Actualitate
O enigma postdecembrista: cum au deschis basistii drumul penalilor spre Cotroceni
COMENTARIU DE BOGDAN TIBERIU IACOB PRELUARE INPOLITICS.RO:
În ultima vreme se întețesc discuțiile despre candidații la șefia statului, anul viitor: ”trage” sau ba Iohannis la un nou mandat? Se încumetă Tăriceanu să facă o nouă încercare? Dar, mai ales, merge PSD la Cotroceni cu Dragnea ori cu altul, fiind cam prima dată cînd partidul nu vehiculează serios un nume în anul preelectoral? Nu știm răspunsul, deocamdată; sigur e, însă, că Dragnea a scăpat de o barieră uriașă în drumul spre Cotroceni grație unuia dintre cele mai misterioase evenimente din ultimele două decenii. Unul extrem de puțin sau chiar deloc analizat pînă azi.
În toamnă, o inițiativă legislativă a PNL de interzicere prin lege a participării în alegerile pentru funcția de șef al statului a persoanelor ce au suferit o condamnare penală definitivă a fost respinsă de Senat, spre bucuria lui Liviu Dragnea, cel vizat în mod direct de proiect.
Deocamdată, nicio lege nu interzice unui condamnat penal care nu e decăzut, prin decizie judecătorească, din dreptul civil de a alege sau de a fi ales, să candideze la șefia statului.
A existat, însă, o hotărîre de guvern care făcea asta, în tandem cu o lege majoră.
Un hop cam la fel de nesemnificativ, aparent, precum celebrul art.2 din legea de organizare a guvernului, care spune că foștii condamnați penal nu pot fi membri ai executivului. Dar care i-ar fi fost, din nou, fatal lui Dragnea.
O Hotărîre de guvern extrem de importantă, pentru că ține de legea 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate, adică un domeniu de maximă greutate în stat. Iar hotărîrile de guvern se emit, reamintim, pentru organizarea executării legilor, conform legii 90/2001.
Potrivit acestei hotărîri, cu nr.585 din 13 iunie 2002, pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România, Liviu Dragnea nu ar fi avut acces la informații secrete de stat.
Articolul 160 al hotărîrii sună cam așa:
”Constituie elemente de incompatibilitate pentru accesul solicitantului la informaţii secrete de stat oricare din următoarele situaţii:
a) dacă în mod deliberat a ascuns, a interpretat eronat sau a falsificat informaţii cu relevanţă în planul siguranţei naţionale ori a minţit în completarea formularelor tip sau în cursul interviului de securitate;
b) are antecedente penale sau a fost sancţionat contravenţional pentru fapte care indică tendinţe infracţionale;
c) are dificultăţi financiare serioase sau există o discordanţă semnificativă între nivelul său de trai şi veniturile declarate;
d) consumă în mod excesiv băuturi alcoolice ori este dependent de alcool, droguri sau de alte substanţe interzise prin lege care produc dependenţă;
e) are sau a avut comportamente imorale sau deviaţii de comportament care pot genera riscul ca persoana să fie vulnerabilă la şantaj sau presiuni;
f) a demonstrat lipsă de loialitate, necinste, incorectitudine sau indiscreţie;
g) a încălcat reglementările privind protecţia informaţiilor clasificate;
h) suferă sau a suferit de boli fizice sau psihice care îi pot cauza deficienţe de discernământ confirmate prin investigaţie medicală efectuată cu acordul persoanei solicitante;
i) poate fi supus la presiuni din partea rudelor sau persoanelor apropiate care ar putea genera vulnerabilităţi exploatabile de către serviciile de informaţii ale căror interese sunt ostile României şi aliaţilor săi.”
După cum se vede, spre ghinionul său, liderul PSD sar putea încadra nu într-unul, ci în vreo patru alineate, b, c, e și f.
Totuși, cel mai important e alineatul b: avînd o condamnare penală la activ, Dragnea nu ar fi putut, conform legii din 2002, accesa niciun fel de informații secrete.
Iar președintele țării, reamintim, e liderul suprem al armatei, al CSAT, numește în funcție directorii SRI, SIE, SPP, STS și are acces la cele mai înalte secrete ale statului.
Este imposibil, indiferent de scenariu, să ai un șef de stat fie și cu restricții parțiale în materie de informații secrete, darmite totale.
Liviu Dragnea și-ar fi luat adio de la Cotroceni la fel cum și-a luat de la Palatul Victoria.
Numai că, în 2007, s-a produs un eveniment rămas pînă azi învăluit în ceață.
Netam-nesam, deputatul PD Costică Canacheu, președintele, de formație electrician, al Comisiei de Apărare, a promovat un proiect de lege, elaborat în anul precedent, care introducea un singur articol în legea informațiilor clasificate.
Conform noii prevederi, președintele, premierul, miniștrii și parlamentarii nu mai trebuiau să obțină certificate ORNISS. Canacheu avea argumente cel puțin jenante, în opinia sa din expunerea de motive: toți parlamentarii trebuiau să aibă acces garantat la informațiile clasificate pentru a-și putea exercita corespunzător controlul parlamentar, iar legea existentă ar fi îngrădit acel control.
Noua lege a primit aviz negativ de la ORNISS (Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat), care atrăgea atenția că se încalcă inclusiv Tratatul de aderare la NATO, la UE și alte tratate internaționale la care România era parte și care prevdeau că persoanele care au acces la informații secrete au nevoie de verificări prealabile obținerii funcțiilor.(Art.3 din Tratatul cu NATO și art.7 din Tratatul cu UE privind procedurile de securitate).
Aviz negativ a venit și de la SRI, cu aceleași argumente, și de la guvernul Tăriceanu, în funcție, iar președintele interimar Nicolae Văcăroiu (Băsescu era suspendat) a retrimis legea de la promulgare parlamentului, invocînd aceleași probleme cu NATO și UE.
Replica țîfnoasă a lui Canacheu, în plenul Camerei, la cererea președintelui de reexaminare a fost că ”problema accesului la informaţii clasificate este o chestiune de suveranitate naţională”.
Cu toate aceste argumente, legea a trecut din nou, iar președintele Băsescu a fost nevoit să o promulge în toamna anului 2007.
Altă ciudățenie face ca la votul din martie 2007, toate partidele să fi votat în bloc modificarea legii, existînd doar cîteva abțineri.
În toamnă, însă, după rexaminarea cerută de președinte, votul a fost sensibil diferit: PNL a votat împotrivă, grosul UDMR, al PRM, al minorităților și al neafiliaților, la fel, doar PSD-PC și PDL rămînînd devotați total modificării.
Modificarea uneia dintre cele mai importante legi, cea a secretelor de stat, a trecut aproape neobservată la vremea respectivă. În schimb, avea să izbucnească mare scandal 5 ani mai tîrziu, cînd președintele interimar al țării, Crin Antonescu, avea să fie acuzat că a convocat CSAT fără să dețină certificat ORNISS; a fost momentul ca opinia publică afle că nici nu (mai) avea nevoie de el, ca și restul parlamentarilor.
Nici pînă azi nu s-a aflat cu precizie, însă, care au fost motivele reale pentru care România a riscat, imediat după aderarea la UE din 2007, să modifice o lege crucială convenită cu NATO și cu uniunea.
Fostul consilier pe probleme de securitate al premierului Tăriceanu din acea perioadă, istoricul Marius Oprea, a declarat azi, pentru Inpolitics, că e posibil să fi fost o manevră pusă la cale de parlamentari care nu dețineau certificate ORNISS pentru că știau că nu îndeplinesc condițiile, dar intenționau, totuși, să prindă locuri în comisiile parlamentare grele, precum cea SRI, SIE sau de Apărare. Și nu doar ei, ci și unii diriguitori ai lor din umbră, a se citi din servicii.
Caz în care varianta salvatoare ar fi fost doar castrarea legii protecției informațiilor clasificate, în baza unui pact politic discret.
”În opinia mea, Comisia SRI nici azi, spre exemplu, nu ar putea funcționa dacă membrii ei ar trebui să aibă certificate ORNISS. Cred că era important la acea vreme să existe o influență asupra comisiilor de control al serviciilor în condițiile în care, tot atunci, era în derulare bătălia pentru modificarea în parlament a legilor siguranței naționale” afirmă Oprea.
Teza e susținută indirect și de o declarație a deputatului PNL Mihăiță Calimente, cel care, în 2007, la dezbaterea legii în plen, avertiza că însuși deputatul Costică Canacheu, președintele Comisiei de Apărare, nu deținea certificat ORNISS:
”Acest proiect de lege a fost iniţiat de colegul nostru, în situaţia în care, sigur, la această oră domnia sa este preşedintele Comisiei pentru apărare şi nu beneficiază de acest certificat ORNIS.
Ca să-ţi faci o lege ca să fii exonerat de o anumită obligaţie, mie mi se pare un lucru care nu este la locul lui şi, sigur, în asemenea situaţie, fiecare, atunci când nu ne convine ceva, propunem un proiect de lege ca să ne încadrăm pe responsabilităţile respective(…) În măsura în care legislaţia va fi modificată în sensul iniţiativei legislative, una din consecinţe ar fi că modificările în cauză trebuie aduse la cunoştinţa NATO şi UE şi nu ştim care va fi, la acest moment, reacţia acestor instituţii, odată ce România a semnat nişte acorduri în acest sens.
Ţin, de asemenea, să precizez că avem tratate bilaterale cu foarte multe ţări, în care ne-am luat angajamentul de protejare şi de acces tot în aceleaşi condiţii, la aceste documente clasificate.
În aceste condiţii şi având în vedere cele enumerate, PNL este de acord cu menţinerea, aşa cum a fost în forma originală şi, de asemenea, din informaţiile pe care le deţin, sunt un număr de persoane – dintre colegii noştri – care nu au cerut acest certificat ORNIS – nu cunosc şi nici nu mă interesează motivul pentru care n-au făcut acest lucru -, dar asta nu înseamnă că atunci, nedorind să facă acest lucru, toată lumea poate avea acces la asemenea documente”.
Una peste alta, e de remarcat că nici nu intrasem bine în UE și NATO, că partidul lui Băsescu invoca suveranitatea națională pentru modificarea dubioasă a unor legi de maximă importanță.
Între care, legea care ar fi barat fără drept de apel calea spre Cotroceni a condamnaților penal precum Liviu Dragnea.
Azi, PDL-ul de odinioară, regrupat în interiorul noului PNL, se luptă cot la cot cu USR să modifice Constituția în numele curățeniei morale din politică și al marginalizării penalilor.
Frumoase principii și, mai ales, extrem de elastice. (Bogdan Tiberiu IACOB)
Actualitate
Noua arhitectură a apărării SUA: De la scutul „Golden Dome” la revoluția sistemelor autonome
Modernizarea arsenalului defensiv american trece printr-o fază de transformare profundă, în care noile tehnologii digitale și tacticile de război cibernetic sunt integrate rapid în structurile de comandă. Eforturile actuale vizează atât securizarea infrastructurilor critice existente, cât și crearea unei noi forțe dedicate războiului autonom, cu scopul de a menține superioritatea pe câmpul de luptă al viitorului.
Scutul „Golden Dome” își securizează perimetrul cibernetic
Forța operativă JTF-Gold, creată de Comandamentul de Nord al SUA (NORTHCOM), a primit misiuni critice extinse pentru a gestiona complexitatea apărării aeriene și antirachetă „Golden Dome”. Recent, această structură a fost însărcinată cu dezvoltarea unor capabilități robuste de apărare cibernetică. Această nouă direcție strategică este concepută exclusiv pentru a proteja activele „Golden Dome” împotriva atacurilor inamice, eliminând orice componentă ofensivă din spectrul acțiunilor sale.
Înființată la începutul acestui an pentru a prelua și optimiza responsabilitățile fostului Comandament Component pentru Apărare Antirachetă Integrată, JTF-Gold se află în plin proces de definire a rolurilor. Cu un personal de aproximativ 100 de membri, unitatea supraveghează deja siturile operaționale, precum cel de la Fort Story, și organizează sesiuni intense de planificare pentru a delimita clar responsabilitățile operaționale între centrele de comandă din Colorado și Florida.
AUTOWARCOM: Pasul către supremația autonomă
În paralel cu întărirea scutului antirachetă, Pentagonul accelerează implementarea unei strategii ambițioase de integrare a sistemelor autonome și robotice. În cadrul recentei conferințe anuale a Asociației Armatei SUA, liderii militari și civili au prezentat planurile pentru înființarea „Autonomous Warfare Command” (AUTOWARCOM). Această nouă structură este concepută să opereze cu autorități extinse, similare celor ale forțelor armate tradiționale, pentru a scala rapid tehnologiile autonome în rândul tuturor forțelor întrunite.
Pentru a facilita această tranziție, Departamentul Apărării a demarat deja „Proiectul Agincourt”, o inițiativă umbrelă menită să coordoneze eforturile tehnologice în domeniu. De asemenea, Grupul de Lucru Autonom de Apărare (DAWG), creat inițial pentru stimularea producției de drone, a fost integrat sub o nouă forță operativă specializată în cadrul Comandamentului pentru Operațiuni Speciale (SOCOM), asigurând astfel continuitatea inovației.
Investiții masive și provocări legislative
Transformarea radicală a capabilităților militare necesită resurse financiare considerabile. Pentagonul a avansat planuri de alocare a aproape 55 de miliarde de dolari pentru eforturile de dezvoltare a sistemelor autonome. Această investiție, descrisă drept una generațională, este văzută ca un element esențial pentru a schimba paradigma tehnologică a departamentului.
Cu toate acestea, succesul acestui proiect depinde critic de aprobarea Congresului SUA. Deși climatul politic complică procesul legislativ, liderii apărării insistă că finanțarea este imperativă pentru a reacționa la schimbările rapide din mediul global de securitate. Într-un context în care inovația trebuie să țină pasul cu necesitățile combatanților, oficialii militari subliniază că investițiile făcute acum vor avea un impact decisiv pentru deceniile care vor urma.
Israel Aerospace Industries (IAI) a prezentat la conferința anuală AUSA trei sisteme noi, construite în jurul unor tehnologii existente, dar adaptate la amenințările emergente. Printre acestea se numără un radar mobil montat pe un aerostat, un interceptor antidronă fără încărcătură explozivă și o dronă înarmată cu o mitralieră M250, dezvoltată împreună cu Sig Sauer.
Radarul Point@Air: un aerostat care nu rămâne pe loc
Sistemul Point@Air combină un aerostat — o platformă de tip balon sau dirijabil — cu un radar cu antenă activă cu baleiaj electronic. Potrivit lui Dror Bar, vicepreședinte executiv al IAI și director general al Elta Systems, radarul poate detecta o gamă largă de ținte: de la avioane de vânătoare și drone de mari dimensiuni până la rachete de croazieră și ținte maritime.
Aerostatele sunt folosite de multă vreme pentru supraveghere, însă infrastructura lor statică le poate face vulnerabile la atacuri cu drone. Point@Air este conceput să funcționeze fără infrastructură fixă și să poată fi mutat într-o nouă locație în câteva ore. Platforma are aproximativ 70 de metri lungime.
Mobilitatea ar putea reduce riscul ca adversarii să localizeze aerostatul și să-l atace cu drone kamikaze. Bar a invocat experiența recentă a Israelului, unde Hezbollah a vizat un aerostat de mari dimensiuni din nordul țării. El a descris un scenariu în care sistemul este strâns la lăsarea serii și mutat pe un alt deal, astfel încât să nu mai fie în aceeași poziție dimineața.
IAI vede posibile utilizări ale sistemului atât în misiuni de securitate internă, cât și pentru Comandamentul Central al SUA și alte comandamente militare. Tehnologia de bază este dezvoltată, însă Point@Air se află încă în faza de demonstrație. IAI lucrează cu compania americană TCOM pentru ajustarea dimensiunilor și configurației platformei. TCOM este principalul contractant pentru platformele aerostatice ale Armatei SUA.
HawkGuard: interceptare fără explozibili
IAI a prezentat la AUSA și sistemul HawkGuard, destinat combaterii dronelor. Bar a descris apărarea antidronă drept una dintre cele mai dificile provocări pentru companiile din domeniul apărării, aflate în căutarea unor interceptori cu costuri foarte reduse.
HawkGuard folosește un interceptor inert, echipat cu o plasă în locul unui focos exploziv. Radarul și senzorii optici contribuie la ghidarea interceptorului către țintă, într-un sistem pe care Bar l-a descris drept unul cu buclă închisă. Absența explozibililor ar putea face soluția potrivită pentru zone populate sau pentru protejarea unor obiective sensibile, precum instalațiile care depozitează combustibil ori materiale explozive.
Potrivit lui Bar, sistemul a fost testat pe scară largă împotriva mai multor tipuri de amenințări și este deja utilizat de câțiva clienți. El poate intercepta mai multe categorii de drone, inclusiv aparate care nu folosesc legături de comunicații. Sistemul combină radarul, senzorii electro-optici și tehnologia de comandă și control pentru detectarea, urmărirea și ghidarea interceptorului.
HawkGuard are o rază de acțiune relativ scurtă, însă IAI nu a făcut publică distanța exactă. Compania îl consideră un nivel suplimentar de apărare, nu o soluție independentă. Bar a subliniat că experiența războiului din Ucraina arată că nu există un singur sistem capabil să neutralizeze toate dronele. IAI estimează că HawkGuard ar putea avea potențial și în America de Nord, inclusiv pentru protejarea bazelor militare americane.
Fire Storm 250: dronă echipată cu mitralieră
Al treilea sistem, Fire Storm 250, a fost dezvoltat de IAI împreună cu Sig Sauer. Este o configurație tactică a dronei APUS, echipată cu o stație de armament telecomandată Microlight (RCWS) produsă de Sig Sauer și cu o mitralieră M250.
Companiile au anunțat finalizarea unui test de tragere în care drona a rămas în zbor deasupra unui câmp de luptă simulat și a deschis focul asupra unor ținte. Potrivit comunicatului comun, tragerile au fost efectuate de la distanțe și altitudini diferite, pentru a demonstra flexibilitatea operațională, siguranța integrată și precizia sistemului în condiții variate.
Nu a fost precizată cantitatea de muniție pe care drona o poate transporta. Sistemul folosește un motor cu ardere internă, compatibil cu mai multe tipuri de combustibil și realimentabil în teren cu combustibili disponibili în mod obișnuit. Astfel, el nu depinde de cicluri îndelungate de încărcare a bateriilor sau de infrastructură specializată.
Potrivit companiilor, testul a demonstrat capacitatea dronei de a combina supravegherea aeriană, identificarea țintelor și utilizarea precisă a armamentului într-un scenariu realist. Reprezentanții IAI au prezentat integrarea armelor cu aeronavele fără echipaj drept o direcție cu potențial operațional, iar viitoarele sisteme fără pilot ar urma să îmbine mai eficient senzorii, luarea deciziilor și acțiunea în mediul de luptă.
Sig Sauer a evidențiat, la rândul său, caracterul alimentat cu bandă al mitralierei M250 și avantajele sale în privința razei de acțiune și a greutății față de sisteme mai vechi. Potrivit companiei, reducerea greutății poate aduce beneficii la nivelul echipei de infanterie și poate facilita integrarea armamentului pe drone.
Actualitate
Drone, sisteme antiaeriene și vehicule electrice: imagini din prima zi a expoziției AUSA 2026
Companii internaționale din industria de apărare au adus la Centrul de Convenții Walter E. Washington, din centrul capitalei americane, o gamă variată de vehicule aeriene și terestre pentru ediția din acest an a conferinței Asociației Armatei SUA.
Cel mai mare târg anual de profil din Statele Unite atrage mii de participanți. La ediția din 2026, exponatele includ numeroase drone și tehnologii anti-drone, alături de echipamente militare de mari dimensiuni. Iată câteva dintre momentele surprinse în prima zi a expoziției.
Un câine de asistență întâmpină vizitatorii
Patriot, câine aflat în pregătire pentru a fi repartizat unui veteran rănit după încheierea antrenamentului, îi întâmpină pe participanți în fața standului Shield AI.
Brawlr: lansator reconfigurabil pentru apărare antiaeriană
Sierra Nevada a prezentat sistemul de apărare antiaeriană Brawlr — lansator reconfigurabil de armament, cu mecanism rotativ pe baterii. Expoziția a inclus atât sistemul, cât și o muniție prezentată în detaliu.
Vehicule electrice și muniție de artilerie
Oshkosh a expus un vehicul electric Joint Light Tactical Vehicle. Hanwha Defense USA a prezentat, la rândul său, proiectile de artilerie de 155 mm.
Supraveghere și drone cu decolare verticală
AEO Night Hawk Systems a adus un ansamblu de supraveghere ale cărui senzori urmăreau persoanele aflate în apropiere pe podeaua expoziției.
Deasupra vizitatorilor a fost suspendată și aeronava fără pilot VAPOR, produsă de AeroVironment. Sistemul este un elicopter fără pilot, cu un singur rotor, propulsie complet electrică și decolare și aterizare verticală.
Anvelope pentru Lună și optică pentru arme
Goodyear a expus o anvelopă robustă, cu un design neobișnuit, destinată explorării lunare.
Standul Colt Optics a atras numeroși participanți, care au privit un panou cu zeci de puști de asalt echipate cu sisteme optice specializate.
Dosarul antigrindină, partea a XIII‑a. CSAT spune: siguranță națională! Garda de Mediu și APM Prahova spun: ascundeți gunoiul sub preș
Republica Antigrindină: cum a tras statul Român cu rachete în cer, cu iodură în câmp și cu legea în gard...
I.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă (Episodul 2). Agentul „Spray-Picioruș” versus propriul body-cam: când te dă pe mâna Parchetului chiar filmarea ta
În manualele de poliție scrie că body-cam-ul e pentru „protejarea agentului”. La Boldești-Scăeni, body-cam-ul lui Picior Florin-Alexandru pare să fie...
Urbanismul din Ploiești, între control și „salvare” privată: cine pune piedica și cine oferă firma? Arhitectura dezmatului (II)
Revenirea Veronicăi Rădună în urma procesului câștigat cu municipalitatea readuce în atenție funcționarea Urbanismului ploieștean. Incisiv de Prahova continuă prezentarea...
IPJ Prahova, „filiala” Băicoi: Agresorul lovește, poliția ridică tonul, victima strânge traume
Republicii 296 – Academia de bătaie, umilință și like-uri Lecții de parcare aplicată: „Dau cu palma, deci exist” Ora 10...
Specialiști în destituire după o ședință și un proces-verbal. Manualul secret al Poliției Române: cum să judeci un coleg fără să fi învățat nimic
Justiție disciplinară în regim fast-food Intră polițistul pe ușă, iese cariera pe ușă În România, polițistul care poate fi dat...
„Solidaritatea” lor, factura noastră. Pamflet dur despre programul de guvernare al cabinetului Luca Marinescu
„Consolidare solidară”: când statul își pune cagula pe față A apărut, în fine, și programul de guvernare 2026–2026, cu ștampilă...
I.P.J. Prahova – „Cascadorii girofarului” – episodul „mita uitată până a doua zi”: cum devine Poliția Rutieră Ploiești propriul serial de comedie neagră
În timp ce autospecialele IPJ Prahova se fac praf pe șosele și dosarele se plimbă între colegi anchetatori ai propriilor...
Arhitectura dezmatului: Cum a daramat Curtea de Apel castelul ARBY & CO din Primaria Ploiesti (I)
Justitia bate combinatiile: Veronica Raduna revine, recursul Primariei cade in cap Cronica unui abuz administrativ se incheie spectaculos la Curtea...
IPJ Neamț, regulament pentru epoca de piatră: „Nu vă mai omorâți psihic colegii. restul, vedem noi”
Hărțuirea sexuală nu există în regulamentul IPJ Neamț. Există doar în lege, în metodologia Guvernului și, eventual, în realitate. În...
ÎCCJ inventează „poșta zombie”: scrisorile mor, dar obligațiile șoferilor bântuie mai departe
Când nu ridici plicul, plicul te ridică pe tine Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a hotărât, prin Decizia...
Batman (procurorul Eduard Stasie), creta dispărută și placa de OSB ruptă: cum a ajuns IPJ Prahova să explice cu „drafturi”/FALSURI dispariția probelor chiar din Camera de Corpuri Delicte (I)
Investigatie propie Incisiv de Prahova – bazată pe documente judiciare. Un dosar cu patru expertize și nicio probă “întreagă” În...
IPJ Prahova, campion la recursuri pierdute: concediul polițistului nu e pauză de drepturi
IPJ Prahova, campion la procese pierdute: cum a aflat Poliția că și polițiștii au drepturi în concediu IPJ Prahova, din...
Republica Mocirlei Penitenciare: ANP se scufundă, MJ numără broaștele, iar unii își lustruiesc epoletul de „chestor de carton”
Poliția Penitenciară, de la gardieni ai legii la subiect de bârfă online Poliția Penitenciară nu mai e de mult o...
ANI le dă voie „combatanților în concediu”: polițiștii pot dispărea în misiuni externe, dar cu Statutul la purtător
Legea 180/2026, bau-baul inventat de birocrați speriați de Europa În timp ce unii visează să blocheze polițiștii în birouri prăfuite...
Dosarul antigrindină, partea a XII‑a: Florin Diaconu, APM Prahova și Garda de Mediu Prahova – când paznicii mediului dau cu iodură în aer
Există un moment, în orice anchetă serioasă, când îți dai seama că nu grindina e problema, ci „apărătorii mediului” care...
-
Exclusivacum 4 zile„Cascadorii girofarului”: IPJ Prahova mai face praf o autospecială, iar Biroul Rutier Ploiești își anchetează propriul „erou accidentat”
-
Exclusivacum 2 zile
Batman (procurorul Eduard Stasie), creta dispărută și placa de OSB ruptă: cum a ajuns IPJ Prahova să explice cu „drafturi”/FALSURI dispariția probelor chiar din Camera de Corpuri Delicte (I)
-
Exclusivacum o zi
I.P.J. Prahova – „Cascadorii girofarului” – episodul „mita uitată până a doua zi”: cum devine Poliția Rutieră Ploiești propriul serial de comedie neagră
-
Exclusivacum 3 zileI.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă: cum i-a prins Parchetul pe polițiștii din Boldești-Scăeni cu memoria varză și spray-ul la vedere! – Episodul 1 din noua investigație Incisiv de Prahova
-
Exclusivacum 3 zile
Dosarul antigrindină, partea a XII‑a: Florin Diaconu, APM Prahova și Garda de Mediu Prahova – când paznicii mediului dau cu iodură în aer
-
Exclusivacum 2 zile
Republica Mocirlei Penitenciare: ANP se scufundă, MJ numără broaștele, iar unii își lustruiesc epoletul de „chestor de carton”
-
Exclusivacum 2 zile
IPJ Prahova, campion la recursuri pierdute: concediul polițistului nu e pauză de drepturi
-
Exclusivacum 4 zileDosarul Antigrindină – Partea a XI‑a –„ANTI-GRINDINĂ” CU DOSAR PENAL. Când norii sunt proști, îi păcălește… SNACP-ul. Când sunt deștepți, se duce DNA-ul peste ei.