Anchete
EXPLOZIV/Scandalul Black Cube explodeaza in SUA si se relanseaza in Romania – Comisarul de Prahova
COMENTARIU DE BOGDAN TIBERIU IACOB PRELUARE INPOLITICS.RO:
Marele post național american NBC a anunțat vineri ceea ce pînă acum doar se vehicula pe la colțuri, anume că Donald Trump a angajat anul trecut firma Black Cube pentru a spiona oficiali implicați în încheierea acordului cu Iranul pentru a justitifica retragerea americanilor. De aici, o mare întrebare vizavi de acțiunea firmei israeliene în țara noastră, după cum vom arăta în rîndurile care urmează.
Conform NBC, Black Cube, denumită o companie-fantomă de informații, a fost angajată să obțină informații discreditante la adresa unor oficiali ai administrației Obama implicați în acordul nuclear cu Iran, ca parte a unui efort ascuns de a submina acordul multinațional.
O sursă apropiată Black Cube a declarat pentru NBC, sub protecția anonimatului, că firma e o aripă privată a Mossadului, una care nu ar lucra în veci împotriva intereselor Israelului.
Aceeași sursă a mai spus că e puțin probabil ca guvernul israelian să nu fie la curent cu obiectivele Black Cube.
Postul american confirmă, potrivit The Times of Israel, că Black Cube a început să adune informații despre Ben Rhodes, Colin Kahl și alți oficiali din mandatul Obama la doar cîteva zile după vizita președintelui american Donald Trump în Israel, anul trecut, în luna mai. Potrivit sursei, campania sub acoperire a fost inițiată “pentru Trump”, dar nu există dovezi care să lege direct administrația sa de agenție.
“Nu veți găsi niciodată numele lor pe un contract”, a spus el. “Nu pot dovedi că era vorba de administrație decât prin ceea ce mi s-a spus.”
Eforturile presupuse ale administrației Trump de a discredita acordul nuclear al lui Obama cu Iranul au fost raportate pentru prima oară de The Observer, din Marea Britanie și de ”The New Yorker”, la începutul acestei luni.
Într-o declarație adresată NBC, Black Cube a negat rapoartele, spunând că nu are nici o legătură cu administrația Trump, cu oricine apropiat de administrație sau cu acordul nuclear din Iran.
Dar, surse din preajma Black Cube susțin că aceasta a fost angajată pentru a descoperi dovezi ale unui comportament necorespunzător, de natură financiară sau sexuală, al arhitecților acordului cu Iranul, printre care Kahl și Rhodes.
Rapoartele au arătat că operațiunea face parte din campania de justificare a deciziei lui Trump, la începutul acestei luni, de retragere a SUA din acord.
CONGRESUL AMERICAN VREA ANCHETA IN CAZUL BLACK CUBE
Casa Albă nu a răspuns pînă acum dezvăluirilor privind implicarea Black Cube în politica externă a SUA, dar democrați de top din Comisiile de Supraveghere ale Camerei Reprezentanților și de Afaceri Externe și-au manifestat interesul oficial pentru orice informație despre presupusa campanie de subminare a administrației Obama.
O scrisoare trimisă joi de congresmenii Elijah Cummings și Eliot Engel afirmă că, dacă informațiile sunt exacte, ele “ridică grave semne de întrebare legat de cum și de ce o entitate străină a fost angajată să încerce să influențeze în secret politica externă a Statelor Unite”.
Scandalul de peste Ocean care tocmai explodează nu are cum să nu atingă și România, în opinia noastră, pentru că pune serios la îndoială desfășurarea evenimentelor de acum doi ani din scandalul Black Cube, așa cum a fost el prezentat publicului.
Aflăm acum din presa americană că Trump a angajat serviciile Black Cube la foarte scurt timp după momentul cînd era condamnat la București ultimul agent israelian implicat în scandalul spionării lui Kovesi, Ron Weiner.
Trăgînd linie și adunînd, cel mai puternic om al planetei, președintele SUA, angajează pentru o misiune de cea mai mare importanță care se poate imagina – una care poate redesena harta geopolitică a lumii – o firmă care tocmai dăduse, oficial, un chix lamentabil într-o țară necăjită de la marginea Europei, într-o misiune infinit mai banală.
Un chix care s-a lăsat cu arestarea unor agenți ai firmei ziua în amiaza mare și sub obiectivele unor paparazzi; mai apoi, cu maximă promptitudine, aceștia și-au recunoscut vina și au primit condamnări simbolice, după ce le săriseră mămicile, venite în grabă la București, în ajutor.
De rîsul curcilor am spune, se prezintă această versiunea oficială.
Orice mare client al unei firme implicate în asemenea eșec s-ar gîndi de două înainte de a mai apela la serviciile ei.
Ori, dacă Trump a făcut-o totuși, e cert că el, sau oameni lui, știau destule despre backgroundul firmei.
Inclusiv despre cea mai recentă operațiune a lor devenită publică, scandalul din România.
Scriam pe 25 octombrie 2016:
”De această dată, firma israeliană pare să fi dat chix rău de tot cu amîndouă. Nu doar că nu a obținut dovezile cerute anti-Kovesi, dar și-a mai dat și clienții în gît la parchet, ba a și recunoscut oficial că i-a înregistrat pe șest.
Cine ar mai avea încredere în serviciile BC după acest episod?
Să te împotmolești într-o țară ca România, iată umilința supremă pentru foștii/actualii grei ai Mossad.”
Cîteva luni mai tîrziu, aflam răspunsul șocant la întrebarea cine ar mai avea încredere în Black Cube: președintele SUA.
AU ȘTIUT AMERICANII ADEVĂRUL DESPRE OPERAȚIUNEA BLACK CUBE IN ROMÂNIA?
Angajarea Black Cube indică, în acest caz, mai mult decît limpede că americanii știau motivul real din spatele eșecului israelienilor.
Cum ar fi ipoteza că cineva foarte greu în stat a aflat de operațiune și a deturnat-o spre altă direcție, scopul fiind forțarea mîinii președintelui în numirea Laurei Kovesi pentru un nou mandat. Decizie față de care ne amintim că Iohannis a avut rezerve și care a întîrziat zile bune să se producă, probabil și pe fondul temerilor că șefa DNA l-ar putea contracandida la prezidențiale.
Dar care s-a produs imediat după izbucnirea scandalului Black Cube.
Cum se știe, s-a vehiculat la noi inclusiv scenariul – susținut și de Dan Zorella de la B.C. – conform căruia Iohannis și Hellvig s-ar fi aflat la originea angajării Black Cube pentru a contribui decisiv la eliminarea Laurei Kovesi. „Am precizat lui Dagan că, din cîte am înţeles noi din prima întîlnire cu Daniel (Dragomir n.n.), clienţii care stau în spatele proiectului sînt Hellvig şi preşedintele” spunea Zorella într-o stenogramă apărută în presă.
Mai ales că, interesantă coincidență, Black Cube a început să opereze la noi imediat după vizita președintelui român în Israel, în martie 2016.
Cine putea afla și deturna, în acest caz, o operațiune pritocită inclusiv de directorul SRI?
Nu știm.
Posibil cineva cu grad foarte mare prin vreun serviciu secret și pe care, ulterior, Hellvig și Iohannis s-au răzbunat trecîndu-l în rezervă fără tradiționala înaintare în grad. Dar astea sunt – nu-i așa? – doar speculații. (Bogdan Tiberiu IACOB)
Articolul EXPLOZIV/Scandalul Black Cube explodeaza in SUA si se relanseaza in Romania apare prima dată în Ziarul Incisiv de Prahova.
Anchete
Linia roșie în magistratură: CSM tranșează dilema incompatibilităților pentru judecători și procurori în sectorul non-profit
Într-un efort de a clarifica limitele de conduită și etică profesională, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a emis o decizie de o importanță majoră pentru membrii corpului judiciar. Hotărârea stabilește unde se termină libertatea de asociere a unui magistrat și unde începe starea de incompatibilitate, vizând raporturile acestora cu organizațiile neguvernamentale.
Libertate de asociere cu limite: Membru fondator, o postură permisă de lege
Dilema magistraților care doresc să se implice în societatea civilă a primit un răspuns oficial din partea Comisiei de lucru nr. 1 – reunite „Legislație și cooperare interinstituțională” din cadrul CSM. Conform unei analize publicate de Lumea Justiției, forul a stabilit că nu există niciun impediment legal pentru ca un judecător, procuror sau auditor de justiție să dețină calitatea de membru fondator al unei persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial.
Această decizie vine să confirme faptul că simplul act de a pune bazele unei asociații sau fundații nu intră în conflict cu exigențele funcției de magistrat. Totuși, distincția devine extrem de fină atunci când vine vorba de rolurile active în gestionarea și controlul acestor entități.
Interdicția de la „control”: De ce funcția de cenzor este incompatibilă cu roba de magistrat
Dacă statutul de membru fondator este acceptat, CSM a trasat o demarcație clară în ceea ce privește funcțiile de supraveghere. Comisia a apreciat că funcția de judecător sau procuror, precum și cea de auditor de justiție, este total incompatibilă cu rolul de cenzor al unei asociații fără scop patrimonial.
Argumentul central rezidă în natura activității de cenzor, care presupune o implicare directă în verificarea gestiunii și a operațiunilor financiare ale unei entități private. O astfel de responsabilitate ar putea genera conflicte de interese sau ar putea afecta imparțialitatea și prestigiul magistratului, care trebuie să rămână străin de orice activitate ce implică un control administrativ-financiar în sectorul privat.
Avertisment pentru viitorii magistrați: Incompatibilitatea se instalează din prima zi de curs la INM
Decizia CSM aduce clarificări esențiale și pentru cei aflați la început de drum în cariera juridică. Comisia a stabilit că „momentul zero” al nașterii stării de incompatibilitate pentru auditorii de justiție coincide cu data începerii efective a cursurilor de formare inițială în cadrul Institutului Național al Magistraturii (INM).
Astfel, tinerii juriști care dețin funcții de cenzor în diverse organizații neguvernamentale trebuie să renunțe la aceste calități înainte de a păși pe băncile INM. Această „curățenie” profesională este obligatorie pentru a asigura integritatea procesului de formare și pentru a evita orice viciu de procedură în parcursul lor către ocuparea funcțiilor de judecător sau procuror. Comunicarea CSM vine ca un răspuns ferm la o solicitare oficială, menită să elimine orice zonă gri din interpretarea legii privind statutul magistraților. (Irinel I.).
Anchete
Ascensiunea lui Marius Voineag la vârful Parchetului General: O nouă funcție strategică înainte de mandatul de adjunct al Cristinei Chiriac
Peisajul de la vârful Ministerului Public trece prin reconfigurări administrative importante. În așteptarea preluării mandatului plin de adjunct al Procurorului General, fostul șef al DNA, Marius Voineag, primește o poziție cheie în structura de conducere a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ), asigurând o tranziție de putere sub auspiciile Consiliului Superior al Magistraturii.
Delegare strategică la CSM: Voineag preia frâiele Secției de Urmărire Penală
Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis, în ședința de marți, 26 aprilie 2026, o mișcare tactică în ierarhia marilor parchete. Potrivit dezvăluirilor făcute de publicația Lumea Justiției, Marius-Ionuț Voineag a fost delegat oficial în funcția de procuror-șef adjunct al Secției de urmărire penală din cadrul PICCJ.
Decizia, adoptată cu unanimitate de voturi, marchează revenirea fostului șef anticorupție într-o zonă de decizie majoră. Delegarea va intra în vigoare la data de 6 mai 2026 și este programată să dureze până la data de 29 iunie 2026, asigurând astfel continuitatea actului de conducere într-una dintre cele mai sensibile secții ale Parchetului General.
Un interimat scurt spre „marea numire” din 30 iunie
Această funcție temporară servește drept anticameră pentru poziția de înaltă demnitate pe care Marius Voineag o va ocupa începând cu vara acestui an. Din 30 iunie 2026, Voineag va părăsi regimul de delegare pentru a-și începe mandatul de trei ani în funcția de adjunct al Procurorului General, post în care va face echipă cu Cristina Chiriac.
Hotărârea CSM precizează clar caracterul tranzitoriu al prezentei numiri: „Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât delegarea […] până la data de 29.06.2026, inclusiv, sau până la ocuparea funcției prin numire, în condițiile legii”. Astfel, Voineag, care în prezent figurează ca procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, își consolidează parcursul spre vârful sistemului judiciar, preluând atribuții executive imediate în gestionarea dosarelor de urmărire penală la nivel național. (Irinel I.).
Anchete
Scandal de proporții în magistratură: Sursa „scurgerilor” de informații împotriva președintei ICCJ, Lia Savonea, localizată la Curtea de Apel București
Sistemul judiciar din România este zguduit de noi controverse, după ce în spațiul public au apărut detalii despre o presupusă campanie de discreditare care o vizează pe Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ). Conform unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, ițele acestui nou atac mediatic par să ducă direct către interiorul Curții de Apel București (CAB), ridicând semne de întrebare grave privind integritatea gestionării datelor confidențiale din sistemul judiciar.
Dezvăluiri „Lumea Justiției”: O nouă tentativă de discreditare a șefei instanței supreme
Potrivit informațiilor oferite de publicația Lumea Justiției, cel mai recent atac lansat de anumite grupări mediatice împotriva Liei Savonea nu ar fi unul întâmplător, ci parte dintr-o strategie mai amplă de presiune. Miza acestor acțiuni, susține sursa citată, ar fi înlăturarea actualei președinte a ICCJ pentru a facilita transformarea instanței supreme într-o entitate subordonată parchetelor. Contextul amintește de perioadele controversate ale „Binomului”, în care ICCJ era acuzată că servește drept instrument pentru execuții politice, sub conducerea fostei șefe a instanței, Livia Stanciu.
Breșă de securitate în sistemul ECRIS: De la scurgere de informații la posibile fapte penale
Elementul central al acestui scandal îl reprezintă modul în care informațiile folosite în campania de denigrare au ajuns în presă. Mediile judiciare indică faptul că datele ar fi fost extrase ilegal din sistemul informatic ECRIS al Curții de Apel București. Se pare că o persoană din interiorul instituției ar fi accesat baza de date pentru a obține documente dintr-un dosar specific, livrându-le ulterior către entități externe. Această manevră ridică o problemă juridică majoră: dacă accesarea neautorizată a sistemului în scopul denigrării unui înalt magistrat constituie doar o abatere disciplinară sau dacă fapta îmbracă forma unei infracțiuni informatice.
Miza controlului asupra ICCJ: Lupta dintre independența justiției și interesele obscure
Analiza publicată de Lumea Justiției sugerează că identificarea autorului acestui gest este un proces relativ simplu, având în vedere urmele digitale lăsate în sistemul de gestionare a dosarelor. Situația este descrisă ca fiind una „delicată” pentru cei implicați, deoarece compromiterea secretului profesional pentru a servi unor interese de grup subminează încrederea în actul de justiție. Rămâne de văzut dacă organele de control se vor sesiza pentru a stabili cine a facilitat acest atac și dacă vom asista la măsuri ferme împotriva celor care folosesc resursele instituționale pe post de arme în răfuieli de imagine la nivel înalt. (Irinel I.).
-
Ancheteacum 4 zileFOTBAL PRINTRE GRATII ȘI DEFICIT DE PERSONAL: CUM AU DAT CU PICIORUL ÎN MINGE „SUPRAVIEȚUITORII” DE LA TÂRGȘORUL NOU
-
Exclusivacum 3 zileMarea „Spartaniadă” de la TCE Ploiești: Cum să păzești praful de pe tobă cu agenți „invizibili” și binecuvântarea binomului Nae-Zaharia
-
Exclusivacum 5 zileMarele „Kompromat” s-a fâsâit: Cum a reușit tripleta Dabija-Despescu-Dorobanțu să facă reclamă gratuită Sindicatului Diamantul
-
Exclusivacum 4 zileMIORIȚA DUPĂ GRATII ȘI DRAMA „OII HĂRȚUITE”: CUM SE JOACĂ DE-A VICTIMA O „VEDETĂ” DIN CURTEA PENITENCIARULUI PLOIEȘTI
-
Exclusivacum 2 zileOrizonturi încețoșate la IOR: Cum se lichidează industria de apărare sub „privirea oarbă” a turistului ministerial Ambrozie Darău
-
Exclusivacum 3 zileVÂNĂTOAREA DE „IVANI” ÎN CURTEA MAI: Cum să fabrici un spion dintr-un polițist care știe să citească și nu are stăpân
-
Exclusivacum 3 zileEVANGHELIA DUPĂ BARBU: RACHETELE AU TĂCUT, GRÂUL A CRESCUT ȘI STATUL „POLIȚIST” A RĂMAS CU BUZA UMFLATĂ!
-
Exclusivacum 3 zileOPERAȚIUNEA „CUIBUL DE VIESPI”: Cum a fost amanetat Ministerul Economiei în timp ce ministrul Darău „elibera” Ucraina pe banii altora



