Connect with us

Exclusiv

Cutremur cu magnitudinea CCR în MAI: trei polițiști, cinci articole „detonate” și un sindicat cu fitilul aprins

Publicat

pe

Trei polițiști, un minister și un mănunchi de bombe juridice

În ultimul an, trei nume au început să bântuie, juridic vorbind, prin coridoarele Ministerului Afacerilor Interne (MAI): Vitalie Josanu, Alin Rusu și Ioan Cănărău. Nu sunt „revoluționari de tastatură”, ci reclamanții principali pentru care, în ultimele 12 luni, au fost croite noile excepții de neconstituționalitate – puse deja sau pe cale să fie plasate în mai multe dosare.

Aceste excepții, născute din „studiul și activitatea de reflecție” pe dosarele celor trei, nu sunt simple petarde procedurale. Oricare dintre ele, dacă ajunge să fie admisă de Curtea Constituțională a României (CCR), riscă să provoace un seism serios în MAI, nu doar să aducă un mic câștig punctual celui care a avut curajul să semneze plângerea.

Autorul „artileriei grele” este Emil Pascuț, de la Sindicatul „Diamantul”, care își asumă fără ocolișuri paternitatea juridică și strategică a noilor excepții.

Cronometrul absurd al Curții: 3,5–4 ani pentru o gură de aer

În tot acest peisaj cu fum juridic și nerv întins, există însă și o „mică” problemă: o excepție de neconstituționalitate durează, în medie, între 3,5 și 4 ani până iese din „laboratorul” CCR.

Cu alte cuvinte, sistemul poate fi lovit, dar o face cu întârziere, în reluare lentă: până când vine decizia care spune că o normă este neconstituțională, o generație întreagă de polițiști poate să treacă prin malaxorul acelor prevederi.

20 de ani de sindicat: când CCR iubește disciplina, dar respinge portofelul

Înainte de aceste noi excepții, Emil Pascuț își revendică deja un istoric solid: două decenii de activitate juridică sindicală, timp în care a scris „o grămadă” de excepții de neconstituționalitate – și pe salarizare, și pe disciplinar.

Fenomenul curios, așa cum îl descrie chiar el:

  • excepțiile privind alte zone decât salarizarea au avut succes la CCR;
  • excepțiile care loveau în normele de salarizare – acele norme abrogate, dar „ultra-activate” în practică de Direcția Generală Financiară (DGF) – au fost respinse.

Pe românește: când CCR trebuia să taie din „biciul disciplinar”, a făcut-o. Când era vorba de buzunar și de „ingineria” prin care norme moarte erau ținute artificial în viață de DGF, brusc nu s-a mai găsit aceeași apetență pentru justiție constituțională.

Palmaresul de la CCR: trei decizii, cinci texte făcute una cu pământul

Pascuț nu se prezintă ca un simplu teoretician. În spate are deja trei decizii ale CCR care i-au confirmat „nasul” pentru neconstituționalitate – trei excepții, cinci texte de lege puse la pământ:

  1. Decizia CCR nr. 392/2014 — reclamant Emil-Florin Dincă
    – au fost declarate neconstituționale:

    • art. 59 alin. (2) din Legea 360/2002 (Statutul polițistului)
    • art. 60 alin. (1) din Legea 360/2002
    • art. 62 alin. (3) din Legea 360/2002
  2. Decizia CCR nr. 258/2017 — reclamant Dan Adobeschi
    – a fost vizat:

    • art. 22 alin. (8) din Legea 360/2002
  3. Decizia CCR nr. 833/2020 — reclamanți Marius-Gheorghe Bărbulescu și Ionuț-Bogdan Popovici
    – a fost doborât:

    • art. 58¹ din Legea 360/2002

Acestea sunt exemple concrete în care CCR a spus, negru pe alb, că Statutul polițistului a fost împănat cu prevederi care încălcau Constituția, iar tocmai acest tipar de „croitorie legislativă” este din nou atacat în noile excepții.

Noua serie de bombe juridice: Josanu, Rusu, Cănărău

Noile excepții de neconstituționalitate, structurate pe reclamant, vizează atât Statutul polițistului (Legea 360/2002), cât și regimul informațiilor clasificate (Legea 182/2002). În sinteza internă a Sindicatului „Diamantul” (stadiu la 05.07.2026) imaginea arată așa:

Vitalie Josanu

  • Legea 360/2002 – Statutul polițistului
    • art. 62² – delegarea procedurii disciplinare către Guvern
  • Legea 182/2002 – Informații clasificate
    • art. 31 alin. (1) – clasificarea informațiilor
    • art. 15¹ lit. e) – „secret de serviciu”

Alin Rusu

  • Legea 360/2002 – Statutul polițistului
    • art. 58¹ – proceduri disciplinare speciale
    • art. 62² – delegarea procedurii disciplinare către Guvern
  • Legea 182/2002 – Informații clasificate
    • art. 31 alin. (1) – clasificarea informațiilor
    • art. 15¹ lit. e) – „secret de serviciu”

Ioan Cănărău

  • Legea 360/2002 – Statutul polițistului
    • art. 62³ – o altă formă de delegare a procedurii disciplinare către Guvern
  • Legea 182/2002 – Informații clasificate
    • art. 31 alin. (1) – clasificarea informațiilor

Tradus din limbaj tehnic: se atacă exact acolo unde puterea executivă este lăsată să își facă singură regulile disciplinare și unde noțiunea de „secret de serviciu” și clasificarea informațiilor riscă să devină paravan convenabil pentru abuzuri, opacitate și sancțiuni discreționare.

MAI, „disciplina” și Guvernul–legislator: statul care se anchetează singur

Noua salbă de excepții are un numitor comun: transformarea disciplinei în poliție internă absolută, prin care Guvernul ajunge să fie nu doar cel care execută legea, ci și cel care o scrie pentru a-și disciplina subalternii.

Articolele precum art. 62² și art. 62³ din Legea 360/2002 sunt criticate tocmai pentru că lasă Guvernului libertatea de a reglementa procedura disciplinară – adică exact mecanismul prin care polițiștii pot fi sancționați, reduși la tăcere sau scoși din sistem. Aceasta ridică serioase semne de întrebare despre separația puterilor și despre cât de mult se poate îndoi Constituția ca să încapă sub ea toate „reglementările de birou”.

Când la asta se adaugă art. 31 alin. (1) și art. 15¹ lit. e) din Legea 182/2002, privind clasificarea informațiilor și „secretul de serviciu”, amestecul devine exploziv: orice inconvenient pentru sistem riscă să devină fie „secret”, fie „abateră disciplinară”.

Secret de serviciu sau secret al abuzului?

Prin atacarea acestor prevederi din Legea informațiilor clasificate, excepțiile ridicate de Sindicatul „Diamantul” pun frontal întrebarea: este „secretul de serviciu” un instrument legitim de protecție a intereselor statului sau o umbrelă comodă sub care se ascund greșelile, abuzurile și jocurile de culise?

Când clasificarea informațiilor poate bloca accesul la probe, la transparență și la apărare efectivă, iar aceeași structură care clasifică decide și în plan disciplinar, riscul de derapaj instituțional nu mai este un scenariu teoretic, ci un mod de funcționare.

CCR, DGF și salarizarea „zombie”: lege abrogată, efecte încasate

Unul dintre cele mai sensibile puncte atinse de Emil Pascuț este acela al normelor de salarizare „abrogate, dar ultra-activate” de DGF. În loc să fie îngropate definitiv, aceste norme ar fi continuat să producă efecte în practică, ca niște texte „zombie” menținute în joc prin acte subsecvente și interpretări convenabile.

Excepțiile îndreptate împotriva acestor practici au fost respinse de CCR, în timp ce alte excepții – pe disciplină și procedură – au fost admise. Din această asimetrie, Pascuț extrage un mesaj limpede: când e vorba de drepturi salariale reale și de bani care ar trebui să intre în buzunarul polițistului, rezistența sistemului crește exponențial.

Efectul nuclear al unei excepții admise: revizuirea hotărârii

Dincolo de spectacolul de „chirurgie constituțională”, miza este una extrem de concretă pentru fiecare polițist prins într-un proces nedrept. O excepție de neconstituționalitate admisă de CCR nu e doar o bifă în Monitorul Oficial, ci deschide calea pentru:

  • revizuirea hotărârii judecătorești defavorabile,
  • adică desființarea și rejudecarea dosarului în care, ulterior, s-a constatat neconstituționalitatea textului de lege aplicat.

Pe scurt: dacă ai pierdut un proces în care s-a aplicat un articol ulterior declarat neconstituțional, ai șansa să întorci masa de joc. Iar pentru un polițist executat disciplinar pe baza unui articol șubred, asta înseamnă nu doar reparare juridică, ci și reabilitare profesională și morală.

Acest mecanism este explicat chiar de Emil Pascuț, din postura sa de strateg juridic al Sindicatului „Diamantul”, care mizează pe faptul că „există șanse mari ca măcar o parte din excepțiile noi să fie admise la CCR”.

Pamfletul de final: când Constituția bate bastonul

Într-un stat normal, Statutul polițistului și regimul informațiilor clasificate ar trebui să protejeze ordinea publică, nu liniștea șefilor sensibili la critică. Când ajungi să ai:

  • texte disciplinare croite cu generozitate pentru Guvern,
  • norme de „secret de serviciu” folosite ca perdea de fum,
  • norme de salarizare abrogate, dar aplicate în practică,
  • și un CCR care are nevoie de aproape patru ani ca să constate evidența,

nu mai vorbim doar de finețuri tehnico-juridice, ci de un mod de guvernare.

Noile excepții de neconstituționalitate – Josanu, Rusu, Cănărău, cu Pascuț și Sindicatul „Diamantul” în spate – nu sunt simple hârtii. Sunt teste de stres pentru un sistem care se credea intangibil.

Dacă aceste excepții vor fi admise, MAI nu va avea doar un „cutremur major”, ci și o oglindă necruțătoare: ani la rând, polițiștii au fost supuși unor reguli care nu trec testul Constituției.

Iar atunci când Constituția bate bastonul, cineva va trebui să explice de ce bastonul a fost folosit atâta timp. (Cristina T.).

Exclusiv

Episodul 48 – IPJ Prahova – „Grădinița de cadre”. „Troaca de aur” – TCE Ploiești: „Nae Comisionaru”, boxeri pe bani publici, mecanici beți și polițiști cu fini la butoane

Publicat

pe

De

Cai dopați, trolee decapitate, mecanici care dorm beți în vestiar, juriști vânați în C.A., boxeri decontați pe firmă de stat și o poliție transformată în creșă de protejați. Ploiești 2026: manual de jaf, tupeu și impunitate.

 Nae Comisionaru’ – prefect de comisioane, nu de lege

În Ploiești, există un personaj care rezumă perfect „sistemul”:
Alexandri Nicolae, zis „Nae Comisionaru’”.

  • fost prefect,
  • fost deputat,
  • actual general de comisii umflate și sinecuri inventate.

Specializarea lui nu e nici transportul, nici sportul, nici administrarea banului public.
Specializarea lui e alta:

  • să pună mâna pe instituții,
  • să-și planteze oamenii,
  • să umfle comisii când nu ies voturile,
  • să-și facă posturi pentru el însuși, cu salarii obscene,
  • și să rămână mereu „la putere”, indiferent cine plătește nota.

Hipodrom, TCE, IPJ – același film, alt decor. Nae nu e un accident; e produsul perfect al unui stat construit pe comisioane și protejați.

De la calul dopat la „Troaca de aur – TCE”: schema e aceeași

La Hipodrom, cazul „Vijelie STI” a arătat cum funcționează Nae:

  • Marele Premiu de Trap (T30), 5 iulie 2026.
  • Calul proprietarului „Stimatu’” refuză controlul antidoping.
  • Regulamentul spune: descalificare.

Nae spune: „Nu, dacă umflăm comisia”.

Comisia de Apel de la CSM Ploiești, condusă de Nae:

  • este umflată ilegal de la 3 la 5 membri,
  • se votează „cum trebuie”,
  • calul dopat rămâne câștigător,
  • regulamentul devine hârtie igienică de protocol.

Noroc cu Decizia ANZ nr. 554/11.08.2026, care:

  • desființează hotărârea comisiei lui Nae,
  • descalifică calul,
  • sancționează proprietarul,
  • și confirmă oficial: manevrele au fost în afara regulii.

Caii au plătit. Proprietarul a plătit.
Nae? Nimic. Intangibil.

Documentele există, dovezile există, dar IPJ Prahova s-a uitat la caz ca la curse:
din tribune.

TCE Ploiești – trolee decapitate, datorii uriașe și Raportul 1729 aruncat la coș

Când nu mai ajunge „expertiza” la Hipodrom, Nae își mută talentul la TCE Ploiești.
Aici, miza nu mai e un cal și un trofeu.
Aici vorbim de:

  • zeci de milioane de lei,
  • transport public,
  • motorină,
  • salarii,
  • siguranța oamenilor.

Raportul oficial nr. 1729/05.11.2025 al Primăriei Ploiești arată:

  • pierderi de zeci de milioane,
  • datorii fiscale cu potențial penal,
  • achiziții suspecte,
  • consumuri de combustibil „umflate” doar pe hârtie,
  • control intern sabotat,
  • hărțuirea controlorelor financiare care au refuzat să închidă ochii.

Două controlore financiare au avut curajul să spună „nu”.
Ce-au primit în schimb?

  • intimidare,
  • presiuni,
  • amenințări cu „linșajul instituțional”.

În loc să fie protejate, au devenit inamici ai „troacei de aur”.

C.A.-ul TCE – consiliu de acoperire, nu de administrație

În mod normal, un asemenea raport ar fi trebuit să zguduie TCE din temelii:
demiteri, sesizări la Parchet, controale interne și externe.

În Ploiești, însă, avem Consiliul de Administrație al TCE: Dobrescu, Șchiopu, Țaboi, Băcanu, Pantazi.

Ce produce acest C.A.?
Decizia nr. 11/11.08.2026 – un text de antologie a lașității:

  • „se prorogă analiza”,
  • „se ia act”,
  • „se solicită actualizarea materialelor”.

Fără:

  • demiteri,
  • sesizări penale,
  • sancțiuni reale.

Raportul 1729?
C.A.-ul se spală pe mâini: „Nu e treaba noastră, directorul general trebuia să ia măsuri. Că n-a făcut nimic un an de zile… asta e”.

Când e vorba să apere interesul public:
„Nu e competența noastră”.

Când e vorba să facă organigrame și să dea oameni afară:
devine brusc foarte „competent”.

Ședința de prăpăd din C.A.: „rămân doi juriști, restul – la gunoi”

Ultimele noutăți arată cum arată „reforma” marca Nae:

Într-o ședință recentă a C.A., după ce au fost chemate persoane să prezinte informări, finalul e „apoteotic”:

  • Nae trage concluzia: trebuie să rămână doar doi juriști;
  • „Bogdan” și doamna „Chirița” – să fie dați afară;
  • oamenii din subordinea lor – luați, decapitați, rași din schemă.

În loc să curețe hoțiile, taie din juriști.
În loc să dea afară protejații beți și șmecherii cu motorina, decapitează pe cei care ar putea să aplice legea.

Nae se vaită în C.A.:

  • „Din patru directori, doar eu cu Tănase muncim!”

Până luni, li se dă termen:

  • să finalizeze organigrama,
  • să traseze un nou plan – adică să betoneze pe hârtie exact sistemul care protejează rețeaua și înlătură elementele incomode.

Și, peste toate, membrii C.A. își permit să și râdă:

  • „Ați știut să dați la Incisiv”,
  • poante ieftine,
  • „nu ne afectează, noi suntem beton”.

Se râde de ziarul de investigații Incisiv de Prahova și de dezvăluiri, ca și cum TCE ar fi firmă privată de familie, nu societate de interes public.

Mecanicul beat din vestiar și Coloana 8: laboratorul de motorină și pontaje fantomă

În TCE, „reforma” se vede cel mai clar la bază.

Niculicea Vasile, mecanic la troleibuze:

  • vine beat la muncă aproape zilnic,
  • lipsește 2–3 zile la rând,
  • doarme în vestiar,
  • nu-și face treaba,
  • dar este pontat ca prezent, plătit ca muncitor model.

De ce rezistă?
Pentru că e, spun sursele, „omul lui Nae Comisionaru’”, implicat în „decapitarea troleibuzelor” – adică acea „reformă” internă prin care au fost lovite zonele unde chiar se muncea, pentru a face loc oamenilor „de încredere”.

Colegii lui:

  • trag pentru doi-trei oameni,
  • țin troleele în viață,
  • își asumă răspunderi pe care mecanicul de vestiar nici nu se trezește să le semneze.

Oamenii strigă: „Să-l dea afară!”.
Sistemul răspunde: „E omul cui trebuie. Stați cuminți”.

La Coloana 8, situația e și mai „științifică”:

  • oameni pontati deși nu sunt la program,
  • prezență „pe hârtie”, absență totală în realitate,
  • foi fictive de lucru,
  • consum de motorină umflat artificial.

Schema:

  1. Umflăm pontajul – apar oameni la muncă care nu sunt acolo.
  2. Umflăm consumul – justificăm motorina lipsă.
  3. Se fură „în draci”, mai ales carburantul.

Pierde:

  • bugetul local,
  • transportul public,
  • călătorii care așteaptă trolee care nu vin,
  • angajații corecți, care trag pentru bețivi pontati și șmecheri de coloană.

Boxeri pe TCE: când directorul își cumpără chiloții din buzunarul cetățeanului

 

Detaliul care îți arată cât de jos s-a ajuns:

Nae Comisionaru’ și-a cumpărat boxeri (chiloți) pe TCE, adică pe firmă de stat, din bani publici.

Factura există. Nu e glumă, nu e metaforă.
Lenjeria intimă a lui Nae a fost plătită din banii:

  • călătorilor,
  • contribuabililor,
  • bugetului local.

Aici nu mai vorbim doar de „curse trucate” sau „motorină mișcată”.
Aici vorbim de un nivel de dispreț total față de banul public:
până și chiloții se trag pe firmă de stat.

Întrebarea e simplă:
Până unde e dispus să acopere primarul Politeanu astfel de mizerii?

Prietenul primarului: Politeanu, Nae și salariul de 22.000 lei

Primarul Municipiului Ploiești, Politeanu, nu e simplu spectator.
Este prieten cu Nae.

Rezultatul?

  • într-un TCE cu pierderi, datorii, transport șubred și oameni disperați,
  • Nae își face un post pe care tot el îl desființase,
  • se reinstalează confortabil,
  • și își trage un salariu de 22.000 lei pe lună.

În același timp:

  • se dau oameni afară,
  • se vor tăia juriști,
  • se redesenează organigrame „după chipul și asemănarea lui Nae”.

Cum e posibil ca un director de exploatare:

  • să-și facă singur organigrama,
  • să inventeze un post pentru el,
  • să ia 22.000 lei/lună,
  • și în același timp să decapiteze oameni din subordine?

Asta ar trebui să explice:

  • Primăria,
  • Curtea de Conturi,
  • ANAF,
  • Parchetul.

Până atunci, realitatea e clară:
salariile mari sunt pentru șefii de combinații, nu pentru cei care duc greul.

IPJ Prahova – „Grădinița de cadre”: când poliția devine umbrelă pentru rețele

Toată siguranța cu care Nae și „găștile” lui se bat joc de lege vine și din altă parte:
IPJ Prahova, transformat într-o „grădiniță de cadre”, așa cum a fost descris în Episodul 45 (19 august 2026) din Incisiv de Prahova.

Exemple:

  • Stoican – ofițer „făcut cu șpagă”, cu dube la balastiera vărului condamnat, promovat până la șefie de oraș.
  • Mocanu Horia – lăutar, bețiv, violent, suspect de droguri, cu bani negri din manele, care face presiuni asupra victimelor și femeilor din dosare – rămâne în sistem, visează funcții mai mari.
  • Bulei Laura – una dintre puținele care par să aibă coloană, e împuternicită „o lună”, ca să nu deranjeze rețeaua.

Și, mai ales:

  • Mitrea, șefa împuternicită de la SRPCIV – „fina” lui Nae Alexandri, membră a familiei lui, parte dintr-un anturaj mai mult decât „picant”, cu legături spre firme de transport și grupări organizate (dezvaluiri care vor urma si vor zgudui din temelii nu numai conducerea I.P.J Prahova, ci si a D.G.I.P.I si D.G.A.!).

Scena grotescă:

  • cu o zi înainte, li se spune oamenilor din SRPCIV că va fi numit un ofițer de carieră, profesionist, respectat;
  • omul e chemat în ținută, pregătit să fie instalat;
  • a doua zi, în fața tuturor, se anunță altceva:
    nu profesionistul, ci „fina”.

Așa arată poliția care ar trebui:

  • să investigheze TCE,
  • să se uite la boxeri pe bani publici,
  • să verifice motorina dispărută,
  • să cerceteze calul dopat și comisia umflată.

În loc să o facă, IPJ Prahova:

  • plasează fini și protejate pe funcții,
  • umilește profesioniștii,
  • transmite semnalul: „aici se face carieră pe relații, nu pe lege”.
  • DGIPI, DGA, IPJ Prahova – păziți legea sau doar sertarele?

Realitatea, pusă cap la cap:

  • Nae Comisionaru’ umflă comisii,
  • protejează cai dopați,
  • își plătește boxeri pe TCE,
  • își creează sinecuri cu 22.000 lei,
  • decapitează juriști incomozi,
  • ține în brațe mecanici beți și coloane umflate,
  • râde în C.A. de presă și de cetățeni.

În spate, IPJ Prahova:

  • cu fini puși șefi,
  • cu lăutari cu epoleți,
  • cu protejați la toate colțurile,
  • reacționează lent, selectiv sau deloc.

DGIPI Prahova,
DGA Prahova,

aveți în față:

  • dovezi despre cum și-a adus Nae membru de familie în funcție de conducere (o sa va mai dam pana va saturati!),
  • sesizări penale trimise la Serviciul Protecția Animalelor (calul dopat),
  • informații despre boxeri cumpărați pe TCE,
  • pontaje fictive, motorină dispărută, Raport 1729 ignorat,
  • hărțuirea controlorelor financiare.

Întrebarea nu mai e „dacă e ceva de verificat”.
Întrebarea e: cât timp mai stați cu dosarele în sertar, pe influență politică?

Dacă veți continua să acoperiți polițiști corupți, să închideți ochii la rețelele politice și la troaca de la TCE, vă veți merita soarta.

Pentru că:

  • noi nu ne oprim din dezvăluiri,
  • oamenii din interior nu mai tac,
  • Incisiv de Prahova nu „prorogă”, ci publică.

Final: noi nu „luăm act”. Noi dăm nume, fapte și facturi

  • nu dă sentințe penale,
  • nu se substituie judecătorilor sau procurorilor.

Dar face ceea ce instituțiile refuză să facă:

  • pune nume: Nae Comisionaru’, Politeanu, Niculicea Vasile, Mitrea, membrii C.A. TCE;
  • pune fapte: Raport 1729, Decizia 11/11.08.2026, Decizia ANZ 554/11.08.2026, pontaje fictive, motorină furată, boxeri cumpărați pe TCE;
  • arată mecanisme: comisii umflate, organigrame făcute pentru sinecuri, juriști decapitați, polițiști de clan.

Într-un oraș normal:

  • TCE ar fi curățat, nu jupuit;
  • Hipodromul ar fi administrat, nu batjocorit;
  • poliția ar fi arbitru, nu copilot de rețele;
  • primarul ar fi garant al legalității, nu prieten al „prefectului de comisioane”.

În Ploieștiul de azi:

  • caii sunt descalificați,
  • oamenii nu,
  • troleele sunt decapitate,
  • mecanicii de vestiar sunt protejați,
  • juriștii incomozi sunt vânați,
  • C.A.-urile râd ca proștii,
  • iar polițiștii de clan cresc „fini” și „pipițe” pe funcții.

Noi nu „luăm act”.
Noi spunem pe nume.

Am vrut doar să schimbăm partitura și lăutarii… dar orchestra e aceeași. Mâine revenim cu dezvăluiri proaspete despre Stoican Bogdan, zis «Pinochio», Dumitru Iolanda – agentă de poliție, dar personaj de comedie neagră – și eternul nostru «prieten care ne-a amenințat», Mocanu Horia «Horia de Aur», manelistul cu epoleți. Direct de la Poliția Băicoi. Nu schimbați canalul. Vom reveni. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

Ministerul Economiei și „Digitalizării” își taie singur internetul la cap – cum să faci praf o direcție strategică cu un simplu proiect de HG

Publicat

pe

De

Ministerul reorganizării pe genunchi

Un document intern adresat ministrului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Ambrozie-Irineu Darău, pune pe jar întreaga poveste cu „marea reorganizare”. Nu presa, nu opoziția, nu „dușmanii digitalizării”, ci chiar Direcția Comunicații Electronice (DCE) îl acuză pe ministru că își redesenează ministerul ca pe o schemă făcută cu pixul pe șervețel, fără fundamentare serioasă și cu potențial de a dinamita un domeniu strategic: comunicațiile electronice.

Totul pornește de la un proiect de Hotărâre de Guvern privind modificarea organizării și funcționării ministerului, pus în transparență decizională pe 14 august 2026. Fix în loc să inspire „modernizare și eficientizare”, proiectul a reușit performanța să genereze critici dure… din interior.

DCE a trimis ministrului Darău și secretarului general Adriana-Laura Miron un document de șase pagini în care desface, punct cu punct, improvizațiile conținute în proiect. Și nu e vorba doar de desene pe organigramă sau de bătălia pentru fotolii; direcția avertizează că această „reorganizare” poate sabota capacitatea ministerului de a-și face treaba într-un sector vital: comunicațiile electronice.

„Vid de competență tehnică” – ministerul Digitalizării fără… digitalizare

Potrivit documentului, Direcția Comunicații Electronice este structura tehnică specializată a ministerului. Nu un birou decorativ, nu un „compartiment de hârtie”, ci exact zona care se ocupă de politici și atribuții în comunicații electronice: infrastructură, conectivitate, interoperabilitate, politici publice în domeniul rețelelor, tehnologiilor și infrastructurilor digitale.

Autorii documentului avertizează negru pe alb: mutilarea sau diluarea acestei structuri riscă să creeze „un vid de competență tehnică” chiar în ministerul care se laudă, în denumire, cu „Digitalizării”.

DCE arată că nu vorbim de o simplă administrație de rutină. Direcția participă la structuri și grupuri de lucru europene și internaționale, în domeniul comunicațiilor electronice, infrastructurii digitale și tehnologiilor emergente. Cu alte cuvinte, este canalul prin care România are, teoretic, voce și minte în discuții de 5G, 6G, securitatea rețelelor, infrastructura de comunicații și implementarea obligațiilor asumate de România în cadrul politicilor europene privind transformarea digitală.

În aceste condiții, întrebarea pusă chiar în document devine devastatoare: poate fi o astfel de competență redusă, spartă și risipită ca o rețea de cartier, fără ca Guvernul să spună clar: unde ajung atribuțiile, cine le exercită și cu ce resurse?

Când HG-ul devine hârtie de împachetat: puterea maximă prin simplu ordin de ministru

Una dintre criticile centrale formulate de Direcția Comunicații Electronice este de-a dreptul explozivă: proiectul lasă prea multă putere la dispoziția ministrului prin ordin, în detrimentul Hotărârii de Guvern.

În forma actuală, proiectul ar permite „detalierea” atribuțiilor structurilor și a numărului de posturi prin ordin al ministrului. Cu alte cuvinte, HG-ul ar deveni un fel de copertă vagă, iar conținutul real al ministerului – cine ce face și câți oameni are – ar fi decis, flexibil și discret, printr-un simplu act administrativ inferior.

Autorii documentului atrag atenția că această abordare ridică probleme raportat la art. 108 din Constituție și la regulile de elaborare a actelor normative. Cu alte cuvinte: nu poți fenta Guvernul și ordinea juridică doar ca să poți jongla mai ușor cu posturi și atribuții prin semnătura unui singur om.

Mesajul DCE este clar: dacă Hotărârea de Guvern stabilește prea puține elemente esențiale ale organizării ministerului, iar tot ce contează este lăsat pe mai târziu, la dispoziția ministrului, atunci se mută centrul real al deciziei din Guvern în biroul ministrului. E una dintre cele mai tăioase critici aduse conducerii ministerului chiar din interiorul său.

De la 90+ atribuții la 51: reorganizare sau dispariție programată?

Un alt capitol usturător din document privește reducerea masivă a atribuțiilor prevăzute în proiect. Actuala reglementare include aproximativ 90 de atribuții generale, la care se adaugă numeroase atribuții specifice pe domenii. În noua variantă, articolul privind atribuțiile ministerului se subțiază spectaculos la doar 51 de poziții.

Nu vorbim doar de o „optimizare de text”. DCE întreabă, pe bună dreptate: ce anume dispare? Ce se comasează? Unde ajung responsabilitățile tăiate din proiect?

Această comprimare bruscă, fără explicații, riscă – susține direcția – să afecteze claritatea și previzibilitatea reglementării, în contradicție cu Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă. Nu poți să tai atribuții ca din foarfecă fără să explici ce se întâmplă cu ele și cine le mai exercită.

Nota de fundamentare: mult aer, puține explicații

Poate cea mai usturătoare critică din document este direcționată spre nota de fundamentare a proiectului – adică exact actul care ar trebui să explice ce faci, de ce faci și cu ce consecințe.

Autorii arată că nota de fundamentare nu explică, pentru fiecare atribuție eliminată sau comasată, de ce s-a ajuns la acea soluție. Fără argumente punctuale, reorganizarea devine un exercițiu de voință, nu de rațiune.

DCE explică limpede că o reorganizare administrativă se poate justifica prin eficientizare, reducerea birocrației, eliminarea suprapunerilor sau optimizarea cheltuielilor. Dar dacă sunt vizate atribuții tehnice, specializate, una este reforma și alta este amputarea: trebuie explicat clar pentru fiecare atribuție – de ce dispare, unde se transferă și cine va răspunde efectiv de ea după reorganizare.

Pe scurt, direcția cere ceea ce orice act serios ar trebui să ofere de la sine: o justificare „atribuție cu atribuție”, nu o poveste generală despre „optimizare” și „modernizare”.

Posturile vacante: în loc să fie ocupate, sunt șterse din pix

Documentul nu iartă nici tema posturilor vacante. DCE arată că problema reală a structurii este deja lipsa de personal – nu surplusul. În loc să fie ocupate locurile vacante, proiectul vizează reducerea acestora. Practic, în loc să aduci oameni ca să faci treabă într-un domeniu critic, tai chiar potențialul de a întări structura.

Direcția consideră această abordare o contradicție strigătoare la cer și cere o explicație publică. Dacă structura este deja subdimensionată și necesită ocuparea posturilor vacante, cum justifică ministrul și conducerea ministerului „soluția” de a elimina tocmai acele poziții?

Întrebarea devine cu atât mai acută dacă atribuțiile nu dispar în realitate, ci sunt doar transferate pe hârtie către alte structuri, care nici nu au profilul tehnic, nici personalul pregătit pentru a le exercita.

Fragmentarea comunicațiilor electronice: când un domeniu unitar devine puzzle administrativ

Un alt avertisment serios din document vizează așa-numita „fragmentare” a domeniului comunicațiilor electronice. DCE semnalează că eliminarea unor atribuții din structura de specialitate și transferul lor către alte structuri – cu profil de finanțări, politici generale sau reprezentare externă – poate provoca pierderea caracterului unitar al politicilor din domeniu.

Aceasta nu mai este doar o problemă pentru funcționarii afectați, ci pentru capacitatea statului de a gestiona coerent un sector tehnic extrem de specializat. Comunicațiile electronice nu înseamnă doar cabluri și antene, ci infrastructură critică pentru administrație, economie, servicii publice și securitatea infrastructurilor digitale.

Documentul invocă explicit contextul geostrategic actual și riscul unor atacuri cibernetice asupra infrastructurii de comunicații. Autorii avertizează că modificările propuse pot afecta inclusiv capacitatea de protecție a comunicațiilor realizate prin rețele de fibră optică. Cu alte cuvinte, în loc să întărești bastionul tehnic, îl subțiezi și îl spargi în bucăți împrăștiate prin diverse birouri.

Ministrul Darău, chemat la tablă: cine mai are competență tehnică în ministerul „Digitalizării”?

În acest context, critica adresată ministrului Ambrozie-Irineu Darău depășește cu mult nivelul unei simple dispute birocratice pe organigramă. Documentul ridică o problemă de principiu: cum se poate susține public că reorganizarea este „necesară și benefică”, dacă nu sunt explicate transparent, pentru fiecare atribuție eliminată sau transferată, motivele, structura care o preia și impactul concret asupra activității ministerului?

Și mai apare o întrebare care lovește direct în esență: dacă atribuțiile rămân, dar structura specializată este diminuată, cine va exercita de fapt competențele tehnice și cu ce expertiză?

Să fie digitalizarea României lăsată în grija unor structuri fără profil tehnic, doar pentru că pe hârtie „s-a simplificat organigrama”?

„Refacerea în întreg a actului propus”: când direcția tehnică spune STOP

Concluzia Direcției Comunicații Electronice nu lasă loc de interpretări elegante sau de cosmetizări. Documentul solicită refacerea integrală a proiectului de Hotărâre de Guvern și motivarea serioasă a intențiilor de reglementare.

Mai mult, DCE cere reluarea circuitului de avizare internă, subliniind că structurile interesate de aplicarea actului au dreptul să participe efectiv la acest proces. Cu alte cuvinte, cei care chiar știu ce înseamnă comunicații electronice cer să nu fie transformați în spectatori în propria lor desființare.

Mesajul pentru conducerea ministerului este fără echivoc: proiectul, în forma actuală, este insuficient fundamentat și susceptibil să afecteze grav competențele unei structuri tehnice esențiale.

Pentru ministrul Ambrozie-Irineu Darău, miza nu mai este doar dacă reorganizarea „sună bine” în comunicate de presă, ci dacă poate demonstra public că are o justificare tehnică, juridică și administrativă solidă – și că reducerea sau redistribuirea atribuțiilor nu va produce exact efectele semnalate în document: pierderea unei expertize specializate și fragmentarea responsabilității statului în domeniul comunicațiilor electronice.

Propuneri-observatii DGCEPSD – proiect modificare HG 189_2025

Paradoxul suprem: ministerul „Digitalizării” își reduce capacitatea tehnică în comunicații

În final, lovitura de imagine este completă: într-un minister care poartă chiar în titulatură cuvântul „Digitalizării”, reorganizarea propusă riscă să ducă la diminuarea capacității tehnice a statului în domeniul comunicațiilor electronice. Adică exact acolo unde România ar trebui să fie mai puternică, nu mai anemică.

Înainte ca noua structură să fie adoptată prin Hotărâre de Guvern, întrebările formulate chiar din interiorul ministerului – prin documentul Direcției Comunicații Electronice – cer un răspuns public, documentat și verificabil. Nu lozinci, nu formule vagi despre „reformă”, ci explicații concrete, atribuție cu atribuție, post cu post, competență cu competență.

Altfel, „reorganizarea” riscă să rămână în memoria publică nu ca o modernizare administrativă, ci ca un manual de „așa nu” în gestionarea unui domeniu strategic pentru România digitală. (Cerasela N.).

Citeste in continuare

Exclusiv

Polițist în concediu medical? Perfect, îți tăiem sporul de neuro! Ordinul secret S7/2018 lovește în oamenii în uniformă

Publicat

pe

De

Știați că boala nu doare… doar la salariu?…de la Sindicatul Diamantul aflăm încă o șmecherie „la secret”

„Ești bolnav? Perfect, îți tăiem din bani!”

Știați că dacă sunteți mai mult de 30 de zile în concediu medical vi se taie sporul de neuro pe toată durata concediului medical?
Nu, nu e glumă, nu e banc prost. Asta dezvăluie Sindicatul Diamantul.

Sporul se sistează „pe perioada absenței neîntrerupte de la programul de lucru mai mare de 30 de zile calendaristice consecutiv, cu excepția concediului de odihnă”.

Cu alte cuvinte: ai avut ghinionul să te îmbolnăvești serios? Sistemul îți transmite un mesaj clar: „Data viitoare încearcă să fii bolnav mai puțin sau, ideal, deloc. Nu ne strica schemele de salarizare!”.

Unde scrie? Normal, în ceva ce n-ai voie să vezi!

Unde putea să scrie această minunăție?
În ordinul SECRET S7/2018 (anexa 8), scris de contabilul „buricul pământului” și băgat sub nasul reprezentanților sindicali binevoitori, care, desigur, au fost de acord cu toate prevederile – inclusiv cu secretizarea abuzivă.

Sindicatul Diamantul atrage atenția că tocmai acest ordin „secretizat” conține astfel de prevederi care lovesc direct în buzunarul oamenilor, dar feresc de rușine pe cei care le-au inventat.

Sindicalism cu „agarici” la masă: visul umed al Aparatului Central

Când trimiți niște agarici să reprezinte poziția juridică a sindicatelor, Aparatul Central jubilează. E raiul lor.
Când pui, în numele tău, să te reprezinte sindical un habarnist – sau, mai grav, unul care nu e habarnist, dar e foarte bine cointeresat să închidă ochii la „furăciunile secrete” ale MAI, strecurate în ordinul S7 – rezultatul îl vezi fix în fluturașul de salariu.

Toate aceste prevederi ilegale trec lin, fără scandal, fără opoziție reală, fiindcă la masa negocierilor nu stau juriști, ci „vedete de studio” și „eroi de TikTok”.

Nu confundați circoteca de pe TV cu competența juridică

Nu confundați zbieratul pe TikTok sau circoteca făcută la RTV cu competența juridică reală a liderilor sindicali.
Una e să dai bine la cameră, alta e să știi să citești, să desființezi și să ataci un ordin precum S7/2018, care lovește exact acolo unde doare: în drepturi și în bani.

Sindicatul Diamantul pune o întrebare care ar trebui să doară mai tare decât tăierea sporului:
Cu ce cântăriți voi, membrii de sindicat, competența juridică a liderilor voștri?

Live-uri sau procese câștigate? Alegeți ce vă reprezintă

Cum vă dați seama care lider sindical e bun pentru misiunea lui de reprezentant?
Le numărați live-urile pe TikTok?
Le contabilizați aparițiile la RTV?
Vă uitați câte lacrimi vărsă în direct și câte urlete dau în fața camerei?

Sau, în mod normal, ar trebui să vă intereseze:

  • câte procese au deschis pentru drepturile voastre;
  • câte au câștigat efectiv în instanță;
  • dacă stăpânesc materia juridică unde aveți nevoie de asistență de specialitate;
  • dacă știu ce scrie în ordinele „secrete” gen S7/2018 și dacă au făcut ceva concret împotriva lor.

Cum alegi un avocat? După flotări sau după dosare câștigate?

Întrebarea ridicată de Sindicatul Diamantul e simplă și tăioasă:
Cum alegi un avocat competent?

  • Îl întrebi câte beri bea?
  • Câte flotări face?
  • Dacă ascultă aceeași muzică ca tine?
  • Dacă îți place cum vorbește pe TikTok sau cum se dă „tare” la TV?

Sau, poate, în lumea normală, întrebi:

  • ce experiență are;
  • câte dosare a câștigat;
  • ce strategie juridică îți propune;
  • dacă știe să demonteze un ordin secret care îți fură sporul când ești bolnav.

Nu e întrebare pentru toți. Unii știu deja răspunsul.

Sindicatul Diamantul subliniază clar: întrebările astea nici măcar nu sunt pentru membrii SPRD, ci mai mult pentru restul – pentru cei care încă aleg lideri sindicali după spectacol, nu după rezultate.

Pentru că, în final, nu TikTok-ul, nu RTV-ul și nu circoteca îți pun banii înapoi în salariu.
Ci munca juridică serioasă, procesele câștigate și refuzul de a semna, în liniște, ordine secrete ca S7/2018, care te lasă fără spor de neuro fix când îți e mai greu: când ești bolnav. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv6 ore ago

Episodul 48 – IPJ Prahova – „Grădinița de cadre”. „Troaca de aur” – TCE Ploiești: „Nae Comisionaru”, boxeri pe bani publici, mecanici beți și polițiști cu fini la butoane

Cai dopați, trolee decapitate, mecanici care dorm beți în vestiar, juriști vânați în C.A., boxeri decontați pe firmă de stat...

Exclusiv6 ore ago

Ministerul Economiei și „Digitalizării” își taie singur internetul la cap – cum să faci praf o direcție strategică cu un simplu proiect de HG

Ministerul reorganizării pe genunchi Un document intern adresat ministrului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Ambrozie-Irineu Darău, pune pe jar întreaga...

Exclusiv6 ore ago

Polițist în concediu medical? Perfect, îți tăiem sporul de neuro! Ordinul secret S7/2018 lovește în oamenii în uniformă

Știați că boala nu doare… doar la salariu?…de la Sindicatul Diamantul aflăm încă o șmecherie „la secret” „Ești bolnav? Perfect,...

Exclusiv6 ore ago

Excepțional, nu ilegal!” – pamflet despre cum IPJ Arad se spală pe mâini, iar Sindicatul Europol spală adevărul de vopsea instituțională

Când „excepționalul” devine regulă, iar legea devine opțională Urmare a materialului publicat pe pagina proprie de internet cu privire la...

Exclusiv6 ore ago

Când legea își face treaba

Lecție de civilizație la capătul unui spray lacrimogen Acesta este rezultatul atunci când, în trafic, cineva alege să ignore o...

Exclusivo zi ago

Episodul 47 – I.P.J. Prahova – „Grădinița de cadre”: Manelistul Mocanu își șterge pozele, Iolanda filmează la șliț, iar Iacob „evadează” cu foliile pe spate

Episodul 47 – „Grădinița de cadre” IPJ Prahova: De la „Pinochio bolnav cu girofar” și „Sifonul-șef” la proxenți, funcții la...

Exclusivo zi ago

Operațiunea „Reorganizarea”: cum vrea MEDAT să taie statul în felii și să-l servească intereselor de partid

În ministerul care ar trebui să aibă grijă de economie, digitalizare, antreprenoriat și turism se coace, potrivit criticilor proiectului, o...

Exclusivo zi ago

MEDAT își face reorganizarea cu toporul: DINA dispare, CSAT-ul află din ziar

Când „eficientizarea” miroase a demolare strategică Proiectul de Hotărâre a Guvernului privind modificarea HG nr. 189/2025, pus în transparență publică...

Exclusivo zi ago

PLOIESTI – La Barieră, gunoiul se adună, nota de plată crește: administrația ploieșteană joacă „ruleta deșeurilor”

La Ploiești, în zona Barieră Rudului, molozul pare să fi devenit mai mult decât o simplă problemă de șantier: este...

Exclusivo zi ago

HUMINT cu „aromă de inginerie”: IGPR plătește peste 1,35 milioane de lei pentru instruirea polițiștilor de către o firmă cu doi angajați

Sindicatul Europol cere explicații privind oportunitatea contractului, experiența prestatorului și documentele care au stat la baza achiziției. Când transparența intră...

Exclusiv2 zile ago

Episodul 46 – «IPJ Prahova – Grădinița de cadre»: Mocanu Horia cântă tata la altă masă! SIPI și DGA joacă după ureche?

Serialul nostru despre decăderea IPJ Prahova continuă. În episodul 46 al telenovelei „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, Incisiv de...

Exclusiv2 zile ago

Bombă sindicală la Economie. Cum încearcă „garnitura Darău–Miron” să pună ministerul pe persoană fizică

Puci de birou la MEDAT: când reorganizarea miroase a lovitură de palat Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) a...

Exclusiv2 zile ago

IGPR, fabrica de „aproape demnitari”: cum a ajuns cabinetul șefului Poliției să semene cu o anexă de partid

De la funcție de poliție la poziție cu parfum de secretariat de stat Potrivit Sindicatului Diamantul, până în anul 2015,...

Exclusiv2 zile ago

UNIFORMA LUI PAPUC: CÂND POLIȚISTUL E TRIMIS LA CROITOR, IAR ȘEFUL LA DEFILARE CU „VIBE” DE VIPUȘCĂ

Polițistul de la IPJ Cluj – la croitor, nu la magazie În România, uniforma de poliție este, teoretic, simbolul disciplinei,...

Exclusiv2 zile ago

Consumatorii pot fi plătiți ca să își oprească becurile: ANRE lansează oficial serviciul de flexibilitate a consumului de energie

Consumatorii devin „jucători” pe piața de energie, nu doar plătitori de facturi Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE)...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv