Anchete
Rezultatul alegerilor FRF, barometru politic – Comisarul de Prahova
Atat presedintele PSD, Liviu Dragnea, cat si presedintele PNL, Ludovic Orban, l-au sprijinit pe Ionut Lupescu, fosta glorie a fotbalului. Sustinerea politica nu i-a folosit acestuia, Lupescu pierzand in fata lui Razvan Burleanu, un birocrat care a castigat primul mandat la conducerea FRF profitand de condamnarea lui Gica Popescu si retragerea acestuia din cursa.
Ionut Lupescu a pornit din pozitia de favorit, el fiind sprijinit de reprezentantii generatiei de aur cum ar fi Gheorghe Hagi, Gica Popescu, Florin Prunea. Ionut Lupescu, multa vreme angajat la UEFA, a fost si preferatul unei mari parti a opiniei publice, fiind mult mai cunoscut ca Razvan Burleanu, acesta fiind dezavantajat si de rezultatele mediocre ale echipei nationale de fotbal, care nu a reusit sa se califice la Campionatul Mondial din vara acestui an care se va desfasura in Rusia.
Razvan Burleanu e pentru Dragnea un reprezentant al „statului paralel”
Implicarea politica a fost mult mai mare decat a parut la prima vedere. Mai multe inregistrari publicate de Gazeta Sporturilor arata ca umbra lui Liviu Dragnea a fost prezenta in sedinte de „organizare” ale campaniei conduse de Razvan Burleanu.
Razvan Burleanu l-a invins pe Ionut Lupescu, favoritul lui Liviu Dragnea in lupta pentru presedintia FRF – Foto: Hepta.ro
Presedintele PSD il vede pe fostul si actualul sef al FRF ca pe un „reprezentant al statului paralel”, in presa existand mai multe referiri la faptul ca domnul Burleanu a fost sustinut, cel putin in ce priveste prima candidatura, de reprezentanti ai serviciilor de informatii.
„Poate dupa aceste alegeri (de la FRF – n.red.) discutam si despre implicarea unor institutii in vechile alegeri de la federatie”, a declarat Liviu Dragnea reporterilor prezenti la Camera Deputatilor, facand o referire stravezie la presupusele relatii dintre Razvan Burleanu si reprezentanti ai SRI.
Tinand cont de conflictul deschis care se poarta in aceste zile intre Liviu Dragnea si fostul director al SRI, George Maior, nu trebuie sa mire pe nimeni dezamagirea sefului PSD fata de rezultatele alegerilor de la FRF, acesta acuzand faptul ca votul nu a fost reprezentativ, Razvan Burleanu fiind ales „de liga feminina si futsal” (campionatul de fotbal in sala – n.red.).
Aceasta „explicatie” a fost promovata in spatiul public si de marele antrenor Mircea Lucescu, desi nu e adevarata. Razvan Burleanu ar fi iesit castigator si fara voturile celor doua organizatii fotbalistice.
Presedintele PSD s-a implicat personal in campania lui Ionut Lupescu
In acest context, implicarea lui Liviu Dragnea in alegerile de la FRF a fost una personala, vazuta ca un razboi cu „statul paralel”, sursa tuturor relelor din societate, conform acestuia.
Liviu Dragnea s-a implicat activ in sustinerea lui Ionut Lupescu, discutand cu liderii PSD din teritoriu. Campania lui nu a avut efect – Foto: Hepta.ro
„Eu am vorbit in ultima perioada cu toti colegii mei din administratia locala, care sunt la fel de deschisi si de dispusi sa se implice in acest fenomen. Toata lumea asteapta o abordare noua, o abordare pragmatica si eficienta! Exista o deschidere foarte mare de la Parlament, de la Guvern si de la autoritatile locale pentru a scapa odata de rusinea asta cand mergem la competitii internationale si ne intoarcem cu capetele plecate”, a declarat Liviu Dragnea in interviul acordat Gazetei Sporturilor cu doua zile inainte de alegerile FRF, raspunzand la intrebarea daca proiectul pe care i l-a prezentat Ionut Lupescu l-a convins.
Din acest raspuns se observa faptul ca presedintele PSD s-a implicat direct in alegeri, „am vorbit cu toti colegii mei din administratia locala”. Asta inseamna ca mesajul de sustinere a fost transmis de liderul PSD, in cele mai multe cazuri personal, catre liderii locali ai partidului.
Si, atunci, ce s-a intamplat? De ce baronii locali nu au reactionat la ordinul venit de la centru?
Disidentii din PSD s-au coalizat impotriva presedintelui
Miza alegerilor de la federatie a fost extrem de mare din perspectiva liderului PSD, dar ceva a mers prost. Impotriva lui s-au coalizat toti baronii PSD nemultumiti de conducerea autoritara a lui Liviu Dragnea.
Multe Asociatii Judetene de Fotbal controlate de disidenti PSD, cum ar fi Timis, Braila, Iasi, au votat cu Razvan Burleanu, conform unor surse din FRF. La fel si cei din judete precum Giurgiu sau Dambovita, unde domnii Badalau si Tutuianu au o mare influenta.
Reactia de dezamagire a presedintelui PSD dupa aflarea rezultatelor are o mai mare legatura, in opinia mea, cu „sentimentul de tradare” resimtit fata de colegii de partid decat cu faptul ca Ionut Lupescu a fost invins fara drept de apel de Razvan Burleanu.
De fapt, alegerile de la FRF reprezinta si o radiografie a relatiilor de putere din interiorul PSD, aratand ca autoritatea liderului se deterioreaza, confirmand tendinta de la nivel national.
Trebuie amintit ca Ionut Lupescu a fost sustinut si de catre Ludovic Orban, presedintele PNL, mai multe asociatii de fotbal din tara sprijinite financiar de primari liberali au primit indicatii pe linie de partid sa voteze pentru fostul mare fotbalist, dar acestea nu au fost urmate de conducatorii asociatiilor.
Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Anchete
Veto la promovări în magistratură: Alinel Bodnar și alți 33 de judecători au fost respinși de CSM
Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a tranșat recent dosarele de promovare efectivă, generând un val de nemulțumire în rândul magistraților care vizau instanțele superioare. Potrivit publicației Lumea Justitiei, bilanțul este unul drastic: dintr-un total de 36 de cereri de valorificare a rezultatelor obținute la concursul de promovare desfășurat la finalul anului 2025, doar două solicitări au primit aviz favorabil. Restul de 34 de magistrați au fost lăsați pe loc, cererile lor fiind respinse în unanimitate.
Doar doi magistrați din Galați au primit undă verde pentru Curtea de Apel
În contrast cu lista lungă a refuzurilor, singurele succese ale acestei sesiuni aparțin județului Galați. Secția pentru judecători a CSM a decis promovarea magistraților Gelu-Daniel Bardaș și Raluca Manoliu de la Tribunalul Galați la Curtea de Apel Galați, în cadrul Secției de contencios administrativ și fiscal. Conform hotărârii, data oficială a promovării acestora la instanța superioară a fost stabilită pentru 1 septembrie 2026.
Alinel Bodnar, judecătorul care a pus Guvernul la respect, rămâne la Tribunalul București
Cea mai răsunătoare respingere de pe lista CSM este cea a judecătorului Alinel Bodnar, figură proeminentă a Tribunalului București și secretar general al Forumului Judecătorilor din România. Publicația citată amintește că Bodnar a intrat recent în atenția opiniei publice printr-o decizie prin care a obligat Executivul să desecretizeze informațiile privind ajutoarele militare acordate de România Ucrainei.
Articolul din Lumea Justitiei subliniază și contextul personal al magistratului, menționând că actualul prim-ministru, Ilie Bolojan, i-a fost acestuia nuntaș. În ciuda parcursului său profesional și a vizibilității de care se bucură, solicitarea lui Alinel Bodnar de a promova la o instanță superioară a fost respinsă de forul suprem al magistraturii.
Erika Ordog și lista lungă a magistraților blocați în ascensiunea profesională
Pe lista celor respinși figurează și alte nume cunoscute în sistemul judiciar. Printre acestea se numără Erika Ordog, judecătoare la Tribunalul Covasna, menționată în contextul unei decizii controversate din 2022. La acea vreme, aceasta a respins cererea de daune morale a economistei Florina Maior, după ce aceasta din urmă fusese achitată într-un dosar DNA în care fusese arestată preventiv timp de șapte luni.
Lista finală a respingerilor cuprinde nume de la tribunale din întreaga țară, inclusiv București, Timiș, Mureș, Iași și Cluj. Decizia CSM, luată în unanimitate, închide momentan calea spre instanțele superioare pentru zeci de magistrați care sperau să își valorifice rezultatele obținute la concursul desfășurat în perioada septembrie – decembrie 2025. (Irinel I.).
Anchete
Spectrul blocajului constituțional la Cotroceni: Președintele Nicușor Dan ignoră listele cu viitorii judecători și procurori
Sistemul judiciar românesc se află într-o situație de incertitudine, în timp ce documentele oficiale pentru numirea noii generații de magistrați stau neatinse pe masa președintelui. Absolvenții examenului de capacitate așteaptă decretul prezidențial pentru a intra oficial în pâine, însă ritmul de la Palatul Cotroceni ridică semne mari de întrebare.
O premieră pentru Administrația Prezidențială: CSM a înaintat oficial numele noilor magistrați definitivi
Publicația Lumea Justiției dezvăluie o situație fără precedent pentru mandatul președintelui Nicușor Dan. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) i-a transmis acestuia prima tranșă de judecători și procurori stagiari care au promovat cu succes examenul de capacitate. Această procedură este vitală, deoarece, fără semnătura șefului statului pe decretele de numire definitivă, tinerii magistrați nu își pot exercita funcțiile cu puteri depline, afectând astfel direct activitatea instanțelor și a parchetelor din întreaga țară.
Antecedente îngrijorătoare la vârful statului: Amintirea blocajului de două luni provocat de Nicușor Dan
Tensiunea actuală este alimentată de un istoric administrativ problematic. Sursa citată, Lumea Justiției, reamintește publicului că președintele nu este la prima abatere de acest gen. Anul trecut, Nicușor Dan a întârziat semnarea decretelor de pensionare pentru zeci de magistrați cu mai bine de două luni. La acel moment, reacția președintelui a venit abia sub presiunea unui posibil conflict juridic de natură constituțională la CCR. Deși miza de acum este începutul carierei unor profesioniști, nu sfârșitul ei, ezitarea semnăturii prezidențiale pare să urmeze același tipar birocratic.
Cronometrul CSM a fost pornit: Unsprezece zile de tăcere absolută de la recepția documentelor la Cotroceni
Potrivit informațiilor deținute de Lumea Justiției, hotărârile CSM privind trimiterea listelor la Cotroceni au fost adoptate pe 2 iulie și publicate pe 6 iulie. Trimiterea efectivă a documentelor către Administrația Prezidențială a avut loc însă mult mai devreme, pe data de 3 iulie 2026. În ciuda faptului că au trecut deja 11 zile de la recepția actelor, niciun decret nu a fost publicat în Monitorul Oficial. Această tăcere instituțională lasă locul speculațiilor: va alege președintele să deblocheze rapid sistemul sau va repeta scenariul amânărilor de luni de zile, ținând sub presiune viitorul a zeci de magistrați? (Irinel I.).
Anchete
Manevre la Ministerul Justiției: Cabinetul demis al lui Ilie Bolojan forțează legi secrete pentru integritate
Guvernul condus de Ilie Bolojan, deși demis printr-o moțiune de cenzură record, continuă să provoace stupoare în spațiul public prin acțiuni care sfidează normele constituționale. Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, executivul ignoră jurisprudența Curții Constituționale și se implică activ în procesul de legiferare, deși statutul de guvern demis îi interzice categoric acest lucru. Luni, 13 iulie 2026, Ministerul Justiției, condus interimar de Cătălin Predoiu, a lansat un comunicat despre un așa-zis „proiect de lege pentru consolidarea integrității”, însă documentul propriu-zis rămâne de negăsit.
Fantoma legislativă a lui Cătălin Predoiu: Un proiect de lege invocat oficial, dar ascuns de ochii publicului
Marea problemă ridicată de ancheta jurnaliștilor de la Lumea Justiției este lipsa de transparență totală: nici proiectul de lege și nici expunerea de motive nu au fost făcute publice. Surse avizate au declarat că Ilie Bolojan ar fi încercat deja să obțină acorduri de principiu de la parlamentari PNL și PSD, însă niciunul dintre acești aleși nu a avut ocazia să vadă textul normativ. Situația devine cu atât mai bizară cu cât proiectul ar fi fost deja trimis către Comisia Europeană pentru avizare, în timp ce propriul Parlament și cetățenii români sunt ținuți în ignoranță.
Miza din spatele ușilor închise: Acuzații privind salvarea liderilor USR Dominic Fritz și Clotilde Armand
Disputa politică din jurul acestui proiect secret scoate la iveală mize majore. Conform informațiilor preluate de la G4Media, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a lansat acuzații grave, susținând că PNL și USR încearcă să modifice legislația integrității special pentru a rezolva problemele juridice ale primarilor USR, Dominic Fritz și Clotilde Armand. Deși Cătălin Predoiu neagă aceste intenții, afirmând că legea va produce efecte doar pentru viitor, secretomania care înconjoară documentul ridică semne mari de întrebare asupra bunei-credințe a Ministerului Justiției.
Constituția României sub asediu: Ministerul Justiției invocă PNRR pentru a justifica forțarea limitelor legale
În comunicatul său oficial, Ministerul Justiției încearcă să justifice urgența acestui demers prin necesitatea îndeplinirii Jalonului 431 din PNRR și a cerințelor de aderare la OCDE. Totuși, argumentul tehnic pare să se lovească de bariera constituțională: un guvern demis nu are dreptul de a propune proiecte de lege. Reprezentanții ministerului susțin că elaborarea legislativă este o „activitate tehnică” ce trebuie să continue indiferent de contextul politic, ignorând faptul că orice inițiativă legislativă a executivului necesită o capacitate constituțională deplină.
Solicitare oficială în baza Legii 544: Jurnaliștii cer Ministerului Justiției să spargă tăcerea
În fața acestui blocaj informațional, publicația Lumea Justiției a anunțat că a trimis o solicitare oficială către Ministerul Justiției, în baza Legii nr. 544/2001, cerând comunicarea imediată a proiectului legislativ și a expunerii de motive. Până la un răspuns oficial, rămâne întrebarea legitimă: ce conține acest proiect atât de important încât a fost trimis la Bruxelles, dar este ascuns de cetățenii și parlamentarii României? Publicul așteaptă să vadă dacă Ministerul Justiției va alege transparența sau va continua să opereze într-o zonă gri a legalității. (Irinel I.).
-
Exclusivacum o ziFamiglia Teoroc & Co.: cum se face sindicalism cu presiune, pile și tăcere
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova S.R.L.: se vând telefoane, laptopuri și funcții, cu bon fiscal de tăcere. Grădinița de cadre – sezonul XXV: de la pietriș, turnătorii și mașini „fantomă” la polițiști amanet și telefoane dispărute
-
Exclusivacum o ziIPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVI – „Sfântul Bogdan de Telega, tămâie pe draci și foc la foișor”
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova S.R.L. – Grădinița de cadre intră în sezonul XXVI: de la laptopuri amanetate la dosare ținute la sertar la Poliția Orașului Băicoi
-
Exclusivacum o ziSănătate la sticlă, pericol la fabrică: cum se joacă Coca‑Cola Ploiești de‑a ruleta rusească cu angajații
-
Exclusivacum 3 zileCumetria de Merit SRL – Poliția Română, filială de familie cu bani publici
-
Exclusivacum 4 zileO nouă aritmetică la IGPR: sindicatul cere drepturi salariale, iar nota de plată vine de la SRI
-
Featuredacum 3 zileLovitură de grație pentru agricultură: Fermierii români riscă închisoarea pentru utilizarea apei și a îngrășămintelor



