Traian Băsescu a tras un semnal de alarmă. Domnia sa a fost informat și informează mai departe că se exercită presiuni asupra președintelui Klaus Iohannis. De către cancelarul Angela Merkel. În scopul recunoașterii de către România a statului Kosovo. Așa cum a rezultat el în urma complexului și sângerosului război din Iugoslavia. Dacă e așa, e extrem de grav. Iar Klaus Iohannis trebuie să dea explicații.

România face parte dintre statele europene, nu puține la număr, care nu au recunoscut Kosvo ca stat. Și sunt și mai multe țări ne-europene, care au reacționat în același mod. Traian Băsescu probabil că știe ce spune. Nu că ar fi cititor în stele. Este de presupus că, în perioada în care a fost președinte al României, acest subiect a mai fost abordat. Sunt chiar convins că și asupra lui s-au exercitat presiuni în același sens. Și că vârful de lance a fost tot doamna Angela Merkel. Bine ar fi, din această perspectivă, ca fostul președinte să meargă cu dezvăluirile până la capăt. Să încerce, măcar o dată, să fie sincer. Și să renunțe la șopârle.

Traian Băsescu nu are de unde să știe ce i-o fi spus în limba germană doamna Angela Merkel, într-o discuție tet-a-tet sau telefonică, președintelui României. Traian Băsescu doar presupune că asta s-a întâmplat, fiindcă i s-a întâmplat și lui și, probabil, din comportamentul lui Klaus Iohannis sau în urma cine știe cărei discuții cu vreun oficial al Ministerului de Externe, a primit semnale cum că istoria se repetă.

Numai că politica externă nu o face Klaus Iohannis. În aceste zile, legat de scandalul intern generat de memorandumul Guvernului, care vizează mutarea Ambasadei noastre la Ierusalim și, prin aceasta, recunoașterea de către România a suveranității Israelului asupra Orașului Sfânt, au fost pe larg dezbătute și prevederile consitituționale, care stabilesc diviziunea muncii între Președinție și Guvern în materie de politică externă. Politica externă o face Guvernul, care duce la îndeplinire programul de guvernare elaborat de coaliția majoritară și validat de către Parlament. Președintele semnează tratate internaționale în numele României și după ce acestea au fost negociate de către Guvern. Și mai poate numi ambasadori, la propunerea Guvernului și cu condiția ca aceștia să fi fost validați în prealabil de Parlament, eliberează din funcție ambasadori, aprobă înființarea de ambasade sau desființarea de ambasade, conform politicii Guvernului și, tot conform politicii Guvernului, crește sau scade gradul de reprezentativitate a unor ambasade. Nici la Consiliul Europei președintele nu este de capul lui. El ia acolo decizii, care în prealabil sunt validate de Guvern și, ulterior, sunt puse în operă tot de Guvern. Și asta se întâmplă fiindcă președintele și instituția prezidențială nu au în spate un aparat, prin care să fie materializate decizii luate la nivel european sau în urma unor tratative bilaterale.

Doamna Angela Merkel a intervenit unde nu trebuie. Și într-un caz și în celălalat caz. Și pe lângă Traian Băsescu, care se credea președinte jucător, și pe lângă Klaus Iohannis, care afirmă în stânga și în dreapta, de câte ori are ocazia, că respectă cu sfințenie litera și spiritul Constituției. Dacă doamna Merkel vrea să bată din picior în chestiunea Kosovo sau cu pumnul în masă, trebuie să ia legătura cu Guvernul României.

Iar dacă va lua legătura cu Guvernul României, va primi un răspuns politicos, dar extrem de ferm. România nu-și poate permite să accepte sub niciun pretext modificarea granițelor în urma unor războiae. Și, la acest capitol, Traian Băsescu are dreptate. Dacă ar accepta statalitatea provinciei Kosovo, România ar trebui să accepte și statalitatea Transnistriei. Sau raptul pe care Federația Rusă l-a făcut în Ucraina, prin preluarea în urma unui război asimetric, a Peninsulei Crimeea și încorporarea acesteia Federației Ruse. Dacă România și alte state ar accepta construcții statale artificiale ca rezultat al unor războaie în bună măsură alimentate tot din afară, iar în cazul dezmembrării Iugoslaviei, Germania a jucat un rol major, atunci România nu ar mai respecta niciun fel de reguli stabilite de națiunile lumii după experiența traumatizantă a celui de-al Doilea Război Mondial.

O intervenție a doamnei Merkel la acest capitol și în această privință, dacă ea a avut loc, este cel puțin scandaloasă. Iar dacă s-a întâmplat acest lucru iar președintele Klaus Iohannis a tăcut și nu a comunicat Guvernului acest fapt, atunci s-a dovedit a fi astfel profund incorect. De aceea spuneam că e dator cu explicații.

Sorin Rosca Stănescu

Articolul Angela Merkel îl presează pe Klaus Iohannis apare prima dată în Ziarul Incisiv de Prahova.