Exclusiv
Adevăruri nespuse: Strategiile grupării de criminalitate economico-financiară organizata
Ultima zi de mandat a lui Andrei Volosevici
Așa cum ziarul de investigații Incisiv de Prahova a promis, ultima zi de mandat a lui Andrei Volosevici la Primăria Ploiești s-a încheiat într-un mod extrem de nefavorabil, așa cum am dezvăluit anterior. Este esențial să recunoaștem contribuția ziarului Incisiv de Prahova la expunerea acestor grave fapte de corupție. De aproximativ trei ani, publicația noastră a scos la iveală detalii privind această grupare organizată de criminalitate economico-financiară. Este cert că și cei care l-au protejat pe Volosevici trebuie să răspundă penal, în special polițiștii corupți, cum ar fi Frangulea Alexandru, numit la conducerea DGA Prahova tocmai pentru a împiedica acest dosar si/sau cum s-a incercat numirea comisarului Marcel Balan la DGA Prahova tocmai pentru acest interes. (aici).
Contribuția ziarului Incisiv de Prahova
Merită lăudat procurorul de caz de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, care, similar cu situația din dosarul WHITE TOWER, legat profund de mafia imobiliară, a desfășurat anchete în colaborare cu ofițeri din S.G.A. Dâmbovița, D.G.A. – Structura Centrală, S.J.A. Buzău și I.P.J. Dâmbovița, evitând implicarea ofițerilor din IPJ Prahova.
Protecția polițiștilor corupți
Cătălin Stavri, pseudo-jurnalist cunoscut pentru problemele sale cu drogurile, este omul de teren folosit ca interfață vizibilă pentru a ascunde ilegalitățile grupării. El reprezintă ultima verigă a activităților ilicite, fiind specializat în jurnalism de șantaj. După ce a expus mai multe nereguli ale chestorului Mirițescu, cei doi au ajuns la o înțelegere, devenind „parteneri în crime”, iar Stavri a devenit, de fapt, un acolit al acestuia – putând fi descris, în termeni mafioti, drept soldatul grupării.
Afaceri ilegale și colaborări periculoase
Profitând de informațiile transmise de polițiști corupți și de intervenția directă a chestorului Mirițescu, Cătălin Stavri solicita și primea beneficii financiare direct de la agenții economici din Prahova, care erau șantajați prin amenințări cu publicarea unor materiale de presă defăimătoare sau cu inițierea de anchete penale. De asemenea, ziarul Incisiv de Prahova a fost amenințat, șantajat și denigrat de Cătălin Stavri, tocmai pentru a împiedica dezvăluirile noastre. Cu toate acestea, o nouă investigație realizată de redacția noastră a fost finalizată cu succes, primind confirmarea din partea procurorilor (aici).
Măsuri legale ignorate

Ieri, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a menținut decizia Curții de Apel Ploiești și a respins solicitările privind măsurile de arestare pentru inculpații Cătălin Stavri, pseudo-jurnalist șantajist și narcoman, și Claudiu Belu, inculpat interlop. Nu ne-am permis să comentăm decizia unei instanțe niciodată și nu o vom face niciodată. Probabil instanța a considerat că faptele s-au petrecut în anii 2020-2021 și că nu se impune reținerea, chiar daca ziarul nostru dezvaluie aceste fapte penale din anii 2020!
Interferențe în activitatea DGA și DGIPI
Pentru a actualiza informațiile de interes pentru organele de cercetare penală și pentru a ajunge la situația actuală, în scopul de a împiedica instanțele de judecată să ia astfel de măsuri, încercăm să vă dezvăluim cât de periculoasă este această grupare de criminalitate economico-financiară organizată și câte tentacule are în instituțiile statului de drept, adică în canalele Statului Paralel: polițiști corupți din MAI, procurori și judecători.
Conexiuni între grupări și instituții
Vă precizăm în articolele anterioare că din această grupare, coordonată de locotenentul pseudo-jurnalist șpăgar și șantajist Cătălin Stavri, face parte și o jurnalistă care a aderat la această grupare după ce a plecat de la fostul Trust de Presă, în urma unor șantaje practicate de aceasta. Șantajele pot fi probate de procurori după dovezile referitoare la banii obținuți de ea pe Revolut.
Afaceri ilegale și colaborări periculoase
Și acum să vă dezvăluim cum, între ei, șantajiștii și hoții se prăduiesc. Jurnalista în cauză, cunoscută sub numele de scenă O.S., din fituica de scandal, a efectuat alături de membrii acestei grupări de criminalitate economico-financiară adevărate filaje de intimidare asupra denunțătorilor din aceste cazuri. Aceasta a obținut, prin fonduri europene, un aparat pentru fabricarea de mâncăruri preparate, gen cod CAEN 1085.
Măsuri legale ignorate
Interlopul și inculpatul Claudiu Belu se lauda ca dosraul in care este inculpat a fost deja „aranjat” si se mai lauda, de asemenea, ca a păcălit o jurnalista din grupare, solicitându-i 15.000 RON și aparatul pentru a fi parteneri 50%. A folosit aparatura pentru a obține profituri pe intervalul autostrăzii care se va construi în Ciorani. După utilizarea aparatului, inculpatul s-a întors la jurnalistă și i-a restituit aparatura fara ceiu 15.000 ron, susținând că afacerea nu a mers și că a aruncat mâncarea, având, în fapt, un profit de peste 36.000 RON.
Gruparea de crima organizata
Și acum, trecând la lucruri mai serioase și de o gravitate extremă, este important să dezvăluim cât de periculoasă este această grupare de crime organizată, protejată de polițiștii corupți din IPJ Prahova și de la vârful M.A.I. Recent, jurnalista O.S. a fost surprinsă de polițiștii de la rutieră sub influența alcoolului. În loc să i se deschidă un dosar penal sau să i se rețină permisul, conform prevederilor Codului Rutier și/sau Codului Penal, gruparea de criminalitate economico-financiară organizată, sprijinită de polițiștii corupți care o protejau și se protejau reciproc, i-au eliberat acesteia o dovadă de circulație pe o perioadă de 6 luni, valabilă până în decembrie 2024!
Noi speranțe și clarificări
Noi sperăm că această dovadă de circulație pe termen de șase luni să fie falsă. Însă, în condițiile în care polițiștii corupți care au protejat această grupare de criminalitate economico-financiară „dosesc” dosarul penal al unui alt membru al grupării, Cătălin Mureșan, în legătură cu accidentarea unei victime pe trecerea de pietoni, când era sub influența narcoticelor, nu ne-ar mira ca dovada să fie adevărată, dar TOTAL ILEGALA! (aici).
Dezvăluiri viitoare
Dacă procurorul de caz, care a avut curajul să îi inculpe pe interlopii Cătălin Stavri și Claudiu Belu, ar verifica acest aspect de o gravitate extremă, ar descoperi unele dintre canalele Statului Paralel. Aceasta ar contribui la actualizarea informațiilor de interes pentru organele de cercetare penală și ar ajuta la obținerea unei situații actualizate, în scopul de a împiedica instanțele de judecată să considere că membrii acestei grupări de criminalitate economico-financiară nu reprezintă un pericol public și că nu se impune reținerea acestora. Sa nu uitam si de una dintre amantele procurorului „Portocala”, tot de la aceasta fituica de santaje si spagi…In curand!

Noi dovezi și investigații



Așa cum ziarul de investigații Incisiv de Prahova a promis, va aduce în discuție documente și înregistrări audio care arată că vărul lui Ginel Preda, Mihai Preda, împreună cu actualul șef interimar al IPJ Prahova, a beneficiat de protecția procurorilor Negulescu Mircea, Onea Lucian și Diaconu Giluela. Acest lucru este relevant având în vedere că au practicat șantaje asupra oamenilor de afaceri, camătă și taxe de protecție, încă din vremea procurorului Negulescu Mircea, alias „Portocală”, de la DNA ST Ploiești. Iată primele înregistrări în exclusivitate.
Sprijinul organizat al corupției
Mai bine zis, au acționat cu sprijinul direct și nemijlocit al fostului procuror și al colaboratorului său, celebra „TROMPETĂ” și „Figură de TRISTĂ AMINTIRE” a pseudo-jurnalismului, narcomanul, șantajistul și șpăgarul Cătălin Stavri, de la publicația sa de scandal, incomod.ro.
Apel la acțiune
Cum poate sistemul de justiție să ia măsuri împotriva acestei grupări de crime organizate când în cadrul IPJ Prahova există o rețea care o conduce? DGA și DGIPI par a fi reduse la tăcere în propria curte, deși au existat zeci de documente, înregistrări audio și sesizări, toate musamalizate. Aceasta este motivul pentru care gruparea pseudo-jurnalistului, narcoman, șantajist și șpăgar – Cătălin Stavri, a avut atâta tupeu. Vom reveni cu dezvăluiri senzaționale, documente și înregistrări audio, în exclusivitate. (Cristina T.).
Exclusiv
Sporul-fantomă din concediu: polițistul muncește în condiții grele, dar se odihnește pe gratis
„Demersuri inițiate” din 2025, rezultate zero în 2026
De un an și jumătate, Ministerul Afacerilor Interne scrie scrisori. Atât. Din iunie 2025, polițiștii sunt anunțați solemn că „au fost inițiate demersurile” pentru ca sporul de condiții grele de muncă să fie inclus în indemnizația de concediu.
Trece un an, mai trece jumătate. Pe 20 noiembrie 2026, aceeași instituție anunță, la fel de solemn, că deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție „nu reprezintă documente de sustenabilitate financiară” și că situația va fi „reevaluată” după adoptarea bugetului pe 2027. Cu alte cuvinte: dreptul există, dar nu și banii. Sau, mai corect spus, nu și voința.
Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” dezvăluie că, în tot acest timp, nimeni nu răspunde pentru amânare, pentru neaplicarea legii și pentru abuzul de limbaj birocratic folosit pe post de paravan.
Cum se omoară o lege cu un ordin secret
Legea e clară, limpede, aproape banală. Art. 37 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 spune că polițiștii aflați în concediu de odihnă „primesc salariile de bază și celelalte drepturi bănești avute”. Sporul pentru condiții grele de muncă, luat lună de lună de polițistul care lucrează în locuri atestate prin buletine de determinare, este „un astfel de drept”.
În realitate, inspectoratele îl scot din calcul atunci când polițistul pleacă în concediu. Cum? Simplu: invocând normele de salarizare din Ordinul ministrului afacerilor interne nr. S/7/2018 – un ordin clasificat, pe care polițistul afectat nu îl poate citi, dar este obligat să îl suporte.
Legea spune una, ordinul secret face alta. Iar între cele două, polițistul își pierde sporul exact în singura perioadă în care nu poate fi suspectat că vrea să „fenteze sistemul”: în concediu.
Înalta Curte clarifică, ministerul clatină din cap
Înalta Curte de Casație și Justiție a epuizat demult discuția. Prin Decizia nr. 23/2021, pronunțată într-un recurs în interesul legii privind polițiștii de penitenciare, a stabilit că sporurile pentru condiții grele, vătămătoare sau periculoase trebuie incluse în drepturile cuvenite pe perioada concediului de odihnă.
A urmat Decizia nr. 73 din 3 martie 2025, în care aceeași instanță constată că s-a format „o singură opinie consolidată la nivel național”: indemnizația de concediu a polițiștilor trebuie să includă acest spor. Problema „nu mai suscită neclarități”, spune Înalta Curte.
Traducere: nu mai este nimic de discutat. Dar, la M.A.I., exact atunci se deschide „dezbaterea”: nu juridică, ci bugetar-retorică.
„Demersuri inițiate”, „aspecte în atenție”, „soluții în curs de definitivare”
La început, ministerul a părut că știe să citească deciziile Înaltei Curți.
- Pe 6 iunie 2025, Direcția Generală Financiară transmite, prin adresa nr. 453069, că „au fost inițiate demersurile necesare” pentru modificarea Ordinului nr. S/7/2018 „în considerarea celor reținute de instanță”.
- Pe 16 martie 2026, prin adresa nr. 694746, un secretar de stat revine cu formula clasică: „aspectele reținute de Înalta Curte se află în atenția structurilor” ministerului, „în vederea definitivării unor soluții”.
- Pe 23 iunie 2026, Direcția Generală Financiară repetă, cuvânt cu cuvânt, aceeași frază, prin adresa nr. 469406.
Aceleași vorbe, aceeași semnătură: chestorul principal de poliție Răzvan Grecu, director general. Timp de 17 luni, „demersurile inițiate” nu reușesc să nască nici măcar o modificare clară de ordin, dar reușesc să producă tone de hârtie și o colecție respectabilă de expresii sterile.
Sindicatul întreabă punctual. Ministerul răspunde global și vag
Pe 8 noiembrie 2026, Sindicatul „Diamantul” trimite petiția nr. 258/EP. Atașează cinci hotărâri judecătorești favorabile polițiștilor, pronunțate între 20 și 22 octombrie, patru dintre ele definitive.
Întrebările sunt simple, concrete, imposibil de „filozofat”:
- Ce demersuri concrete s-au făcut, cu dată, număr și structura responsabilă?
- În ce stadiu este proiectul de modificare și cine răspunde de finalizarea lui?
- Ordinul nr. S/138 din 7 septembrie 2026, care a modificat Ordinul nr. S/7/2018, a rezolvat problema sporului în concediu sau nu?
- Când estimează M.A.I. adoptarea modificării?
Răspunsul din 20 noiembrie 2026 – adresa nr. 1754961 a Direcției Informare și Relații Publice a M.A.I. – recită din nou formula cu „aspectele aflate în atenția structurilor”, nu indică niciun demers, nicio dată, niciun număr de înregistrare, deși în 2025 se lăuda că „demersurile” sunt deja „inițiate”. Despre Ordinul nr. S/138/2026 – tăcere. Despre stadiul proiectului – doar teoria: ordinele se pregătesc de financiar, resurse umane și juridic, se discută cu sindicatele reprezentative și se aprobă, cândva, de ministru.
Singurul element concret: totul se împinge, cu grație, „după bugetul de stat pe 2027”.
„Deciziile instanței nu sunt documente de sustenabilitate financiară”
Punctul culminant al răspunsului M.A.I. este o frază care ar merita vitrină la muzeul cinismului administrativ:
deciziile instanței supreme „nu reprezintă documente de sustenabilitate financiară” și aplicarea Deciziei nr. 73/2025 „generează un impact financiar suplimentar”.
Concluzia ministerului: soluția trebuie reanalizată „inclusiv după adoptarea bugetului de stat și a măsurilor fiscal bugetare pentru anul 2027”.
Nimeni nu a pretins vreodată că Înalta Curte ar emite documente de sustenabilitate financiară. Rolul ei e să spună ce prevede legea, nu dacă ministerul are bani sau chef să o aplice. Legea nu prevede nicio „condiție de buget” pentru ca polițistul să primească în concediu „drepturile bănești avute”.
În fapt, M.A.I. face o piruetă: întrebare despre aplicarea legii, răspuns despre bani. Legea rămâne în vigoare, dar este parcată „până după bugetul pe 2027”.
Competența e clară, răspunderea dispare
În răspunsul către sindicat, ministerul nu are nicio ezitare când explică cine face normele de salarizare:
- structurile financiară, de resurse umane și juridică le analizează și propun,
- ministrul Afacerilor Interne le aprobă.
Legea-cadru nr. 153/2017 confirmă: normele metodologice se aprobă „prin ordin al ordonatorului principal de credite”, adică al ministrului (art. 90 din anexa nr. VI).
Cu alte cuvinte, competența e limpede. Când se trece însă de la întrebarea „cine poate” la întrebarea „cine răspunde că nu o face de 17 luni”, răspunsul se evaporă. Sindicatul întreabă clar cine răspunde de finalizarea proiectului. Ministerul răspunde în cercuri largi și nu dă niciun nume, nicio structură concretă.
„Nu au fost identificate indicii” că ar răspunde cineva
Nu e prima dată când M.A.I. se spală pe mâini colectiv. La o sesizare anterioară a sindicatului, secretarul de stat a transmis, prin adresa din 16 martie 2026, că aspectele sesizate „au făcut obiectul unei analize la nivelul conducerii instituției din perspectiva incidenței dispozițiilor legale privind răspunderea disciplinară”.
Concluzia? Nu „au fost identificate indicii” pentru „angajarea răspunderii juridice”.
Adică: instanțele de judecată din toată țara constată că sporul trebuie plătit și îl includ în hotărâri. M.A.I. a promis că își va corecta practica. Nu o corectează. Analiza internă constată că nimeni nu răspunde pentru asta.
Legea există, Înalta Curte a vorbit, sindicatul insistă, ministerul analizează. Doar răspunderea lipsește.
În fața instanței: „Recunoaștem obligația de plată”
În timp ce la nivel central se filozofează despre „sustenabilitate”, instanțele dau pe bandă rulantă soluții favorabile polițiștilor.
Potrivit informațiilor făcute publice de Sindicatul „Diamantul”:
- între 20 și 22 octombrie au fost pronunțate cinci hotărâri favorabile,
- în ultimele două săptămâni au mai fost câștigate alte trei dosare, la tribunalele Covasna, Iași și Prahova, unul cu 23 de reclamanți.
Inspectoratele declară recursuri, iar curțile de apel le resping. O hotărâre definitivă nu mai lasă loc de „dezbatere bugetară”. Codul penal pedepsește „neexecutarea hotărârii judecătorești privind plata salariilor în termen de 15 zile de la data cererii de executare adresate angajatorului” (art. 287 alin. 1 lit. e).
De aceea, când vine cererea de executare, tonul ministerului se schimbă radical.
- Inspectoratul de Poliție Județean Tulcea, prin adresa nr. 238.804/24.07.2026, scrie frumos că „recunoaște obligația de plată” și „înțelege să execute de bunăvoie” sentința privind includerea sporului în indemnizația de concediu, cu actualizare și dobândă legală penalizatoare.
- În alte dosare, I.G.P.R. și Inspectoratul General pentru Imigrări comunică, la fel de docil, cum pun în executare hotărârile definitive.
Așadar:
- când e vorba să aplice legea pentru toți polițiștii – se așteaptă bugetul 2027;
- când e vorba să execute o sentință definitivă – se plătește, pentru că altfel începe discuția penală.
Sporul de la fluturaș la citația de la tribunal
Rezultatul concret? Același drept, două regimuri:
- dacă polițistul nu dă în judecată ministerul, pierde sporul în concediu;
- dacă dă în judecată și câștigă, îl primește, dar cu întârziere, plus dobânzi și actualizare cu inflația.
Amânarea nu face să dispară dreptul. Doar îl mută de pe fluturașul de salariu pe hotărârea judecătorească, unde devine mai scump pentru stat.
În loc să aplice o regulă clară, generală, M.A.I. preferă să plătească mai mult, mai târziu și doar celor care au nervi, timp și bani să se ducă în instanță.
Consecința pentru polițist: legea se aplică doar cu timbru judiciar
De un an și jumătate, mesajul M.A.I. către polițiști, tradus din birocrată în română, e simplu:
- „Am inițiat demersuri”,
- „problema e în atenția structurilor”,
- „deciziile Înaltei Curți nu sunt documente de sustenabilitate financiară”,
- „mai vedem după bugetul pe 2027”.
În tot acest timp, art. 37 din Ordonanța nr. 38/2003 nu s-a schimbat. Instanțele îl aplică la fel, în toată țara. Doar ministerul refuză să-l aplice administrativ, deși are obligația și competența s-o facă.
Pentru polițist, concluzia este crudă și clară: legea nu se aplică din oficiu, ci doar la cerere, cu avocat, dosar și ștampilă de grefă.
Ce poate face polițistul acum
Până când M.A.I. va descoperi, eventual după bugetul pe 2027, că legile nu se votează „cu condiția să fie bani”, singura cale practică rămâne instanța.
Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” anunță că:
- formulează acțiuni în instanță pentru membrii săi, individual sau în grup,
- îi invită pe membrii care primesc sporul de condiții grele, dar nu îl regăsesc în indemnizația de concediu, să trimită fluturașii de salariu pentru demararea procedurilor.
În timp ce ministerul amână dreptul până după 2027, instanțele îl acordă azi. Iar acest paradox spune totul despre felul în care înțelege M.A.I. să respecte legea: doar atunci când un judecător îl obligă. (Cerasela N.).
Exclusiv
Gladiatori cu burtă și chei la brâu: Cum prăbușește „prea multul bine” imperiul pușcăriilor românești
Nu vă mai uitați în zare după hoarde de barbari sau evadați ca-n filmele de la Hollywood dacă vreți să vedeți cum se dărâmă sistemul penitenciar din România. Adevăratul inamic al pușcăriilor noastre nu poartă zeghe, nu sapă tuneluri cu lingura și nu își ascunde pila în pâine, ci are epoleți, suferă de indigestie de la atâta „belșug” salarial și a uitat complet regulamentul de ordine interioară.
Potrivit unui semnal de alarmă cu iz de tragedie antică tras de Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP), condusă de Cosmin Dorobanțu, Poliția Penitenciară trece printr-o criză existențială demnă de manualele de istorie. După ce a răsfoit scrierile istoricului grec Polibiu, liderul sindical a avut o revelație devastatoare: gardienii patriei urmează, pas cu pas, ciclul prăbușirii marilor civilizații. Schema e simplă și letală: Putere → ordine → belșug → confort → slăbiciune → prăbușire. Iar noi, după cum arată tabloul descris chiar din interior, am cam trecut de faza de glorie și ne lăfăim periculos în anticamera dezastrului.
De la spartanii regulamentului la îmbuibații statului de plată
A fost odată ca niciodată o epocă de aur în care „puterea” în Poliția Penitenciară însemna ofițeri și agenți integri, drepți ca bradul și responsabili, pentru care „ordinea” era biblia procedurilor respectate la sânge. Dar, ce să vezi, peste această cazarmă de spartani incoruptibili a dat năpasta: a venit „belșugul”!
Tradus din greaca veche în limba flututurașului de salariu, belșugul înseamnă, conform analizei FSANP, acele „salarii substanțiale” care le-au adus polițiștilor de penitenciare confortul burghez cu care s-au obișnuit astăzi în societate. Cu conturile rotunjite și ratele la zi, vigilența s-a topit ca untul pe pâinea caldă. Când ai buzunarul plin, parcă nu-ți mai vine să citești legi și proceduri; devin brusc plictisitoare și greoaie.
Amnezia confortului: Când gardianul devine bibelou, deținutul devine director
Aici intervine marea dramă a sistemului: confortul naște slăbiciune, iar slăbiciunea naște amnezie profesională. Îmbuibați de liniște și tihnă, polițiștii de penitenciare nu mai au chef să înțeleagă ce putere dețin, uită normele pe care ar trebui să le aplice și calcă în picioare însăși disciplina pe care o cer altora. Nu mai știu să aplice legea și își pierd până și bruma de respect profesional.
Consecința? Un scenariu de comedie neagră. Pe măsură ce autoritatea în uniformă se moleșește pe scaunul ergonomic, „clienții” din celule preiau ostil, dar sigur, managementul instituției. FSANP avertizează fără ocolișuri că deținuții încep să pună stăpânire pe pușcării încă din clipa în care confortul îi moleșește pe angajați. La finalul acestui ciclu glorios al lenei, infractorii ajung să conducă penitenciarele cu totul. Ni se transmite liniștitor că „încă nu suntem în această fază”, dar, privind în jur, parcă se aud deja manelele din biroul de comandă.
Căderea Romei, varianta cu gratii: Pâine, circ și spor de antenă
Dacă vă întrebați cine sapă groapa Poliției Penitenciare, răspunsul sindicaliștilor lui Cosmin Dorobanțu este de o sinceritate brutală: chiar angajații. Nu deținutul periculos, nu vreun factor extern ocult, ci însăși natura umană a polițistului de penitenciar, care, după ce a tras tare să construiască un sistem puternic, acum îl mănâncă pe pâine prin propria nepăsare. Fiecare angajat mărșăluiește automat, ca un somnambul fericit, spre prăbușirea instituției.
Paralela istorică invocată de FSANP este de-a dreptul savuroasă: Poliția Penitenciară se comportă exact ca Imperiul Roman înainte de invazia barbarilor. Înainte să pice Roma, patricienii dăduseră traiul aspru pe lux, datoria civică pe spectacole, iar disciplina de fier pe „pâine și circ”. Exact așa și în pușcăriile patriei: rigoarea cazonei a fost înlocuită cu dulcele farniente bugetar. Criza te trezește la realitate, dar confortul te adoarme cu un zâmbet tâmp pe buze, în timp ce îți fură deținutul cheile din buzunar.
Ghicitoare pentru șeful cel mare: Mai e cineva treaz pe tură?
La finalul acestui rechizitoriu devastator la adresa propriei bresle, Federația condusă de Cosmin Dorobanțu aruncă cartoful fierbinte direct în poala directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor, Bogdan Burcu.
Întrebarea de baraj pentru șeful ANP este simplă, dar usturătoare: cum poate instituția să-și detecteze propria fază de lene cronică și confort, înainte ca slăbiciunea să devină ireversibilă și deținuții să preia oficial inventarul? Rămâne de văzut dacă directorul general Bogdan Burcu va găsi antidotul pentru „boala belșugului” sau dacă va asista senin, din loja oficială, la ultimul act al căderii Imperiului Penitenciar.
Exclusiv
Bule de canal, șpagă acidulată și securiști de inox: Cum se îmbuteliază „fericirea” la fabrica de combinații Coca Cola din Ploiești
Dacă vă întrebați ce gust mai are fericirea la sticlă pe final de 2026, răspunsul vine direct din inima Prahovei: are gust de apă neconformă, de dosare băgate sub preș și de complicitate instituțională la bax. La fabrica Coca-Cola din Ploiești, capitalismul de cumetrie a atins perfecțiunea chimică: se produce fără apă potabilă în parametri, dar cu un flux impecabil de „atenții” către autoritățile statului, care înghit în sec și râgâie a bunăstare.
Pentru cine are stomacul tare și vrea să vadă cum arată întreaga arhivă a acestui miracol industrial românesc, colecția completă de investigații publicată de ziarul nostru de investigatii Incisiv de Prahova (disponibilă la https://www.incisivdeprahova.ro/?s=coca+cola+) citește ca un manual de supraviețuire a mafiei în mediu acidulat.
Rețeta secretă a economiei de cartel: Zero investiții, sută la sută tupeu
Suntem pe final de 2026 și, în timp ce corporațiile ne țin predici lacrimogene despre sustenabilitate și ursuleți polari, la Ploiești nu s-a băgat un leu în intrarea în legalitate. De ce să investești în filtre, foraje legale și apă potabilă, când e mult mai ieftin să investești în liniștea instituțiilor?
Așa cum dezvăluiau jurnaliștii de la ziarul nostru de investigatii Incisiv de Prahova în ancheta despre sifonul penal și apa neautorizată (https://www.incisivdeprahova.ro/2025/10/27/coca-cola-sifon-penal-si-apa-neautorizata-la-fabrica-din-ploiesti-dezvaluiri-incendiare) și în radiografia bălților fără granițe cu gust amar (https://www.incisivdeprahova.ro/2025/07/21/coca-cola-hbc-romania-sucuri-cu-gust-amar-sau-balti-fara-granite), rețeta e simplă: apa trece, bulele rămân, iar avizele sunt opționale pentru cine știe să ungă rotițele sistemului.
Sub „domnia” fostului șef Nan Antim Dragoș, fabrica s-a transformat într-un laborator de alchimie penală, unde apa dubioasă devenea aur lichid, episod documentat pe larg în materialele despre cum a fost carbonatată România sub bagheta „Lordului Nan” (https://www.incisivdeprahova.ro/2026/02/18/ploiesti-capitala-otravii-fericite-cum-coca-cola-a-carbonatat-romania-cu-apa-de-canal-sub-domnia-lordului-nan) și despre râul de bani murdari și „toxicologie de lux” vândută scump consumatorilor (https://www.incisivdeprahova.ro/2026/03/11/coca-cola-ploiesti-raul-de-bani-murdari-si-bule-vandute-scump-cum-a-transformat-nan-fericirea-in-fecale-legale-si-toxicologie-de-lux).
Cinci instituții în comă glicemică și paravanul parteneriatelor de imagine
Cum poți să funcționezi fără autorizație de mediu actualizată și cu probleme grave la sursa de apă fără să te închidă nimeni? Simplu: transformi organele de control în clienți fideli ai „fabricii de combinații”.
Lista instituțiilor care suferă de orbire selectivă la porțile uzinei din Ploiești este un adevărat careu de ași ai neputinței: APM, Garda Națională de Mediu (GNM), DSP, ANPC și DSVSA. Toate aceste cinci citadele ale vigilenței de stat par să fi intrat într-o comă glicemică profundă, fiind alimentate constant cu suc și alte „atenții” tradiționale. După cum arată ziarul nostru de investigatii Incisiv de Prahova în ancheta despre „maestrul forajelor-fantomă” și autoritățile conforme cu șpaga (https://www.incisivdeprahova.ro/2026/03/30/nan-maestrul-forajelor-fantoma-coca-cola-ploiesti-o-fabrica-de-cosmaruri-cu-apa-neconforma-si-autoritati-conforme-cu-spaga), inspectorii statului nu văd nici lipsa apei potabile, nici absența autorizației de mediu.
Mai mult, tupeul conducerii de la uzină merge până la a-și cosmetiza imaginea publică prin asocierea cu proiectele de dezvoltare ale județului. În timp ce în spatele porților fabrica fierbe în propriul suc de nereguli ascunse sub preș, șefii companiei pozează în parteneri de încredere ai comunității, parafând un acord oficial cu Consiliul Județean Prahova, condus de președintele Virgiliu Nanu – o inițiativă administrativă de bună-credință, consemnată de publicația Gazeta de Prahova (https://gazetaph.ro/virgiliu-nanu-anunta-un-parteneriat-intre-cj-prahova-si-coca-cola).
Practic, în timp ce administrația județeană caută soluții reale și parteneriate pentru Prahova, la nivelul fabricii și în portbagajele inspectorilor de control de la mediu și sănătate, legea rămâne doar o etichetă lipită strâmb pe un PET nereciclat.
Dinastia Albești–Ploiești și „afacerea internă” cu deșeuri

Cine credea că plecarea lui Nan Antim Dragoș va spăla păcatele uzinei s-a înșelat amarnic. Sistemul nu moare, doar își schimbă ecusonul. După „împărăția mutărilor strategice” la nivel de grup – manevră demascată tot de ziarul nostru de investigatii Incisiv de Prahova (https://www.incisivdeprahova.ro/2026/05/22/imparatia-mutarilor-strategice-la-coca-cola-ploiesti-cum-se-spala-pacatele-la-grup-in-timp-ce-fabrica-fierbe-la-ploiesti) –, frâiele au fost preluate de omul său de încredere, Coman, adus pe filiera Albești direct la cârma din Ploiești.
Sub bagheta lui Coman, caracatița nu doar că a supraviețuit, dar s-a și diversificat: pe lângă producția clasică, în interiorul fabricii înflorește nestingherită o „afacere internă” paralelă cu suc și deșeuri. Totul sub umbrela verde a reciclării de fațadă și a corupției efervescente din jurul sistemului RetuRO SGR, un alt capitol putred documentat în presa prahoveană (https://www.incisivdeprahova.ro/2025/10/14/returo-sgr-si-coca-cola-reciclare-de-fatada-coruptie-efervescenta-si-apa-contaminata).
Big Brother de cuplu: dragostea trece prin camera de supraveghere
Dar pentru ca o asemenea uzină de combinații să funcționeze fără scurgeri de informații, e nevoie de pumn de fier pe plantație. Dacă autoritățile de control sunt întâmpinate cu zâmbete și baxuri, angajații de rând primesc porția zilnică de teroare.
Rolul de cerber-șef îi revine lui Ionuț Cristian Popescu, stăpânul inelelor de la Securitate, care a transformat fabrica într-un penitenciar de maximă siguranță. Și pentru că vigilența e mai dulce în doi, Popescu și-a adus și partenera de viață în același departament. Împreună, cuplul de aur al securității interne stă cu ochii lipiți de monitoare, vânând pe camerele de supraveghere fiecare mișcare, fiecare clipire și fiecare șoaptă a angajaților.
În timp ce din fabrică ies camioane de marfă și deșeuri pe combinații, iar autoritățile de mediu dorm pe-o ureche fără să ceară autorizația la zi, marea problemă de securitate a uzinei rămâne muncitorul care îndrăznește să ridice capul din pământ. La Ploiești, rețeta secretă nu mai e păstrată într-un seif din Atlanta, ci pe monitoarele familiei Popescu și în portbagajele inspectorilor de stat! Vom reveni. (Cristina T.).
-
Exclusivacum 4 zileAntrenamente cu tărie și scandal conjugal sub masca legii: Cum își pune în aplicare „tactica de la mascați” o agentă SAS turtă de beată, în timp ce șefii IPJ Prahova țin batista pe țambal și vânează polițiștii corecți!
-
Exclusivacum 4 zileFeuda cu buldoexcavator și compostor în moarte clinică: Cum își pavează „Nae Comisionaru’” curtea cu utilajele și șoferii TCE Ploiești, sub privirea oarbă a unei conduceri de mucava!
-
Exclusivacum 3 zileREPUBLICA BANANIERĂ TCE PLOIEȘTI: Cum conduce „Nae Comisionaru’” prin Note Interne ilegale, cum a îngropat „Organigrama cu chiloți” a „Slănicioaicei” o societate întreagă și de ce fug directorii financiari ca șobolanii de pe titanicul uns cu vaselină de 300.000 de lei!
-
Exclusivacum 3 zileStele căzătoare și orgolii pe banii noștri: Cum au confundat boierii din ANP codul legii cu regulamentul de la scara blocului și s-au trezit cu Mircea Decu înapoi pe funcție!
-
Exclusivacum 3 zileCosmin Dorobanțu, vocea Poliției Penitenciare: reacția președintelui FSANP la numirea lui Lavrin Covaci la Ministerul Justiției
-
Exclusivacum 2 zileGladiatori cu burtă și chei la brâu: Cum prăbușește „prea multul bine” imperiul pușcăriilor românești
-
Exclusivacum 2 zileBule de canal, șpagă acidulată și securiști de inox: Cum se îmbuteliază „fericirea” la fabrica de combinații Coca Cola din Ploiești
-
Exclusivacum 3 zileCând MAI taie pensii cu pixul, legea devine opțională




