Connect with us

Exclusiv

WHITE TOWER (XV)/Afaceristul Dan Stefănescu audiat de procurorii ploiesteni. Mâna dreaptă a avocatului Vlad Nichita, reținută de procurori.

Publicat

pe

Daniel Ștefănescu, unul dintre cei mai bogați oameni de afaceri din România, audiat în dosarul White Tower. Procurorii confirmă astfel informațiile publicate de Incisiv de Prahova încă de acum o lună!

Lațul se strânge în jurul oamenilor primarului Andrei Volosevici!

Procurorii ploieșteni confirmă informații pe care Incisiv de Prahova le-a publicat încă din luna februarie.

CITESTE SI  Caracatița WHITE TOWER PLOIEȘTI ajunge NAȚIONALĂ!/De la Ploiești, în toată țara! (IV)

Astfel, ancheta în mega dosarul de înşelăciune cu apartamente construite în complexurile de locuinţe White Tower şi City Gate din Ploieşti a fost extinsă.

La Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti au fost audiate mai multe persoane. Printre ele, și omul de afaceri DANIEL ȘTEFĂNESCU, fondator al Gersim Impex, asociat cu avocatul Vlad Nichita în afacerea City Gate.

Gersim Impex este cel mai mare importator de telefoane din tara, iar Stefănescu este considerat unul dintre cei mai discreți milionari din România.

De asemenea, la audieri a fost adusă si avocata Andreea Bezercu, angajată a lui Vlad Nichita, pe numele căreia a fost emisă ordonanţă de reţinere pentru 24 de ore.

La un moment dat, VLAD NICHITA anunța că MIHAI si MĂRIOARA LUPU s-au retras din proiectul CITY GATES.  Proiectul a fost preluat de  DAN ȘTEFĂNESCU, un om de afaceri influent, liderul grupului de firmel GERSIM.

Doar că GERSIM DEVELOPMENT, principala firmă a acestui grup puternic în afacerile din România, îl are ca asociat chiar pe VLAD NICHITA, avocatul arestat deja în scandalul  WHITE TOWER. Un alt asociat în compania GERSIM DEVELOPMENT, este GERSIM IMOBILIARE SRL, o entitate fantomă, o firmă de apartament, fără activitate semnificativă, la care este acționar o altă companie de duzină: GERSIM DOROBANȚI. (firmă cu un singur angajat!).
Dacă vom căuta în continuare, aflăm că GERSIM DOROBANȚI are două filiale: GERSIM INTERNAȚIONAL si GERSIM REZIDENȚIAL. Asociatul celor două firme este DANIEL ȘTEFĂNESCU, un nume cunoscut în lumea distribuției de telefoane mobile din România, considerat a fi un om de afaceri extrem de serios.
Oare la capătul rețelei de escroci din Ploiesti, stă cumva DANIEL ȘTEFĂNESCU, desi acesta neagă orice legături cu proiectul CITY GATE?

Reamintim că avocatul Vlad Nichita şi omul de afaceri Lupu Mihai (dezvoltator imobiliar) sunt cercetaţi în acest dosar în stare de arest preventiv. De asemenea, Lupu Mărioara (dezvoltator imobiliar) şi notarul Vlad Tudose se află în arest la domiciliu iar un alt notar, Maria Tudose este sub control judiciar.

În acelasi timp, grupul infracțional organizat de asa zisul jurnalist CATALIN STAVRI continuă sirul infracțiunilor, considerând că are protecție.

[pdf-embedder url=”https://www.incisivdeprahova.ro/wp-content/uploads/2024/02/CamScanner-12-03-2023-1.pdf” title=”CamScanner 12-03-2023 (1)”]

Si dacă tot vorbim despre corectitudine, spaga a fost obținută de la mahărul „mafiei deseurilor” din Prahova, cel pe care Stavri îl calcă în picioare de ceva timp încoace, deoarece a refuzat sa ii mai dea spaga la santaje!

Pe acelasi principiu de golaniada, santajistul spagar il face acum interlop pe prietenul sau de pahar, Fane Capatana care ii achita mesele!

O fotografie primită la redacție il arată pe STAVRI la masă cu FANE CĂPĂȚĂNĂ, dar si cu politisti din IJP PRAHOVA, semn că legăturile sunt extrem de multe. Poate acum se intelege atacurile si santajele media la care a aderat si un senator! Poate intelegem si protectia de care se bucura Muresan Catalin cel cu Bomba Ecologica de la Pleasa (cititi aici.) , dar si nasul Belu, prietenul de pahar al santajistului alaturi de un politist de la „flagrante”!

Sau va posta cu eterna „DOCUMENTARE” ca in cazul drogurilor. S-a documentat stand alaturi de „infractori”, chiar daca documentarea s-a lasat cu santaje si obtinerea de foloase ca cele de mai sus. Ulterior cu transformarea acestora in infractori si desfiintati in media santajista!

In poza de mai sus avem Gruparea de infractori (Catalin Stavri, Belu Claudiu si Muresan Catalin),  o grupare acoperita si protejata de politisti corupti din IPJ Prahova si de tandemul Miritescu – Ginel Preda – care sta alaturi de cel ce este numit acum infractor, Fane Capatana si alaturi de un politist din IPJ Prahova!

De altfel, sursele noastre susțin că foarte curând vor fi aduse la audieri si alte persoane din această grupare care a acaparat Ploiestiul! (Cristina T.).

N. R -In Prahova exista un pseudo ziarist, pe numele lui STAVRI CATALIN , zis PESTE, care la varsta de 28 de ani, a fost implicat intr-un dosar penal.

Ancheta noastra are la baza rechizitoriul din dosarul nr. 85/D/P/2005, din 08.05.2006,  in care STAVRI CATALIN, zis PESTE a fost parte ca si consumator de droguri, alaturi de prietena sa de la acea vreme. In afara de numele intregral al jurnalistului vom da publicitatii doar initialele celor care au fost parte in dosar, pentru ca nu ei fac obiectul acestui material jurnalistic.

Persoanele sunt urmatoarele:

Inculpati

P.A., cercetat in stare de arest preventiv, pentru savarsirea infractiunilor prevazute si pedepsite de art. 2 alin 1 si art. 4 alin1 si art. 5 din Legea 143/2000

T.I.R., cercetat in stare de arest preventiv pentru savarsirea infractiunilor prevazute si pedepsite de art. 2 alin 1 si art 4 alin 1 din Legea 143/ 2000

Invinuiti

S.M.S.

P.V.C.- ambii cercetati pentru savarsirea infractiunii prevazute si pedepsite de art. 2 alin. 1,2 din Legea 143/ 2000

STAVRI CATALIN

S.L.E.- ambii cercetati pentru savarsirea infractiunii prevazuta si pedepsita de art 4 alin. Din Legea 143/2000

Legenda

Legea nr 143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri

Art. 1

In prezenta lege termenii si expresiile de mai jos au urmatorul inteles:

  1. a) substante aflate sub control national – drogurile si precursorii inscrisi in tabelele-anexa nr. I-IV care fac parte integranta din prezenta lege; tabelele pot fi modificate prin ordonanta de urgenta a Guvernului, prin inscrierea unei noi plante sau substante, prin radierea unei plante sau substante ori prin transferarea acestora dintr-un tabel in altul, la propunerea ministrului sanatatii;
  2. b) droguri – plantele si substantele stupefiante ori psihotrope sau amestecurile care contin asemenea plante si substante, inscrise in tabelele nr. I-III;
  3. c) droguri de mare risc – drogurile inscrise in tabelele nr. I si II;
  4. d) droguri de risc – drogurile inscrise in tabelul nr. III;
  5. e) precursori – substantele utilizate frecvent in fabricarea drogurilor, inscrise in tabelul nr. IV;
  6. f) inhalanti chimici toxici – substantele stabilite ca atare prin ordin al ministrului sanatatii;
  7. g) consum ilicit de droguri – consumul de droguri aflate sub control national, fara prescriptie medicala;
  8. h) toxicoman – persoana care se afla in stare de dependenta fizica si/sau psihica cauzata de consumul de droguri, constatata de una dintre unitatile sanitare stabilite in acest sens de Ministerul Sanatatii;
  9. i) cura de dezintoxicare si supravegherea medicala – masurile ce pot fi luate pentru inlaturarea dependentei fizice si/sau psihice fata de droguri;
  10. j) livrarea supravegheata – metoda folosita de institutiile sau organele legal abilitate, cu autorizarea si sub controlul procurorului, care consta in permiterea trecerii sau circulatiei pe teritoriul tarii de droguri ori precursori, suspecti de a fi expediati ilegal, sau de substante care au inlocuit drogurile ori precursorii, in scopul descoperirii activitatilor infractionale si al identificarii persoanelor implicate in aceste activitati;
  11. k) investigatori acoperiti– politisti special desemnati sa efectueze, cu autorizarea procurorului, investigatii in vederea strangerii datelor privind existenta infractiunii si identificarea faptuitorilor si acte premergatoare, sub o alta identitate decat cea reala, atribuita pentru o perioada determinata.

Art. 2

(1)   Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea in vanzare, vanzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpararea, detinerea ori alte operatiuni privind circulatia drogurilor de risc, fara drept, se pedepsesc cu inchisoare de la 3 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.

Art. 4

Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea,    transformarea, cumpararea sau detinerea de droguri pentru consum propriu, fara drept, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 5 ani.

Art. 5

Punerea la dispozitie, cu stiinta, cu orice titlu, a unui local, a unei locuinte sau a oricarui alt loc amenajat, in care are acces publicul, pentru consumul ilicit de droguri ori tolerarea consumului ilicit in asemenea locuri se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 5 ani si interzicerea unor drepturi.

Firul evenimentelor

Actiunea porneste in iunie 2005, cand un individ ( O.C) arestat in alta cauza, a sesizat organele de politie cu faptul ca T.I.R. in perioada 2003- 2004, impreuna cu sora sa si I.L.D ar fi consumat si comercializat droguri de risc si mare risc( cannabis si ectasy) pe raza municipiului Campina, pe care le procura prin intermediul lui S.M.S.

In luna octombrie 2005, T.I.R. a aflat de la prietenul sau P.A, ca acesta din urma ar fi procurat cannabis, motiv pentru care, pentru a testa calitatea drogului s-a deplasat in Ploiesti, unde P.A locuia fara forme legale si au consumat impreuna cannabis folosind o pipa confectionata artizanal de P.A.( aceeasi pipa pe care si STAVRI CATALIN, zis PESTE a folosit-o pe 24.11.2005, dupa cum veti vedea).

Odata cu aceasta sesizare a lui O.C, actiunea politistilor de la Biroul de Combatere a Crimei Organizate( BCCO) s-a pus in miscare si primul pas a fost ascultarea/ inregistrarea convorbirilor telefonice,  pe baza autorizatiei nr. 2(23), din 06.11.2005, eliberata de Tribunalul Prahova in dosarul 8/PI/2005, asa cum se regaseste la fila 150- 154 din dosar.

In paralel, asa cum reiese din rechizitoriu, a fost interceptat si inregistrat telefonul inculpatului P.A., in baza autorizatiei nr. 42/ 27.11.2005, eliberata de Tribunalul Prahova

In dosarul 11/PI/2005, conform filei 217-230.

Atat dosarul lui T.I.R. cat si cel al lui P.A. au fost conexate intr-unul singur, respectiv 85/D/P/2005, din care va relatam faptele. Din iunie pana in octombrie lucrurile s-au miscat cu rapiditate, iar printre inculpatii si invinuitii invocati a fost infiltrat si un investigator acoperit, caruia o sa ii citam doar initialele din dosar, adica T.M. Astfel, tot ce se intampla era sub control, in primul rand prin implementarea investigatorului acoperit in grupul infractional si in al doilea rand prin ascultarea/ inregistrarea convorbirilor telefonice.

Un grup infractional in care „nimereste” si Stavri

Pentru ca, asa cum spuneam, BCCO avea totul sub control, orice aparitie in acel grup era stiuta in timp util si real. In baza interceptarilor telefonice s-a aflat ca in data de 24.11.2005 “ la domiciliul lui P.A. ( n.r- din Ploiesti, Soseaua Vestului, nr. 11, Bl. 1, ap. 100) urmeaza a se prezenta doua persoane identificate ca fiind STAVRI CATALIN, zis PESTE si S.L.E. care au solicitat inculpatului sa le ofere spre consum droguri. In seara aceleasi zile, cei doi au patruns in domiciliul inculpatului unde au consumat cannabis, impreuna cu acesta, folosind pipa confectionata artizanal”.

Interceptarea convorbirilor a scos la iveala faptul ca a doua zi, dupa chermeza la care a participat si jurnalistul STAVRI CATALIN, zis PESTE, P.A. urma sa se deplaseze la locuinta parintilor din Campina ca sa distribuie inculpatului T.I.R. o cantitate de droguri. Potrivit planului stabilit in seara de 24 octombrie, a doua zi P.A. s-a deplasat la Campina, doar ca pe drum a fost oprit de o echipa operativa formata din politisti ai BCCO si coordonata de un procuror care, dupa ce s-a legitimat a efectuat o sumara perchezitie corporala si a bagajelor, identificandu-se in geanta sa de umar pipa folosita in noaptea precedenta, la care a participat si STAVRI CATALIN, zis PESTE.

Chiar in aceeasi zi, in baza autorizatiei de perchezitie nr. 27 s-a patruns in imobilul din Soseaua Vestului, unde s-a efectuat o perchezitie ridicandu-se cantitatea de 38 de grame de materie vegetala cu ambalaj, ce se afla pe sifonierul din sufragerie dar si doua felii de paine pe care se afla materie vegetala arsa( fila 238- 254).

Sa vina comanda…Cannabis pe paine pentru jurnalist

Chermeza la care a participat STAVRI CATALIN, zis PESTE si unde s-a consumat cannabis pe paine i-a atras acestuia implicarea activa in dosarul 85/D/P/2005, ca si consumator, asa cum recunoaste in declaratia sa, care se regaseste la fila 83-85. Materia vegetala arsa, de pe cele doua felii de paine a fost supusa unei constatari tehnico- stiintifice la Laboratorul de Analize Fizico- Chimice- Droguri, din cadrul Directiei de Combatere a Criminalitatii Organizate Bucuresti, concluzionandu-se ca materia vegetala arsa cantareste, in sine, 15 grame si contine tetrahidrocannabinol(THC), substanta psihotropa biosintetizata de planta cannabis( fila 268- 271).

Pentru cei care nu stiu,  Cannabis sativa contine peste 400 de compusi pe langa substanta psihoactiva, delta-9-tetrahidrocannabinol (THC), o moleculă psihoactivă ce produce senzațiile asociate cu consumul de marijuana si  are ca efect principal, tulburarea de memorie. Poate aceasta e cauza care sta la baza povestii induiosatoare pe care STAVRI CATALIN zis PESTE a prezentat-o intr-o conferinta de presa din acea vreme.

Consecintele

Inainte de a va prezenta povestea credem ca este bine sa stiti ce consecinte a avut noaptea de pomina a jurnalistului de investigatii STAVRI CATALIN zis PESTE, atat pentru el cat si pentru ceilalti invinuiti sau inculpati, conform hotararii instantei. Dar nu inainte de a mai cita un pasaj important din rechizitoriu: “ Instanta de judecata urmeaza a se pronunta asupra aplicarii art. 33 lit. a din Codul Penal, privind concursul real de infractiuni, in cazul celor trei acte materiale  prin care P.A. a oferit droguri in vederea comercializarii si respectiv consumului propriu inculpatului T.I.R. si invinuitilor Stavri Catalin si S.L.E, precum si in cazul consumului de droguri practicat impreuna cu acestia”. De asemenea, mai este de remarcat ca “ Fapta invinuitilor Stavri Catalin si S.L.E intrunesc elementele constitutive ale infractiunii prevazute si pedepsite de art. 4 alin. 1 din Legea 143/2000. Datorita faptului ca acestia au participat o singura data la consumul de droguri cu inculpatul P.A., neexistand elemente care sa conduca la concluzia ca acestia sunt implicati in traficul de droguri sau ca au si alte acte materiale specifice consumului de droguri, se apreciaza ca fapta lor nu prezinta pericolul social al unei infractiuni, urmand a se dispune fata de acestia scoaterea de sub urmarire penala si aplicarea unei masuri cu caracter administrativ- amenda, in cuantum de 10.000.000 lei pentru fiecare”. In final, asa cum reiese din documentele pe care le am in fata, toti au fost scosi de sub urmarire penala, numai STAVRI CATALIN zis PESTE si prietena sa de la cea vreme au fost doar amendati, fiind scapati de Miritescu si Ginel Preda!.

In concluzie, Stavri a consumat cannabis pe paine, potrivit rechizitoriului si propriei sale declaratii.  Desi  faptele erau evidente, omu’ a incercat sa arunce pe politistii de la BCCO ca ar avea ceva cu el si ca va declansa un razboi personal cu acestia. Il vom cita mai jos cu franturi rupte dintr-un articol “bomba” scris de mana lui.

Falsa poveste din jurul consumului de droguri

Povestea tesuta de Stavri Catalin a avut un singur cuvant de ordine: DOCUMENTARE. In conferinta de presa, pe care tinut-o dupa ce a achitat amenda administrativa si tot procesul a fost incheiat, a incercat sa ne induioseze pe toti cei prezenti, ca a fost la fata locului in noaptea consumului de droguri, pentru o documentare care avea sa rupa gura targului printr-un articol ulterior. Daca documentare inseamna sa consumi cannabis pe paine, atunci documentare sa fie. Iata scuzele pe care le scrie jurnalistul, in 18.10.2007, in favoarea nevinovatiei lui:

“Acum, vreau sa povestesc pe scurt un fragment din VIATA mea, nu de cand m-am nascut ci de cand am intrat in presa. Bun. Vreau sa mentionez ca asta nu e vaicareala, pur si simplu vreau sa povestesc, hai sa zicem ca simt nevoia. Am crescut fara parinti( asta se leaga oarecum cu legaturile mele cu lumea interlopa) si acum 3 ani, Marin Marian( d’ale lui Mitica) de la TVR 2 a stat la o bere cu mine si cica “m-a citit” si mi-a propus sa lucrez in presa, la un prieten de-al lui, Mihai Nicolae( Misu) de la Viata Prahovei( VP). Victor Preda era redactor sef atunci la VP. Si aici incepe povestea mea ca ziarist…

Eu, care faceam tot felul de combinatii si castigam cam de 6-7 ori salariul de la VP, am acceptat pur si simplu sa muncesc…Ma bucuram ca renuntasem la viata de Golan si castigam multi bani muncind”. De aici incolo vine povestea <<documentarii>>.

“…Ei bine, dupa un articol intitulat ( parca, nu-mi amintesc preabine) <<Canabis pe toate strazile>>, Crima Organizata a trecut la cosit si s-a gandit cum sa ma lege la gura. Sansa lor a venit imediat, dupa ce un fost prieten de-al meu mi-a spus ca-mi da pe tava o retea de traficanti, cu conditia sa ii spun unde gaseste canepa( canabisul). Am acceptat si am demarat o ancheta, martori imi sunt doi politisti ( surse de-ale mele). Problema a intevenit cand seful de la Crima Organizata, comisarul sef Eugen Serghie m-a contactat sa-mi spuna ca nu trebuia sa scriu ce am scris si ca nu exista canepa pe strada. Atunci am comis-o rau de tot,  asta pentru ca m-am dus la Podul de Lemn de langa caminul Rafinorilor si am rupt o craca dintr-o planta de canepa si i-am trantit-o pe birou lui Serghie. A luat foc. A mentionat ca poate sa ma aresteze pentru simplul fapt c-am pus mana pe rahatul ala de iarba. Cica asa era legea. Imediat, am fost filat. Mi s-au ascultat telefoanele si asa am ajuns la cel care-mi promisese ca-mi da pe tava reteaua de traficanti”.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Exclusiv

Când primarul scuipă în presă, iar fostul prefect îl pune la colț: Emil Drăgănescu contra haznalei cu like-uri

Publicat

pe

De

Emil Drăgănescu: 22 de ani de administrație, 0 ani de bălăcăreală cu presa

În timp ce unii politicieni descoperă tastatura și își pierd busola, administratorul public al județului Prahova, Emil Drăgănescu, vine cu ceva ce pare deja SF în spațiul public: bun-simț, verticalitate și respect față de presă.

Omul nu se laudă cu diplome mototolite, ci cu 22 de ani de administrație și vreo 10 de politică. A trecut prin toată gama: lăudat, criticat, contestat, analizat la sânge. Și totuși, după cum declară chiar el, niciodată nu s-a războit cu presa. Nu a făcut-o, spune, din respect: mai întâi pentru jurnaliști, apoi pentru cei care îl urmăresc și, în final, pentru propria familie.

Într-o epocă în care „curajos” înseamnă pentru unii să jignești presa de după monitor, Drăgănescu pare din alt film: al celor care înțeleg că presa nu e dușmanul, ci oglinda. Iar cu oglinda nu te iei la bătaie, decât dacă te deranjează ce vezi.

„Hazna” nu e la redacție, ci în cei care nu suportă critica

Emil Drăgănescu pune degetul fix acolo unde doare: a pune eticheta de „hazna” pe o publicație, a contesta profesia unor oameni doar pentru că nu te ridică-n slăvi, a dori doar laude și 0 critici – toate acestea nu sunt semne de forță, ci de lașitate. Și, mai grav, de frică teribilă de a fi descoperit așa cum ești în realitate.

Politica și administrația, recunoaște el, nu sunt angelice. Nici politicienii, nici funcționarii nu umblă cu aripi la costum. Fiecare, măcar pentru câteva clipe, „a atins cu vârful degetelor lăturile din hazna”. Dar nu presa i-a băgat acolo. Presa doar aprinde lanterna și arată cine se murdărește cu propriile mâini.

Diferența o face tocmai atitudinea: unii recunosc, se spală și merg mai departe; alții se afundă din ce în ce mai tare în mocirlă și, ca să nu se vadă, dau vina pe ziariști.

Primar cu limbaj de Facebook: când nu ai argumente, inventezi „haznale informaționale”

Reacția fermă și decentă a lui Emil Drăgănescu vine după derapajul public al primarului Municipiului Ploiești, Mihai Polițeanu, care, pe propria pagină de socializare, a decis să se dea justițiar digital și să lovească în presă, nu în problemele orașului.

Primarul a scris negru pe alb că „canalul de comunicare publică a dejecțiilor (dezinformări, minciuni, calomnii etc) PSD în Ploiești este haznaua informațională phonline”, atacând, în bloc, jurnaliștii de la PH Online.

În loc de date, documente și demontări argumentate, avem limbaj de gang și etichete boante. În loc de transparență, avem figuri de stil cu iz de nervi pierduți. Așa arată „dezbaterile” unora: când nu poți să contrazici cu fapte, insulți cu vorbe mari.

Incisiv de Prahova: ziar care nu se pleacă, nici când IPJ bate la ușă

Dacă PH Online este ținta etichetelor primarului, „Incisiv de Prahova” devine ținta presiunilor venite, chiar din zona conducerii IPJ Prahova. Și aici se vede clar cine face presă și cine face presiuni.

Ziarul de investigații „Incisiv de Prahova” –  a fost amenințat, șantajat, timorat, după ce ditamai conducerea IPJ Prahova le-ar fi solicitat, în mod abuziv și ilegal, să-și dezvăluie sursele privind un articol despre un accident. Nu doar o simplă depășire de atribuții, ci,  un „abuz în formă continuată”.

În loc să fie sprijinită presa de investigație, este hărțuită. În loc să fie anchetat subiectul accidentului, sunt anchetați jurnaliștii. „Incisiv de Prahova” nu doar rezistă, ci anunță explicit că aceste dezvăluiri vor fi publicate sâmbătă, 23.05.2026. Asta înseamnă presă care nu cedează la presiuni.

Emil Drăgănescu , PH.online și Incisiv de Prahova: „raritățile care arată că nu toți au capitulat”

Într-un peisaj public în care limbajul de mahala încearcă să țină loc de strategie, iar intimidarea ia locul dialogului, se desprind două excepții notabile:

  • un administrator public, Emil Drăgănescu, care apără explicit rolul presei și demască lașitatea atacurilor la adresa jurnaliștilor;
  • un ziar PH.online si un ziar de investigații, „Incisiv de Prahova”, care își asumă riscul să deranjeze instituții grele și să publice ceea ce alții ar ascunde sub preș.

Când un politician cu experiență spune clar că presa trebuie respectată, nu înjurată, și când un ziar continuă să publice în ciuda presiunilor, avem de-a face cu un lucru rar: oameni și instituții care încă înțeleg ce înseamnă demnitatea publică.

Concluzie: haznaua nu e la Ph.online, ci la cei care se tem de titlurile lor

În toată povestea, un lucru e limpede: presa – fie că vorbim de PH Online, fie de „Incisiv de Prahova” – deranjează exact acolo unde trebuie. Etichetele de „haznă” nu vor spăla imaginea nimănui, după cum nici telefoanele de presiune nu vor repara abuzurile.

Haznaua reală nu e în redacții, ci în reflexul de a scuipa în direcția presei ori de câte ori aceasta își face treaba.

Iar când un om ca Emil Drăgănescu ia public apărarea jurnaliștilor, iar un ziar ca „Incisiv de Prahova” anunță că merge mai departe cu dezvăluirile, mesajul e clar: nu toată lumea s-a așezat confortabil în noroi. Unii aleg, încă, să rămână în picioare. Vom reveni. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

Antigrindina, țeapa națională: milioane de hectare pe hârtie, sute de milioane de euro pe bune – Teapa antigrindină de 340 de milioane € plătită din banii tăi

Publicat

pe

De

România, țara în care racheta antigrindină protejează mai ales bugetele „băieților deștepți”

Ani la rând, România a turnat bani în „marele sistem național antigrindină”. Comunicate lucioase, declarații solemne, prezentări cu poze și hărți colorate: milioane de hectare „protejate”, costuri „eficiente” pe hectar, o infrastructură „vitală” pentru agricultură.

În realitate, cifrele din propriile documente ale sistemului arată altceva: hectarele protejate au fost umflate ca un balon meteorologic. Sute de mii, chiar milioane de hectare, par să fi fost desenate pe hârtie și vândute opiniei publice drept „suprafață protejată”.

În timp ce statul taie bani de la mame, văduve, veterani și persoane cu handicap, pentru „necesitatea” austerității, sute de milioane de euro s-ar fi putut evapora într-un sistem antigrindină care protejează, în cel mai bun caz, mult mai puțin decât pretinde. Țeapa nu vine din nori, vine din birouri.

Trei feluri de hectare: de realitate, de hârtie și de propagandă

Sistemul antigrindină nu se joacă doar cu rachete, ci și cu geometria, terminologia și confuzia deliberată. În documentele lui apar, solemn, trei categorii de suprafețe:

  1. Suprafața UAT – cât cuprinde pe hartă o unitate administrativ-teritorială (comună, oraș, municipiu) aflată „atinsă” de sistem.
  2. Zona de intervenție activă (ZIA) – zona în care, teoretic, se poate trage. Nu înseamnă că tot ce e acolo e și protejat.
  3. Zona de protecție (ZP) – zona în care, potrivit „științei” lor, ar trebui să se manifeste efectul real al rachetelor.

Tradus în română simplă:
– Poți fi în UAT, dar să nu te atingă în veci o rachetă.
– Poți fi în ZIA, dar fără să fii în ZP.
– Poți fi în ZP, dar să fii pădure, drum, baltă, intravilan, pășune sau teren neproductiv, deci nu „cultură agricolă” nici dacă te rogi cu program.

Raportul de monitorizare pentru sezonul 2021 (publicat pe site-ul AASNACP) explică geometria rachetelor:

  • RAG 96 – rază medie de acțiune ~10 km; zona de protecție:
    • rază mică: ~8,8 km
    • rază mare: ~11,2 km
  • RAG 96S – rază medie ~5 km; zona de protecție:
    • între ~0,9 și ~5,1 km

Zona de protecție NU este un disc frumos și plin, ci un fel de câmp inelar, dependent de unghi de tragere și traiectorie.
Același raport spune clar: pentru un punct de lansare, zona medie de intervenție este de 31.400 ha, dar zona protejată efectiv este de ~19.700 ha, iar în rețea aceste suprafețe se micșorează prin suprapuneri.

Deci nici măcar în teorie un punct de lansare nu protejează tot ce vede. În practică, delimitarea acestor zone NU este confirmată de vreun studiu științific serios care să demonstreze că ipotezele frumoase de pe hârtie chiar funcționează și în cer. Țeapa națională se bazează pe geometrie „creativă”.

Fig. 1 – „Antigrindina la poză”: când harta dă din mână, realitatea își dă ochii peste cap

Fig. 1. Zona de intervenție activă (dreapta) vs. Zona de protecție (stânga), exemplificate pentru Grupul de Combatere Cotnari

Imaginea oficială arată două hărți:

  • În dreapta, ZIA – o pată mare, generoasă, de parcă ar proteja jumătate de județ.
  • În stânga, ZP – o zonă mai mică, „găurită”, în care efectul teoretic chiar ar exista.

Pamfletar vorbind, poza spune așa: „Aici ne lăudăm, aici chiar lucrăm”. Diferența dintre dreapta și stânga este, practic, diferența dintre propagandă și realitate. Între ele, undeva, stă țeapa.

Cifra-bombă: 403.732 ha – realitate tehnică vs. 1.519.000 ha – România minunată din comunicate

În 2021, raportul de monitorizare arată următoarele:

Indicator Suprafață
Suprafață totală UAT 2.209.451 ha
Zonă de intervenție activă – ZIA 1.457.708 ha
Zonă protejată – ZP 403.732 ha

În același timp, în documentele publice ale autorității, pentru 2021 apare comunicată ca „suprafață protejată” cifra: 1.519.000 ha.

Adică:

  • Raport tehnic intern: 403.732 ha ZP
  • Comunicare publică: 1.519.000 ha protejate

Diferență: 1.115.268 ha.

Suprafața tehnic protejată reprezenta doar 26,6% din suprafața comunicată public.

În 2022 și 2023, autoritatea a plusat: 2.300.000 ha protejate raportate public.
Raportul tehnic de referință rămâne același 403.732 ha.
Diferență potențială în 2023: 1.896.268 ha.

Cu alte cuvinte, peste 1,8 milioane de hectare pe an ar putea fi, practic, hectare desenate, nu protejate.
Țeapa națională înseamnă: hectare imaginare, bani foarte reali.

Curtea de Conturi: „S-a dat tun, dar nu s-a făcut calcul”

Curtea de Conturi a României vine și confirmă problema de fond.

În 2023, Programul de realizare a sistemului național antigrindină a primit 225.279 mii lei. Adică peste 45 milioane de euro într-un singur an.

Constatările Curții:

  • Activitățile și obiectivele programului nu au fost realizate integral.
  • Capacitatea efectivă de intervenție nu a atins nivelul planificat.
  • Nu a existat o procedură clară de repartizare a sumelor – gestiune „creativă” a banului public.
  • Nu s-a realizat evaluarea eficienței economice și sociale a intervențiilor în atmosferă pentru 2022–2023.
  • Analiza făcută în 2021 de o organizație neguvernamentală NU a fost valorificată.

Deci statul:

  • n-a știut clar ce protejează,
  • n-a calculat cât de eficient e ce face,
  • dar a cerut în continuare bani,
  • și a vândut opiniei publice povestea cu „2,3 milioane ha protejate”.

Țeapa națională se oficializează: nimeni nu știe exact ce s-a protejat, dar nota de plată e încasată la zi.

Bomboana pe colivă: cum să spui că protejezi culturi fără să știi CE culturi sunt acolo

Sistemul antigrindină e prezentat ca „apărătorul agriculturii”. Dar:

Ca să știi câte hectare AGRICOLE protejezi, ai nevoie de:

  • blocuri fizice,
  • ce culturi sunt pe ele,
  • pentru ce campanie agricolă,
  • în ce an.

Toate astea sunt la APIA.

Raportul de monitorizare 2021 spune că ONG-ul care a făcut analiza a cerut punctual la APIA datele despre blocurile fizice și culturile din ele, le-a suprapus cu coordonatele punctelor de lansare și limitele UAT, și a obținut așa cei 403.732 ha ZP.

Dar raportul Curții de Conturi spune sec:
autoritatea antigrindină NU a cerut niciodată de la APIA informații despre culturile cultivate și suprafețele acestora în zonele „protejate”.

Întrebarea e brutală:

Cum poți, ca stat, să pretinzi că protejezi X milioane de hectare de culturi agricole, când:

  • NU știi câte hectare de culturi sunt efectiv acolo,
  • NU ai date operative de la APIA,
  • te bazezi, în cel mai bun caz, pe hărți administrative și cercuri trase cu compasul?

Răspunsul e simplu: nu protejezi culturi, protejezi povestea și justifici țeapa.

Tabelul țepei: cum se umflă diferențele, an de an

Estimare pe anii în care suprafața clamată > 403.732 ha (reper ZP tehnic 2021)

An Suprafață clamată (ha) ZP reper (ha) Diferență (ha) Cost/ha (€) Sumă potențial supra-justificată (€)
2017 500.000 403.732 96.268 10,46 1.006.963
2018 640.000 403.732 236.268 20 4.725.360
2019 1.387.350 403.732 983.618 13,7 13.475.567
2020 1.409.652 403.732 1.005.920 14 14.082.880
2021 1.519.000 403.732 1.115.268 19 21.190.092
2022 2.300.000 403.732 1.896.268 17 32.236.556
2023 2.300.000 403.732 1.896.268 18 34.132.824

Total estimat 2017–2023: 120.850.241 euro.

Și asta este o estimare conservatoare, pentru că:

  • nu include anii 2014–2016,
  • folosește în favoarea sistemului aceeași ZP de 403.732 ha chiar și pentru anii când infrastructura era mai mică.

Dacă facem un calcul simplificat, pe 10 ani, cu datele „de top” din 2023:

  • 2.300.000 ha clamate,
  • 403.732 ha ZP tehnică,
  • cost 18 €/ha,

ajungem la un risc bugetar de circa 341.328.240 euro.

Nu e prejudiciu stabilit oficial, dar e un ordin de mărime care ar trebui să facă să sune toate sirenele de la Curtea de Conturi, Guvern și Parchet: „Țeapa antigrindină – suspectă de peste 340 de milioane de euro”.

18 €/ha în comunicate, peste 100 €/ha în realitate

Pentru 2023, autoritățile se laudă cu:

  • 2.300.000 ha protejate,
  • cost 18 €/ha.

Dacă, însă, împărțim aceiași bani la suprafața tehnic protejată de 403.732 ha, costul devine:

aprox. 102,5 €/ha.

Dintr-o dată:

  • sistemul nu mai e o soluție ieftină,
  • devine o jucărie extrem de scumpă, care protejează mult mai puțin decât suntem făcuți să credem.

Și nici acei 403.732 ha nu sunt toți agricoli: în ZP intră și:

  • păduri,
  • pajiști,
  • liziere,
  • drumuri,
  • luciu de apă,
  • intravilan,
  • teren neproductiv.

Asta înseamnă că costul real pe hectar agricol cultivat protejat poate fi mult mai mare decât 102,5 €/ha. Dar asta nu se scrie în comunicate, că strică țeapa.

Întrebarea de 120 de milioane (sau 340 de milioane, dacă extindem filmul)

Nu mai vorbim doar de „greșeli de comunicare”. Vorbim de:

  • bugete aprobate,
  • contracte de rachete,
  • extinderi de infrastructură,
  • costuri pe hectar vândute opiniei publice ca „eficiente”.

Dacă:

  • statul a împărțit costurile la hectare care NU erau efectiv protejate, costul real a fost mascat;
  • în „suprafața protejată” au intrat UAT-uri, ZIA, ape, păduri și șosele, atunci eficiența economică a fost umflată;
  • nu a existat cooperare serioasă cu APIA, autoritatea NU avea cum să susțină, cu minimă rigoare, câte hectare agricole cultivate protejează.

Curtea de Conturi spune clar: nu s-a făcut evaluare a eficienței economice și sociale în 2022–2023.
Cu alte cuvinte, în timp ce România strânge șurubul la indemnizații de handicap, alocații și drepturi pentru veterani, sistemul antigrindină a primit bani fără să-și dovedească eficiența.

Țeapa națională nu lovește doar bugetul, lovește direct credibilitatea statului.

Ce trebuie cerut ACUM, dacă nu vrem ca „țeapa antigrindină” să devină politică publică

Dacă nu vrem ca antigrindina să rămână doar o afacere cu cerul și cu banii publici, autoritățile trebuie să publice:

  1. Hărțile GIS ZIA și ZP pentru fiecare an din 2014 până azi;
  2. Suprafața ZP per punct de lansare, grup de combatere și UAT;
  3. Suprafața agricolă cultivată efectiv în ZP, din date APIA (nu din burtă);
  4. Defalcarea ZP pe: arabil, vii, livezi, pajiști, păduri, ape, drumuri, intravilan, teren necultivat;
  5. Metoda exactă de calcul a „suprafeței protejate” folosită în comunicate;
  6. Explicația oficială pentru diferența dintre 1.519.000 ha (2021) raportate public și 403.732 ha ZP din raportul de monitorizare;
  7. Recalcularea costului real pe hectar, raportat la teren agricol cultivat, nu la cercuri pe hartă;
  8. Auditarea tuturor contractelor și plăților făcute pe baza acestor suprafețe umflate.

Concluzie: Antigrindina nu poate bate știința, geometria și matematica simplă

Sistemul antigrindină trebuie judecat:

  • după hartă,
  • după date agricole reale,
  • după audit financiar serios,

nu după poze cu rachete și declarații eroice.

Datele disponibile arată:

  • în 2021, o diferență de peste 1,1 milioane ha între ce s-a declarat public și ce rezulta ca ZP tehnică;
  • în 2022 și 2023, diferența potențială urcă spre 1,9 milioane ha/an.

Pe baza costurilor invocate chiar de autorități:

  • suma potențial supra-justificată pentru 2017–2023 trece de 120 milioane euro;
  • într-un scenariu extins pe 10 ani, riscul bugetar sare de 340 milioane euro.

Întrebarea nu mai e retorică, ci obligatorie:

A finanțat statul român protecția reală a culturilor agricole sau doar ȚEAPA NAȚIONALĂ ANTIGRINDINĂ, cu milioane de hectare desenate pe hârtie și sute de milioane de euro pe bune? Vom reveni. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

Împărăția mutărilor strategice la COCA-COLA PLOIEȘTI: Cum se spală păcatele la Grup, în timp ce fabrica fierbe la Ploiești

Publicat

pe

De

De la „problemă internă” la „promovare la Grup” – sport extrem în corporație

Unde se termină ignoranța și începe complicitatea? Unde se trage linia între „n-am știut” și „am acoperit elegant”?
Seria de dezvăluiri despre combinațiile, relațiile de influență și încrengăturile din interiorul Coca-Cola HBC România (vezi, între altele, materialele publicate de Incisiv de Prahova:
https://www.incisivdeprahova.ro/2026/03/11/coca-cola-ploiesti-raul-de-bani-murdari-si-bule-vandute-scump-cum-a-transformat-nan-fericirea-in-fecale-legale-si-toxicologie-de-lux/
https://www.incisivdeprahova.ro/2026/03/30/nan-maestrul-forajelor-fantoma-coca-cola-ploiesti-o-fabrica-de-cosmaruri-cu-apa-neconforma-si-autoritati-conforme-cu-spaga/
https://www.incisivdeprahova.ro/2026/05/08/tic-tac-ul-disperarii-baronul-nan-si-reteaua-de-la-coca-cola-ploiesti-au-inceput-numaratoarea-inversa-spre-beciul-domnesc/ )
pare să fi început să zgâlțâie, măcar la nivel de imagine, imperiul de sticlă.

Oficial, nimeni nu recunoaște nimic. Neoficial, unele personaje „incoveniente” sunt brusc avansate la misteriosul „Grup”, în ceea ce este servit ca „promovare” și „recunoaștere a meritelor”. În traducere liberă de corporație: problema nu se rezolvă, se mută. Dintr-un birou în altul, dintr-o structură în alta, cu speranța că obosește lumea întrebând.

Schema e clasică: când devii prea vizibil, nu ești aruncat pe geam, ești suit la etaj. Cu titlu mai pompos, responsabilități vagi și așteptarea discretă că, la un moment dat, vei pleca singur. Sau vei deveni suficient de „diluat” în Grup, încât să nu mai deranjezi.

„Exilați” la Grup, dar cu cafeaua, mașina și comoditățile din România

Articolele de investigație despre Coca-Cola HBC România au arătat o parte din încrengături. După aceste dezvăluiri, unele nume grele nu mai apar, oficial, pe statele de plată din România. Dar, potrivit informațiilor din interior, culmea: oamenii respectivi continuă să lucreze… tot din birourile companiei din România.

Aceiași „transferați la Grup” beau în continuare cafeaua plătită de firma din România, folosesc mașinile puse la dispoziție aici, beneficiază de aceleași facilități, ca și cum nimic nu s-ar fi schimbat, în afară de titulatură și codul de cost.

Întrebarea, inevitabilă, sare în aer fără să mai aștepte răspuns:
Oare instituțiile statului – în special ANAF – observă această jonglerie? E normal ca persoane care, teoretic, nu mai activează în entitatea din România să se bucure, practic, în continuare de resursele și infrastructura ei?

Sau, poate, la nivel de formular și bilanț, totul e „aliniat”, iar realitatea din teren e doar un detaliu colateral?

Rețeta influenței: pleci, dar îți lași oamenii în priză

Mutarea la Grup nu rupe, de fapt, controlul. Potrivit informațiilor din interior, cei promovați „în sus” își lasă în urmă oamenii de încredere, loiali până la slugărnicie, gata să execute orice ordin venit „de sus”, chiar și atunci când „susul” nu mai e, formal, în organigramă.

Metoda seamănă izbitor cu ce vedem de ani de zile în sistemul public: șefuțul e promovat, dar își lasă locul „rezervat”, prin intermediul succesorului, ales nu pentru competență, ci pentru docilitate.
Dacă mutarea la Grup nu iese cum trebuie, drumul de întoarcere e deja pavat: oamenii tăi sunt acolo, controlează butoanele, păzesc scaunul cald.

Așa se explică de ce mulți angajați percep aceste transferuri nu ca pe o epurare, ci ca pe o „rotire de cadre” de inspirație vechi-regim: toți aceiași, doar birourile și laptopurile se schimbă.

Cazul Dragoș Nan Antim: de la „moșier de fabrici” la „îngrijitor de active” la Grup

Un exemplu emblematic este Dragoș Nan Antim, descris în presa locală ca „mare moșier de fabrici” la Coca-Cola Ploiești (vezi și:
https://www.incisivdeprahova.ro/2025/06/25/coca-cola-imperiu-al-mizeriei-de-ce-ne-asfixiaza-ploiestiul-cu-miros-de-plastic-ars-bomba-e-gata-sa-explodeze/
https://www.incisivdeprahova.ro/2025/06/30/coca-cola-ploiesti-paradisul-infractorilor-cu-diploma-si-garda-de-mediu-pe-post-de-majordom/
https://www.incisivdeprahova.ro/2025/07/03/coca-cola-ploiesti-panica-la-imperiu-controale-inopinate-descopera-mizeria-directorul-suna-disperat-la-politicieni/ ).

Timp de 14 ani, Nan a fost, conform relatărilor, un fel de stăpân absolut peste fabrică și împrejurimi, înmulțindu-și proprietățile aproape miraculos, „ca Harap Alb”, în paralel cu „grija” față de moșia Coca-Cola și față de moșiile proprii și personale.

Acum, povestea continuă cu o „promovare” la Grup, pe funcția de Group Asset Care Manager – un titlu care sună a ceva între „îngrijitor de fabrici” de lux și gardian filosof al activelor strategice.
Dincolo de limbajul lucios, realitatea pare să fie următoarea: omul care a știut să-și gestioneze foarte bine propriile resurse a ajuns să gestioneze… alte resurse, dar cu sigla Grupului lipită deasupra.

În limbaj corporatist, moșiile devin „portofolii”, aranjamentele devin „experiență în administrare de active”, iar trecutul se rescrie frumos în PowerPoint. Nu mai contează ce ai făcut, ci cum îți botezi funcția: dacă sună a strategie globală, restul detaliilor se pierd în traducere.

Basme cu gaz, subordonați și salarii „cu dedicație”

Potrivit informațiilor primite din interior, oamenii par să fi prins curaj și au început să vorbească. Se povestește, de exemplu, că la una dintre proprietățile sale, Dragoș Nan s-ar fi racordat la gaz cu ajutorul propriilor angajați, trimiși să rezolve „cazul”. O folosire „creativă” a resursei umane, dacă aceste relatări se confirmă.

Mai mult, chiar și după plecare, ar fi lăsat în urmă reguli nescrise, dar respectate „cu litera de lege”: măriri salariale doar pentru „ai lui”, nu pentru toți angajații, cum ar fi firesc într-o companie care se pretinde modernă. Un fel de feudă contemporană, în care vasalii credincioși sunt recompensați, iar restul privesc de pe margine.

Și când ne aducem aminte câți oameni – rude, apropiați, „ai casei” – au fost aduși în fabrică de-a lungul timpului, întrebarea devine și mai apăsată: câți muncesc, de fapt, pentru fabrică și câți servesc, în realitate, alte interese?

„Securistul” de serviciu și arta de a masca tot

În acest tablou, apare un alt personaj, pomenit în relatările din interior: Ionuț Cristian Popescu, prezentat de surse ca un fel de „securist” al sistemului intern, omul care ar ști să mascheze, să acopere, să dreagă aparențele.

Dacă acuzațiile sunt reale, rolul său ar fi nu de a clarifica, ci de a acoperi urmele: să nu se vadă cine muncește unde, cine folosește ce, cine e plătit de cine și, mai ales, de ce.

Scaunul lui Nan, ținut cald: intră în scenă Adrian Coman

Ca orice „moșier” corporatist bun, Dragoș Nan nu a plecat lăsând tronul gol. Și-a lăsat, susțin sursele, un înlocuitor de încredere: Adrian Coman.

Coman a renunțat la poziția de Director de Operațiuni la o multinațională de detergenți din zonă pentru a veni Director de Fabrică la Coca-Cola Ploiești. În termeni galanți, un pas lateral strategic; în termeni cinici, a dat „pasărea din mână” pe „pasărea de pe gard”, dar cu misiunea clară: să curețe și să spele urmele moșierului Nan.

Scaunul trebuie să rămână cald, nu gol. Iar cine vine după „baron” nu vine să reformeze sistemul, ci să nu dărâme decorul.

Forajul numărul 3: „miracolul” prin care apa devine, poate, legală

În tot acest timp, la Ploiești se așteaptă finalizarea construcției noului foraj numărul 3, care vine să îl înlocuiască pe fostul foraj numărul 3 – o numerotare demnă de un banc cu ingineri – pentru ca, în sfârșit, exploatarea apei să poată intra în legalitate, inclusiv în ceea ce privește potabilitatea.

Subiectul forajelor și al apei neconforme de la Coca-Cola Ploiești a fost deja disecat amplu în investigațiile Incisiv de Prahova (vezi:
https://www.incisivdeprahova.ro/2026/03/30/nan-maestrul-forajelor-fantoma-coca-cola-ploiesti-o-fabrica-de-cosmaruri-cu-apa-neconforma-si-autoritati-conforme-cu-spaga/ ).

Rămâne de văzut dacă noul foraj este o revenire la legalitate sau doar o nouă perdea de fum tehnică, pentru ca povestea „apei cu probleme” să fie îngropată în hârtii și avize.

Doamna Hasineți (Nan) Valentina și miracolul programului de 8 ore

În tot acest decor de promoții strategice și foraje miraculoase, se ridică și o întrebare colaterală, dar de bun-simț:
Va începe, în sfârșit, doamna Hasineți (Nan) Valentina să vină la muncă 8 ore pe zi, așa cum vin toți angajații de la Sanel?

Acum, când soțul nu mai este director la fabrica din Ploiești, poate fi un test simplu pentru normalitate: fără umbrela funcției de „domn director”, se aplică regulile pentru toți sau există, în continuare, un regim special pentru „ai casei”?

Concluzie: promovare, acoperire sau complicitate?

Mutările de la Coca-Cola HBC România și de la Ploiești, în special transferurile la Grup ale unor personaje-cheie, ridică o întrebare dificilă și incomodă:

Suntem în fața unui început de curățenie reală sau doar în următorul capitol al aceluiași joc de influență, în care nimeni nu pleacă cu adevărat, ci doar își schimbă eticheta?

Deocamdată, un lucru este vizibil: presiunea publică și investigațiile de presă – inclusiv seria de pamflete-investigații de pe Incisiv de Prahova
https://www.incisivdeprahova.ro/2025/06/25/coca-cola-imperiu-al-mizeriei-de-ce-ne-asfixiaza-ploiestiul-cu-miros-de-plastic-ars-bomba-e-gata-sa-explodeze/
https://www.incisivdeprahova.ro/2025/06/30/coca-cola-ploiesti-paradisul-infractorilor-cu-diploma-si-garda-de-mediu-pe-post-de-majordom/
https://www.incisivdeprahova.ro/2025/07/03/coca-cola-ploiesti-panica-la-imperiu-controale-inopinate-descopera-mizeria-directorul-suna-disperat-la-politicieni/
https://www.incisivdeprahova.ro/2026/03/11/coca-cola-ploiesti-raul-de-bani-murdari-si-bule-vandute-scump-cum-a-transformat-nan-fericirea-in-fecale-legale-si-toxicologie-de-lux/
https://www.incisivdeprahova.ro/2026/03/30/nan-maestrul-forajelor-fantoma-coca-cola-ploiesti-o-fabrica-de-cosmaruri-cu-apa-neconforma-si-autoritati-conforme-cu-spaga/
https://www.incisivdeprahova.ro/2026/05/08/tic-tac-ul-disperarii-baronul-nan-si-reteaua-de-la-coca-cola-ploiesti-au-inceput-numaratoarea-inversa-spre-beciul-domnesc/

– au început să producă reacții. Doar că aceste reacții poartă, încă, marca „promovării” și a „reorganizării”, nu a responsabilizării.

Până când instituțiile statului vor considera că e momentul să întrebe serios „cine, ce, unde, pe banii cui?”, rămânem în zona gri dintre ignorare, dispreț, complicitate și acoperire. Iar „Grupul” rămâne, convenabil, cimitirul de elefanți unde problemele nu se rezolvă, doar se îmbracă mai frumos. (Cerasela N.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv4 ore ago

Când primarul scuipă în presă, iar fostul prefect îl pune la colț: Emil Drăgănescu contra haznalei cu like-uri

Emil Drăgănescu: 22 de ani de administrație, 0 ani de bălăcăreală cu presa În timp ce unii politicieni descoperă tastatura...

Exclusiv19 ore ago

Antigrindina, țeapa națională: milioane de hectare pe hârtie, sute de milioane de euro pe bune – Teapa antigrindină de 340 de milioane € plătită din banii tăi

România, țara în care racheta antigrindină protejează mai ales bugetele „băieților deștepți” Ani la rând, România a turnat bani în...

Exclusiv20 de ore ago

Împărăția mutărilor strategice la COCA-COLA PLOIEȘTI: Cum se spală păcatele la Grup, în timp ce fabrica fierbe la Ploiești

De la „problemă internă” la „promovare la Grup” – sport extrem în corporație Unde se termină ignoranța și începe complicitatea?...

Exclusiv2 zile ago

IPJ PRAHOVA, CU NERVII LA MAXIM: De la „Academia de dictare Portocală” la seminarul de incompetenta generalizata

Pamflet de presă de investigații – orice asemănare cu realitatea nu este deloc întâmplătoare După „Academia Portocală”, noul curs: „Dictare...

Exclusiv2 zile ago

PRELUARE OSTILĂ SUB ACOPERIREA STATULUI: Cum a fost lovit Complexul Hotelier „Scoica” de rețeaua Niță – Donciu, cu sprijinul unui fost șef din MAI

Dezvaluiri  pe baza datelor din dosarul penal nr. 85/76/P/2025 al Secției de Urmărire Penală din cadrul Parchetului de pe lângă...

Exclusiv2 zile ago

Polițist dat afară pentru… stat în picioare la un protest

Un polițist din București, 36 de ani, fără antecedente disciplinare, a fost destituit – sancțiunea maximă, echivalentul „ești mort pentru...

Exclusiv2 zile ago

Tribunalul mopului pierdut: cum a reinventat justiția de la Brăila curățenia generală

Hotărâre „istorică”: judecătorii nu discriminează, doar… nu spală Mâine urmează să fie comentată public o hotărâre care frizează absurdul, pronunțată...

Exclusiv2 zile ago

Proxenet cu halat alb: cum se tratează la Psihiatrie… foamea de bani”

Un spital de stat, un proxenet și o poveste „de manual” Într-o Românie în care spitalele par uneori mai aproape...

Exclusiv3 zile ago

Evadare cu sprijin de la stat: cum a sărit deținutul gardul, iar Ministerul Justiției a sărit adevărul

Evadare la Mărgineni, liniște la Minister: toată lumea la locurile de muncă, nimeni la locul faptei La Penitenciarul Mărgineni, condus...

Exclusiv3 zile ago

Lupul DNA la stână: Cum a pus Ministrul Darău statul pe silent și salariile pe turbo

Ministerul Economiei, transformat în SRL de casă În timp ce se pozează în reformator cu „anticorupția” pe buze și „integritatea”...

Exclusiv3 zile ago

M.A.I. – „Greșeala” statului, corectată doar cu ștampilă de la instanță

Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcția Generală Financiară – Serviciul Pensii Militare, a descoperit, brusc, după ani de „calcul corect”, că...

Exclusiv3 zile ago

Fermierii din Vrancea spun NU sistemului antigrindină!

Grindina, sperietoare de presă. Adevăratul dezastru: rachetele „salvatoare” În timp ce declarațiile politice pică peste noi ca o ploaie de...

Exclusiv4 zile ago

Dictatura „Contabilului” Grecu: Cum se spală MAI pe picioare cu legea, în timp ce instanțele dau de pământ cu abuzurile

În timp ce țara arde de lipsă de personal și dotări, la Ministerul Afacerilor Interne (MAI) se practică un sport...

Exclusiv4 zile ago

Singurătate la malul mării: Cum a transformat SNPP un Consiliu Național într-o sesiune de plâns colectiv sub fereastra ANP

Pustiul de la malul mării: Cum a ajuns SNPP să vorbească singur în oglindă, sub privirea îngăduitoare a conducerii ANP...

Exclusiv4 zile ago

Instinctul de polițist nu ia pauză: Un urmărit general, capturat într-un parc din Călărași de un agent aflat la joacă cu fiul său

O zi obișnuită de relaxare în familie s-a transformat, la sfârșitul săptămânii trecute, într-o misiune operativă de succes pentru un...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv