali din Europa, grupul german ThyssenKrupp Marine Systems (TKMS) și compania spaniolă Navantia, au semnat oficial un memorandum de înțelegere. Această colaborare istorică deschide calea pentru un proiect ambițios: posibilitatea ca submarinele proiectate de germani să fie construite direct pe șantierele navale din Spania.
Acordul vine într-un moment critic, marcat de o presiune fără precedent asupra sectorului maritim european. Escaladarea tensiunilor geopolitice din ultimii ani a generat o explozie a cererii de tehnică navală modernă, însă industria se lovește de un obstacol major: deficite severe de capacitate de producție și resurse tehnologice limitate la nivel continental.
Eficiență sub presiune: Obiectivele colaborării germano-spaniole
Parteneriatul dintre TKMS și Navantia nu este doar o formalitate, ci o tentativă de a găsi soluții pentru implementarea proiectelor militare într-un mod mai rapid și mai rentabil. Cele două companii au inițiat deja discuții la nivel de management, bazate pe o încredere reciprocă și pe respectarea strictă a reglementărilor privind concurența și controlul exporturilor.
Miza este uriașă: explorarea unor noi modele de cooperare industrială care să permită Europei să își onoreze contractele de apărare fără a sacrifica performanța sau termenele de livrare, în ciuda limitărilor actuale ale șantierelor navale.
Dincolo de protocol: Managementul unor portofolii complexe
Deși entuziasmul este mare, rămâne de văzut cum vor prioritiza cei doi coloși noile oportunități de afaceri, având în vedere portofoliile lor actuale extrem de încărcate. TKMS este angrenată în prezent în producția submarinelor Type 212CD pentru Germania și Norvegia, model care se află și pe lista scurtă pentru proiectul canadian de patrulare submarină.
De cealaltă parte, Navantia își concentrează eforturile pe finalizarea celor patru submarine din clasa S-80 destinate marinei spaniole. În afara sectorului subacvatic, ambele companii gestionează game vaste de nave de suprafață, de la fregatele germane din clasele 123 sau 125, până la distrugătoarele de clasă Hobart și nava strategică de proiecție „Juan Carlos I” din portofoliul spaniol. Această fuziune de expertiză promite să creeze un pol de putere capabil să susțină suveranitatea maritimă a Europei în deceniile următoare.
Actualitate
Moștenirea viitorului: Armata SUA botează MV-75 „Cheyenne II” și pregătește noua eră a asaltului aerian
Succesorul simbolic al flotei Black Hawk primește o identitate oficială, însă incertitudinile legate de lanțurile de aprovizionare globale și constrângerile bugetare mențin calendarul primului zbor sub o discreție strictă.
Un nou nume pentru o forță combinată modernă
Armata a făcut un pas decisiv în modernizarea aviației sale, anunțând oficial numele noii aeronave cu rotoare basculante MV-75: Cheyenne II. Rezultat al victoriei răsunătoare obținute de Bell-Textron în competiția pentru Aeronava de Asalt pe Distanțe Lungi a Viitorului (FLRAA), Cheyenne II este proiectat să preia misiuni critice ale veteranului Black Hawk, devenind pilonul central al manevrelor aeriene moderne.
Conducerea armatei descrie sistemul nu doar ca pe o simplă aeronavă, ci ca pe o fundație tehnologică. Dotat cu o „coloană vertebrală digitală” și o arhitectură deschisă modulară, Cheyenne II este conceput să integreze inovații în timp real, asigurând un avantaj competitiv constant în fața evoluțiilor tehnologice comerciale și militare.
Cursa contra cronometru și realitatea din teren
Deși optimismul inițial sugera că am putea vedea Cheyenne II în zbor până la sfârșitul acestui an sau începutul anului viitor, oficialii militari sunt acum mai rezervați. „Se va întâmpla când se va întâmpla”, au declarat reprezentanții programului de achiziții, subliniind că viteza de implementare este limitată de factori externi complecși.
Dincolo de ambițiile tehnice, programul se lovește de o realitate geopolitică dură: competiția globală pentru materii prime esențiale. Cu un lanț de aprovizionare ce implică mii de furnizori, de la producători gigant la firme mici de nișă, armata depune eforturi considerabile pentru a identifica blocajele și pentru a se asigura că materialele critice nu provin din zone de risc ale lumii.
Impactul bugetar
Progresul Cheyenne II este strâns legat de predictibilitatea financiară. Deși cererea bugetară recentă indică o suplimentare de aproape 600 de milioane de dolari pentru cercetare și dezvoltare față de anul anterior, instabilitatea legislativă și lipsa unor fonduri constante pot „ucide orice avânt”.
În ciuda ascensiunii noului model, oficialii au ținut să clarifice soarta actualei flote: Cheyenne II nu va radia instantaneu aparatele Black Hawk. Cele două platforme vor coexista în cadrul flotei operaționale pentru mulți ani de acum încolo, bugetul fiind structurat astfel încât să susțină atât introducerea noii tehnologii, cât și menținerea capacității de luptă actuale.
Actualitate
Schimbare de gardă la Canberra: Premieră istorică și pivot strategic în conducerea armatei australiene
Australia marchează o etapă decisivă în evoluția forțelor sale armate prin anunțarea a trei numiri majore la vârful ierarhiei militare. Într-o mișcare ce combină respectarea tradiției de excelență cu necesitatea modernizării în contextul pactului AUKUS, guvernul de la Canberra a desemnat noi lideri pentru forțele de apărare, armata de uscat și marină.
O barieră doborâtă: Prima femeie la comanda armatei de uscat
Cea mai răsunătoare veste a acestui proces de restructurare este numirea Locotenent-Generalului Susan Coyle în funcția de Șef al Armatei. Cu o carieră impresionantă de 39 de ani, Coyle devine prima femeie din istoria Australiei care preia această responsabilitate supremă. Experiența sa este vastă, acoperind teatre de operații complexe precum Afganistan, Orientul Mijlociu și Timorul de Est. „Este o onoare absolută”, a declarat Coyle, subliniind că fundalul său solid în domenii strategice și operaționale reprezintă fundamentul pe care va construi încrederea necesară acestei comenzi de înalt nivel.
Submarinismul ca pilon strategic: Noua eră a forțelor de apărare
Viceamiralul Mark Hammond, actualul șef al marinei, va face pasul către cea mai înaltă funcție militară a țării, devenind Șeful Forțelor de Apărare (CDF). Alegerea unui ofițer cu experiență vastă pe submarine nu este una întâmplătoare. În contextul achiziției de submarine cu propulsie nucleară prin programul AUKUS și al dezvoltării flotei de luptă de suprafață, expertiza lui Hammond este considerată vitală pentru securitatea națională pe termen lung.
Continuitate și securitate în domeniul naval
Locul lăsat vacant la conducerea Marinei va fi ocupat de Contraamiralul Matthew Buckley. La fel ca predecesorul său, Buckley provine din rândul forțelor de submarine, având în palmares comanda HMAS Collins. Această succesiune subliniază prioritatea acordată de Australia domeniului subacvatic ca element central al strategiei de descurajare.
Oficialii guvernamentali au subliniat că acești noi lideri vor avea o contribuție enormă la siguranța națiunii, misiunea lor fiind clară: adaptarea Australiei la noile realități geopolitice prin profesionalism și inovație strategică. Noile mandate vor deveni oficiale începând cu luna iulie a acestui an.
-
Exclusivacum 4 zileEXCLUSIV: Bomba de sub nori – Fermierii-007 iau Poliția la întrebări: Sunt rachetele antigrindină muniție de război sau doar jucării scumpe pentru „băieții deștepți”?
-
Exclusivacum 2 zileMISIUNEA „OARBA” LA NATO/DOCUMENTE: CUM SĂ CUCEREȘTI BRUXELLES-UL CU UN CAZIER „REPUTAȚIONAL” ȘI DOUĂ FUNCȚII ÎN BUZUNAR
-
Featuredacum 4 zileSfidare absolută în Noaptea de Înviere: Un tânăr din Caransebeș a fost prins de două ori la volan, deși avea permisul suspendat
-
Exclusivacum 4 zileMILIȚIA ÎN BOXA ACUZAȚILOR: Statul îți dă bani de avocat, dar tot tu rămâi cu buza umflată!
-
Ancheteacum 4 zileSecunde critice la Vâlcea: Doi polițiști, ambii pe nume Ionuț, au smuls un copil din ghearele unei tragedii
-
Exclusivacum 3 zileRăzboi total între IGPR și Sindicatul Europol: Poliția Română denunță o campanie de dezinformare privind concursurile de management
-
Exclusivacum 5 zileOspiciul „sărăcește-norul”: Marea „pârjoleală” de 5.000% și agenții 007 ai gliei care au demascat mafia Antigrindina a argintului!
-
Administratieacum 5 zileLumină și renaștere: Mesajul de credință al comunității din Dumbrăvești în prag de Sfintele Paști



