Actualitate
O enigma postdecembrista: cum au deschis basistii drumul penalilor spre Cotroceni
COMENTARIU DE BOGDAN TIBERIU IACOB PRELUARE INPOLITICS.RO:
În ultima vreme se întețesc discuțiile despre candidații la șefia statului, anul viitor: ”trage” sau ba Iohannis la un nou mandat? Se încumetă Tăriceanu să facă o nouă încercare? Dar, mai ales, merge PSD la Cotroceni cu Dragnea ori cu altul, fiind cam prima dată cînd partidul nu vehiculează serios un nume în anul preelectoral? Nu știm răspunsul, deocamdată; sigur e, însă, că Dragnea a scăpat de o barieră uriașă în drumul spre Cotroceni grație unuia dintre cele mai misterioase evenimente din ultimele două decenii. Unul extrem de puțin sau chiar deloc analizat pînă azi.
În toamnă, o inițiativă legislativă a PNL de interzicere prin lege a participării în alegerile pentru funcția de șef al statului a persoanelor ce au suferit o condamnare penală definitivă a fost respinsă de Senat, spre bucuria lui Liviu Dragnea, cel vizat în mod direct de proiect.
Deocamdată, nicio lege nu interzice unui condamnat penal care nu e decăzut, prin decizie judecătorească, din dreptul civil de a alege sau de a fi ales, să candideze la șefia statului.
A existat, însă, o hotărîre de guvern care făcea asta, în tandem cu o lege majoră.
Un hop cam la fel de nesemnificativ, aparent, precum celebrul art.2 din legea de organizare a guvernului, care spune că foștii condamnați penal nu pot fi membri ai executivului. Dar care i-ar fi fost, din nou, fatal lui Dragnea.
O Hotărîre de guvern extrem de importantă, pentru că ține de legea 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, adică un domeniu de maximă greutate în stat. Iar hotărîrile de guvern se emit, reamintim, pentru organizarea executării legilor, conform legii 90/2001.
Potrivit acestei hotărîri, cu nr.585 din 13 iunie 2002, pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România, Liviu Dragnea nu ar fi avut acces la informații secrete de stat.
Articolul 160 al hotărîrii sună cam așa:
”Constituie elemente de incompatibilitate pentru accesul solicitantului la informaţii secrete de stat oricare din următoarele situaţii:
a) dacă în mod deliberat a ascuns, a interpretat eronat sau a falsificat informaţii cu relevanţă în planul siguranţei naţionale ori a minţit în completarea formularelor tip sau în cursul interviului de securitate;
b) are antecedente penale sau a fost sancţionat contravenţional pentru fapte care indică tendinţe infracţionale;
c) are dificultăţi financiare serioase sau există o discordanţă semnificativă între nivelul său de trai şi veniturile declarate;
d) consumă în mod excesiv băuturi alcoolice ori este dependent de alcool, droguri sau de alte substanţe interzise prin lege care produc dependenţă;
e) are sau a avut comportamente imorale sau deviaţii de comportament care pot genera riscul ca persoana să fie vulnerabilă la şantaj sau presiuni;
f) a demonstrat lipsă de loialitate, necinste, incorectitudine sau indiscreţie;
g) a încălcat reglementările privind protecţia informaţiilor clasificate;
h) suferă sau a suferit de boli fizice sau psihice care îi pot cauza deficienţe de discernământ confirmate prin investigaţie medicală efectuată cu acordul persoanei solicitante;
i) poate fi supus la presiuni din partea rudelor sau persoanelor apropiate care ar putea genera vulnerabilităţi exploatabile de către serviciile de informaţii ale căror interese sunt ostile României şi aliaţilor săi.”
După cum se vede, spre ghinionul său, liderul PSD sar putea încadra nu într-unul, ci în vreo patru alineate, b, c, e și f.
Totuși, cel mai important e alineatul b: avînd o condamnare penală la activ, Dragnea nu ar fi putut, conform legii din 2002, accesa niciun fel de informații secrete.
Iar președintele țării, reamintim, e liderul suprem al armatei, al CSAT, numește în funcție directorii SRI, SIE, SPP, STS și are acces la cele mai înalte secrete ale statului.
Este imposibil, indiferent de scenariu, să ai un șef de stat fie și cu restricții parțiale în materie de informații secrete, darmite totale.
Liviu Dragnea și-ar fi luat adio de la Cotroceni la fel cum și-a luat de la Palatul Victoria.
Numai că, în 2007, s-a produs un eveniment rămas pînă azi învăluit în ceață.
Netam-nesam, deputatul PD Costică Canacheu, președintele, de formație electrician, al Comisiei de Apărare, a promovat un proiect de lege, elaborat în anul precedent, care introducea un singur articol în legea informațiilor clasificate.
Conform noii prevederi, președintele, premierul, miniștrii și parlamentarii nu mai trebuiau să obțină certificate ORNISS. Canacheu avea argumente cel puțin jenante, în opinia sa din expunerea de motive: toți parlamentarii trebuiau să aibă acces garantat la informațiile clasificate pentru a-și putea exercita corespunzător controlul parlamentar, iar legea existentă ar fi îngrădit acel control.
Noua lege a primit aviz negativ de la ORNISS (Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat), care atrăgea atenția că se încalcă inclusiv Tratatul de aderare la NATO, la UE și alte tratate internaționale la care România era parte și care prevdeau că persoanele care au acces la informații secrete au nevoie de verificări prealabile obținerii funcțiilor.(Art.3 din Tratatul cu NATO și art.7 din Tratatul cu UE privind procedurile de securitate).
Aviz negativ a venit și de la SRI, cu aceleași argumente, și de la guvernul Tăriceanu, în funcție, iar președintele interimar Nicolae Văcăroiu (Băsescu era suspendat) a retrimis legea de la promulgare parlamentului, invocînd aceleași probleme cu NATO și UE.
Replica țîfnoasă a lui Canacheu, în plenul Camerei, la cererea președintelui de reexaminare a fost că ”problema accesului la informaţii clasificate este o chestiune de suveranitate naţională”.
Cu toate aceste argumente, legea a trecut din nou, iar președintele Băsescu a fost nevoit să o promulge în toamna anului 2007.
Altă ciudățenie face ca la votul din martie 2007, toate partidele să fi votat în bloc modificarea legii, existînd doar cîteva abțineri.
În toamnă, însă, după rexaminarea cerută de președinte, votul a fost sensibil diferit: PNL a votat împotrivă, grosul UDMR, al PRM, al minorităților și al neafiliaților, la fel, doar PSD-PC și PDL rămînînd devotați total modificării.
Modificarea uneia dintre cele mai importante legi, cea a secretelor de stat, a trecut aproape neobservată la vremea respectivă. În schimb, avea să izbucnească mare scandal 5 ani mai tîrziu, cînd președintele interimar al țării, Crin Antonescu, avea să fie acuzat că a convocat CSAT fără să dețină certificat ORNISS; a fost momentul ca opinia publică afle că nici nu (mai) avea nevoie de el, ca și restul parlamentarilor.
Nici pînă azi nu s-a aflat cu precizie, însă, care au fost motivele reale pentru care România a riscat, imediat după aderarea la UE din 2007, să modifice o lege crucială convenită cu NATO și cu uniunea.
Fostul consilier pe probleme de securitate al premierului Tăriceanu din acea perioadă, istoricul Marius Oprea, a declarat azi, pentru Inpolitics, că e posibil să fi fost o manevră pusă la cale de parlamentari care nu dețineau certificate ORNISS pentru că știau că nu îndeplinesc condițiile, dar intenționau, totuși, să prindă locuri în comisiile parlamentare grele, precum cea SRI, SIE sau de Apărare. Și nu doar ei, ci și unii diriguitori ai lor din umbră, a se citi din servicii.
Caz în care varianta salvatoare ar fi fost doar castrarea legii protecției informațiilor clasificate, în baza unui pact politic discret.
”În opinia mea, Comisia SRI nici azi, spre exemplu, nu ar putea funcționa dacă membrii ei ar trebui să aibă certificate ORNISS. Cred că era important la acea vreme să existe o influență asupra comisiilor de control al serviciilor în condițiile în care, tot atunci, era în derulare bătălia pentru modificarea în parlament a legilor siguranței naționale” afirmă Oprea.
Teza e susținută indirect și de o declarație a deputatului PNL Mihăiță Calimente, cel care, în 2007, la dezbaterea legii în plen, avertiza că însuși deputatul Costică Canacheu, președintele Comisiei de Apărare, nu deținea certificat ORNISS:
”Acest proiect de lege a fost iniţiat de colegul nostru, în situaţia în care, sigur, la această oră domnia sa este preşedintele Comisiei pentru apărare şi nu beneficiază de acest certificat ORNIS.
Ca să-ţi faci o lege ca să fii exonerat de o anumită obligaţie, mie mi se pare un lucru care nu este la locul lui şi, sigur, în asemenea situaţie, fiecare, atunci când nu ne convine ceva, propunem un proiect de lege ca să ne încadrăm pe responsabilităţile respective(…) În măsura în care legislaţia va fi modificată în sensul iniţiativei legislative, una din consecinţe ar fi că modificările în cauză trebuie aduse la cunoştinţa NATO şi UE şi nu ştim care va fi, la acest moment, reacţia acestor instituţii, odată ce România a semnat nişte acorduri în acest sens.
Ţin, de asemenea, să precizez că avem tratate bilaterale cu foarte multe ţări, în care ne-am luat angajamentul de protejare şi de acces tot în aceleaşi condiţii, la aceste documente clasificate.
În aceste condiţii şi având în vedere cele enumerate, PNL este de acord cu menţinerea, aşa cum a fost în forma originală şi, de asemenea, din informaţiile pe care le deţin, sunt un număr de persoane – dintre colegii noştri – care nu au cerut acest certificat ORNIS – nu cunosc şi nici nu mă interesează motivul pentru care n-au făcut acest lucru -, dar asta nu înseamnă că atunci, nedorind să facă acest lucru, toată lumea poate avea acces la asemenea documente”.
Una peste alta, e de remarcat că nici nu intrasem bine în UE și NATO, că partidul lui Băsescu invoca suveranitatea națională pentru modificarea dubioasă a unor legi de maximă importanță.
Între care, legea care ar fi barat fără drept de apel calea spre Cotroceni a condamnaților penal precum Liviu Dragnea.
Azi, PDL-ul de odinioară, regrupat în interiorul noului PNL, se luptă cot la cot cu USR să modifice Constituția în numele curățeniei morale din politică și al marginalizării penalilor.
Frumoase principii și, mai ales, extrem de elastice. (Bogdan Tiberiu IACOB)
Actualitate
NGA alocă 708 milioane de dolari Startup-ului Enabled Intelligence: Viziunea artificială, cheia noii generații de informații geospațiale!
Agenția Națională de Informații Geospațiale (NGA) a acordat startup-ului Enabled Intelligence un contract masiv, evaluat la până la 708 milioane de dolari pe o perioadă de maxim șapte ani. Parteneriatul strategic vizează antrenarea sistemelor de viziune computerizată bazate pe inteligență artificială, un pilon esențial pentru viitorul informațiilor geospațiale americane.
Programul Sequoia: Etichetarea datelor pentru ochiul AI din spațiu
Sub umbrela programului Sequoia, Enabled Intelligence va furniza servicii de etichetare a datelor. Această sarcină fundamentală permite sistemelor de inteligență artificială (AI) și învățare automată (ML) să discrimineze cu precizie între diverse obiecte în imagini. Concret, efortul implică învățarea sistemelor să proceseze imagini satelitare complexe și să identifice ținte de interes specifice, o capacitate crucială pentru monitorizarea globală.
O investiție record: Cel mai mare proiect de etichetare AI al Guvernului SUA
Efortul de etichetare a datelor reprezintă o capacitate fundamentală, în special pentru vastul program Maven al NGA. Oficialii NGA confirmă că acest contract reprezintă cel mai mare proiect de etichetare a datelor AI al guvernului american până în prezent. NGA a preluat gestionarea programului Maven de la Departamentul Apărării în 2022, integrând astfel această componentă vitală în strategia sa.
Contribuția NGA și parteneriatele strategice
„Contractul SEQUOIA va sprijini activitățile de etichetare a datelor pentru capabilitățile de AI și învățare automată (AI/ML) în domeniul informațiilor geospațiale (GEOINT) în cadrul mai multor programe și direcții din cadrul NGA și al membrilor comunității mai largi a Departamentului de Război (DoW) și a Comunității de Informații,” se arată într-un comunicat de presă emis luni de Enabled Intelligence. NGA, responsabilă cu colectarea și analiza imaginilor satelitare și aeriene, diseminează produse GEOINT, precum hărți 3D, către utilizatori din întregul guvern american, inclusiv lideri ai DoD și comandanți militari.
Un Startup specializat, in miezul securității naționale
Fondată în 2020 și finanțată prin capital de risc, Enabled Intelligence, cu sediul în Virginia, este specializată în etichetarea datelor AI pentru sistemele clasificate. Pentru programul Sequoia, firma a încheiat parteneriate strategice cu giganți precum BAE Systems, Vantor (fostul Maxar Intelligence), Whiteboard Federal și alți jucători importanți din industrie, consolidându-și astfel rolul esențial în modernizarea infrastructurii de informații a Statelor Unite.
Actualitate
Alertă de la supraveghetori: Programul naval de miliarde al Gărzii de Coastă, riscă blocaje și costuri exorbitante
Un organism de supraveghere guvernamental trage un semnal de alarmă serios cu privire la programul de construcție navală al Gărzii de Coastă, destinat să livreze o nouă clasă de nave esențiale pentru misiuni de aplicare a legii și de căutare-salvare. Biroul de Responsabilitate Guvernamentală (GAO) avertizează că decizia Gărzii de Coastă de a începe construcția înainte de a avea un design stabil al navelor Offshore Patrol Cutter (OPC) amenință cu „reparări costisitoare” și „întârzieri de program”.
Programul în cauză vizează înlocuirea vaselor învechite cu o nouă clasă de nave OPC, vitale pentru operațiunile de patrulare și siguranță maritimă. Pentru realizarea acestora, Garda de Coastă a contractat două companii: Eastern Shipbuilding Group din Florida pentru faza 1 și Austal USA din Alabama pentru faza 2.
Faza 2: Început sub amenințarea instabilității designului
Conform raportului GAO publicat marți, constructorul din faza 2, Austal USA, și Garda de Coastă au adoptat unele „bune practici” în timpul dezvoltării designului pentru faza a doua, inclusiv revizuiri colaborative care au facilitat decizii rapide. Însă, avertismentul principal al GAO este că „construcția OPC 5 a început în august 2024 fără un design stabil”. Continuarea construcției altor nave OPC din faza a doua înainte de stabilizarea designului, așa cum intenționează Garda de Coastă, „mărește riscul ca și faza a doua să se confrunte cu reparații costisitoare și întârzieri de program”.
Miliarde de dolari și intârzieri cronice
Programul de construcție navală, care prevede achiziționarea a 25 de nave OPC, va costa Departamentul de Securitate Internă (DHS) peste 17 miliarde de dolari. Raportul GAO a fost elaborat la solicitarea Comitetului pentru Transport și Infrastructură al Camerei Reprezentanților.
Anterior, în acest an, Garda de Coastă a oprit construcția a două dintre cele patru nave OPC pe care Eastern Shipbuilding le avea contractate ca parte a primei faze. Mai mult, programul pentru prima navă este întârziat cu cinci ani, conform GAO, semne îngrijorătoare ale problemelor structurale din program.
Faza 3: Decizii premature și lipsa de testare
Serviciul maritim plănuiește un contract pentru o a treia fază „după testarea dacă designurile existente îndeplinesc obiectivele de performanță ale OPC, ceea ce este în concordanță cu politica Departamentului de Securitate Internă”, se arată în raport.
Cu toate acestea, „este puțin probabil ca programul să aibă rezultatele testelor înainte de a începe activitățile de achiziție pentru faza 3, cum ar fi dezvoltarea cererii de propuneri”, se subliniază în noul raport. GAO sugerează că „încorporarea cunoștințelor dobândite din testare – precum și alte practici de vârf în construcția navală – în procesul de achiziție pentru faza 3 ar putea ajuta Garda de Coastă să ia decizii de investiții mai bune și ar putea îmbunătăți punctualitatea livrărilor viitoare de OPC.”
Reacția DHS: Respingere și flexibilitate asumată
Jeffrey Bobich, directorul de management financiar al DHS, a apărat decizia agenției de a autoriza construcția în faza a doua înainte de atingerea parametrilor de stabilitate a designului sugerați de GAO. El a susținut că Garda de Coastă a stabilit „cerințe minime suficiente pentru maturitatea designului înainte de construcție”.
De asemenea, Bobich nu a fost de acord cu o recomandare GAO de a stabili un acord formal privind modul în care atât Marina, cât și Garda de Coastă vor supraveghea activitățile de construcție ale Austal pe viitor. „Garda de Coastă menține că coordonarea existentă cu supraveghetorul de construcție, conversie și reparații este suficientă și prezintă un front unit contractorului”, conform unui răspuns scris inclus în raportul GAO.
Totuși, Bobich a fost de acord cu două recomandări separate: revizuirea obiectivelor de cost de bază ale programului și evaluarea planurilor pentru un contract de faza a treia, ținând cont de problemele apărute până în prezent. „Ca parte a acestei evaluări, orice planuri dezvoltate pentru Faza 3 trebuie să rămână flexibile pentru a ține cont de condițiile în evoluție ale programului”, a scris el.
Actualitate
Planul de pace Trump pentru Ucraina: Garanțiile de securitate, piatra de incercare a unui acord secret
Zvonurile privind un acord preliminar între Ucraina și Statele Unite pentru a pune capăt războiului cu Rusia au agitat scena internațională marți, însă marea întrebare rămâne forma viitoarelor garanții de securitate, potrivit analiștilor de la Atlantic Council. Săptămâna trecută, administrația Trump a șocat lumea, prezentând Kievului un „plan de pace” în 28 de puncte. Acesta includea cereri controversate, considerate de unii parlamentari americani drept o „listă de dorințe” a Rusiei, cum ar fi cedarea de către Ucraina a unor teritorii pe care Moscova nu le controlează în prezent și interdicția de a adera la NATO.
Haosul inițial și rafinarea diplomatică
O serie de activități diplomatice intense au urmat, culminând cu întâlniri la nivel înalt la Geneva și Abu Dhabi. Oficiali americani și ucraineni au semnalat că au depășit unele dintre cele mai spinoase puncte de divergență. Cu toate acestea, alte aspecte rămân de rezolvat, iar acest lucru se întâmplă înainte ca Moscova să-și exprime oficial punctul de vedere. Karoline Leavitt, secretarul de presă al Casei Albe, a declarat pe platforma X că „există câteva detalii delicate, dar nu insurmontabile, care trebuie soluționate și vor necesita discuții suplimentare între Ucraina, Rusia și Statele Unite.”
În timp ce negocierile continuă, experți de la Atlantic Council au oferit o actualizare a situației. Deși nimeni nu a văzut planul actual, redus la 19 puncte, în totalitate, există sentimentul că acesta ar putea reprezenta un moment de cotitură în război. Daniel Fried, fost ambasador american în Polonia și Asistent al Secretarului de Stat pentru Europa, a rezumat reacția inițială la plan: „Proiectul inițial a fost un haos total.” Totuși, el și-a exprimat speranța că „conturul unui acord sustenabil există. Haosul, graba, titlurile sunt distracții… nu este prima dată când o administrație americană se angajează într-o diplomație grăbită.”
Scepticismul Kievului și lipsa angajamentului Rusiei
Desigur, în ciuda modului în care s-au desfășurat negocierile, acesta nu este un plan de pace între SUA și Ucraina, ci unul între Ucraina și Rusia. În acest sens, a existat un scepticism generalizat că Moscova va accepta altceva decât capitularea totală la cererile sale. „Din perspectiva ucraineană, ei nu văd acest plan în 19 puncte ca pe ceva pe care Rusia îl va accepta,” a declarat Myroslava Gongadze, cercetător asociat în Ucraina, menționând că a petrecut noaptea într-un adăpost antiaerian din cauza atacurilor rusești. „Cu toate acestea, scopul acestui exercițiu nu a fost exact de a ajunge la un acord, ci de a respinge acel plan în 28 de puncte și de a include unele interese ucrainene într-o posibilă negociere și de a arăta că Ucraina este cu adevărat dispusă să discute pacea.”
Garanțiile de securitate: Nodul gordian al păcii
Cea mai mare întrebare, au convenit experții, a fost cum ar arăta o garanție de securitate dacă Ucraina nu poate adera la NATO. Este esențial ca aceasta să asigure o siguranță reală pentru Kiev, atât din partea SUA, cât și a Europei. Planul inițial de 28 de puncte discuta garanțiile de securitate pentru Ucraina, dar într-un mod vag. „Din perspectiva mea, întrebarea esențială pe care trebuie să o punem aici este cea a garanțiilor de securitate. Cine va oferi aceste garanții? Cine va fi responsabil?” a spus Gongadze. „Deci, dacă răspunsurile sunt slabe și nu clare, atunci Ucraina este pregătită pentru o nouă criză.”
Fried a subliniat că orice garanție de securitate trebuie să includă atât SUA, cât și Europa. „Indiferent dacă SUA lucrează cu Coaliția Celor Dispuși sau cu NATO, sau cu ambele, garanțiile de securitate vor trebui să fie definite într-un mod credibil,” a declarat Fried. „Putin le va urî. Va încerca să ia acest acord ostatic pentru a le elimina. Așadar, în cele din urmă, Trump va trebui să-l înfrunte pe Putin pentru a obține acordul său într-o formă decentă.”
Leslie Shedd, cercetător asociat al Consiliului, a menționat că, în funcție de modul în care este formulată o garanție de securitate, aceasta ar putea necesita ratificarea Senatului SUA. Chiar dacă nu este o cerință legală, ar trimite un semnal important dacă Congresul și-ar arăta sprijinul. „Implicarea atât a Camerei Reprezentanților, cât și a Senatului ar putea fi un mesaj chiar mai puternic decât simpla ratificare a unui tratat prin Senat. Cred că acesta este un pas crucial. Cred, de asemenea, că ar trece cu un sprijin bipartizan semnificativ în ambele camere,” a spus ea. „Rămâne o mare parte a oamenilor de ambele părți ale spectrului politic care sunt foarte frustrați de Rusia, care nu cred că Rusia este prietenul nostru, și, prin urmare, cred că ar exista sprijin pentru asta.” Potrivit Financial Times, acordul va plafona forțele militare ale Ucrainei la 800.000 de soldați. Deși un plafon al forțelor ar părea o victorie pentru Rusia, există întrebări serioase dacă Ucraina ar putea menține oricum o forță atât de mare pentru o perioadă lungă de timp în afara războiului activ.
Ascensiunea lui Dan Driscoll: Secretarul Armatei, jucător cheie neașteptat
De-a lungul acestui proces, Secretarul Armatei, Dan Driscoll, a apărut ca un interlocutor cheie, o apariție rară pentru un secretar de ramură. Driscoll a livrat planul Ucrainei, s-a deplasat la Geneva pentru negocieri cu națiunile europene, iar apoi a călătorit la Abu Dhabi pentru consultări directe cu rușii și ucrainenii. Rolul lui Driscoll în această negociere este puțin probabil să liniștească zvonurile din Washington care îl indică drept viitor secretar al apărării, dacă Pete Hegseth ar părăsi Pentagonul.
Shedd l-a numit pe Driscoll „o stea în ascensiune a administrației,” care a „câștigat încrederea președintelui” până la punctul în care este lăsat să participe la negocieri. „Sunt de acord că este cu siguranță neconvențional, dar Președintele Trump tinde să conducă un cabinet neconvențional, o administrație neconvențională. Și, știți, cred că adesea există părți foarte bune în asta,” a spus Shedd. „Nu vrei să trimiți aceiași oameni în mod repetat dacă simți că a existat un blocaj în negociere.” Fried a fost de acord că Driscoll pare să aibă influență în cadrul administrației și a declarat că, în cele din urmă, este un lucru bun că se află acolo. Cu toate acestea, „aș adăuga că ai nevoie de cineva ca Driscoll, care înțelege detaliile, deoarece rușii se pot aștepta să arunce diverse șiretlicuri deghizate în oferte tentante. Ai nevoie de cineva care să detecteze bombele mirositoare în ambalajul frumos.”
-
Exclusivacum 5 zileSINAIA, MONARHIA ABSOLUTĂ MARCA OPREA: Sora „impăratului” cade în cap, Prefectul se „trezește” la Parchet, iar PNL Prahova fierbe în suc propriu!
-
Exclusivacum 2 zileCircul macabru al absurdității la Poliția Capitalei: SAS-ul bâjbâie, sefii manelizează, iar adevărul e declarat „delict”! Saga agentului-șef Wilhelm Constantin Bendriș
-
Exclusivacum 5 zileLegea pumnului în gură la SAS: Cum a devenit „vagabond” un delict de 20% din salariu, sub privirea ironică a manualului de Mobbing al MAI! Saga agentului-șef Wilhelm Constantin Bendriș
-
Exclusivacum 11 oreIPJ Prahova: Circul ielelor, trompeților și „ofițerilor” reciclați! Balul mascat al incompetenței atinge noi culmi de patos!
-
Exclusivacum 3 zilePrahova, tărâmul reîncarnării: „Metoda Portocală” revine, dar acum e sub licență politică!
-
Featuredacum 5 zileScandal de proporții la vârful Poliției Române: Sindicatul Diamantul cere DNA să ancheteze o mușamalizare de patru ani
-
Exclusivacum 5 zileCIRCUL JUSTIȚIEI ROMÂNE: Dosarul POP IONUȚ-COSTIN, RECLASAT LA CATEGORIA „PROBLEME REZOLVATE… DE NOI” – CHIAR ȘI CU INSTANȚA LA UȘĂ!
-
Exclusivacum 5 zileJustiția Română: Spectacolul absurd continuă! Procuratura clasează, justificând incălcări flagrante! moștenitorii, nu morții, plătesc biletul!



