Exclusiv
WHITE TOWER (XV)/Afaceristul Dan Stefănescu audiat de procurorii ploiesteni. Mâna dreaptă a avocatului Vlad Nichita, reținută de procurori.
Daniel Ștefănescu, unul dintre cei mai bogați oameni de afaceri din România, audiat în dosarul White Tower. Procurorii confirmă astfel informațiile publicate de Incisiv de Prahova încă de acum o lună!
Lațul se strânge în jurul oamenilor primarului Andrei Volosevici!
Procurorii ploieșteni confirmă informații pe care Incisiv de Prahova le-a publicat încă din luna februarie.
CITESTE SI Caracatița WHITE TOWER PLOIEȘTI ajunge NAȚIONALĂ!/De la Ploiești, în toată țara! (IV)
Astfel, ancheta în mega dosarul de înşelăciune cu apartamente construite în complexurile de locuinţe White Tower şi City Gate din Ploieşti a fost extinsă.
La Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti au fost audiate mai multe persoane. Printre ele, și omul de afaceri DANIEL ȘTEFĂNESCU, fondator al Gersim Impex, asociat cu avocatul Vlad Nichita în afacerea City Gate.
Gersim Impex este cel mai mare importator de telefoane din tara, iar Stefănescu este considerat unul dintre cei mai discreți milionari din România.
De asemenea, la audieri a fost adusă si avocata Andreea Bezercu, angajată a lui Vlad Nichita, pe numele căreia a fost emisă ordonanţă de reţinere pentru 24 de ore.
La un moment dat, VLAD NICHITA anunța că MIHAI si MĂRIOARA LUPU s-au retras din proiectul CITY GATES. Proiectul a fost preluat de DAN ȘTEFĂNESCU, un om de afaceri influent, liderul grupului de firmel GERSIM.
Doar că GERSIM DEVELOPMENT, principala firmă a acestui grup puternic în afacerile din România, îl are ca asociat chiar pe VLAD NICHITA, avocatul arestat deja în scandalul WHITE TOWER. Un alt asociat în compania GERSIM DEVELOPMENT, este GERSIM IMOBILIARE SRL, o entitate fantomă, o firmă de apartament, fără activitate semnificativă, la care este acționar o altă companie de duzină: GERSIM DOROBANȚI. (firmă cu un singur angajat!).
Dacă vom căuta în continuare, aflăm că GERSIM DOROBANȚI are două filiale: GERSIM INTERNAȚIONAL si GERSIM REZIDENȚIAL. Asociatul celor două firme este DANIEL ȘTEFĂNESCU, un nume cunoscut în lumea distribuției de telefoane mobile din România, considerat a fi un om de afaceri extrem de serios.
Oare la capătul rețelei de escroci din Ploiesti, stă cumva DANIEL ȘTEFĂNESCU, desi acesta neagă orice legături cu proiectul CITY GATE?
Reamintim că avocatul Vlad Nichita şi omul de afaceri Lupu Mihai (dezvoltator imobiliar) sunt cercetaţi în acest dosar în stare de arest preventiv. De asemenea, Lupu Mărioara (dezvoltator imobiliar) şi notarul Vlad Tudose se află în arest la domiciliu iar un alt notar, Maria Tudose este sub control judiciar.
În acelasi timp, grupul infracțional organizat de asa zisul jurnalist CATALIN STAVRI continuă sirul infracțiunilor, considerând că are protecție.
[pdf-embedder url=”https://www.incisivdeprahova.ro/wp-content/uploads/2024/02/CamScanner-12-03-2023-1.pdf” title=”CamScanner 12-03-2023 (1)”]
Si dacă tot vorbim despre corectitudine, spaga a fost obținută de la mahărul „mafiei deseurilor” din Prahova, cel pe care Stavri îl calcă în picioare de ceva timp încoace, deoarece a refuzat sa ii mai dea spaga la santaje!
Pe acelasi principiu de golaniada, santajistul spagar il face acum interlop pe prietenul sau de pahar, Fane Capatana care ii achita mesele!
O fotografie primită la redacție il arată pe STAVRI la masă cu FANE CĂPĂȚĂNĂ, dar si cu politisti din IJP PRAHOVA, semn că legăturile sunt extrem de multe. Poate acum se intelege atacurile si santajele media la care a aderat si un senator! Poate intelegem si protectia de care se bucura Muresan Catalin cel cu Bomba Ecologica de la Pleasa (cititi aici.) , dar si nasul Belu, prietenul de pahar al santajistului alaturi de un politist de la „flagrante”!
Sau va posta cu eterna „DOCUMENTARE” ca in cazul drogurilor. S-a documentat stand alaturi de „infractori”, chiar daca documentarea s-a lasat cu santaje si obtinerea de foloase ca cele de mai sus. Ulterior cu transformarea acestora in infractori si desfiintati in media santajista!

In poza de mai sus avem Gruparea de infractori (Catalin Stavri, Belu Claudiu si Muresan Catalin), o grupare acoperita si protejata de politisti corupti din IPJ Prahova si de tandemul Miritescu – Ginel Preda – care sta alaturi de cel ce este numit acum infractor, Fane Capatana si alaturi de un politist din IPJ Prahova!
De altfel, sursele noastre susțin că foarte curând vor fi aduse la audieri si alte persoane din această grupare care a acaparat Ploiestiul! (Cristina T.).
N. R -In Prahova exista un pseudo ziarist, pe numele lui STAVRI CATALIN , zis PESTE, care la varsta de 28 de ani, a fost implicat intr-un dosar penal.
Ancheta noastra are la baza rechizitoriul din dosarul nr. 85/D/P/2005, din 08.05.2006, in care STAVRI CATALIN, zis PESTE a fost parte ca si consumator de droguri, alaturi de prietena sa de la acea vreme. In afara de numele intregral al jurnalistului vom da publicitatii doar initialele celor care au fost parte in dosar, pentru ca nu ei fac obiectul acestui material jurnalistic.
Persoanele sunt urmatoarele:
Inculpati
P.A., cercetat in stare de arest preventiv, pentru savarsirea infractiunilor prevazute si pedepsite de art. 2 alin 1 si art. 4 alin1 si art. 5 din Legea 143/2000
T.I.R., cercetat in stare de arest preventiv pentru savarsirea infractiunilor prevazute si pedepsite de art. 2 alin 1 si art 4 alin 1 din Legea 143/ 2000
Invinuiti
S.M.S.
P.V.C.- ambii cercetati pentru savarsirea infractiunii prevazute si pedepsite de art. 2 alin. 1,2 din Legea 143/ 2000
STAVRI CATALIN
S.L.E.- ambii cercetati pentru savarsirea infractiunii prevazuta si pedepsita de art 4 alin. Din Legea 143/2000
Legenda
Legea nr 143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri
Art. 1
In prezenta lege termenii si expresiile de mai jos au urmatorul inteles:
- a) substante aflate sub control national – drogurile si precursorii inscrisi in tabelele-anexa nr. I-IV care fac parte integranta din prezenta lege; tabelele pot fi modificate prin ordonanta de urgenta a Guvernului, prin inscrierea unei noi plante sau substante, prin radierea unei plante sau substante ori prin transferarea acestora dintr-un tabel in altul, la propunerea ministrului sanatatii;
- b) droguri – plantele si substantele stupefiante ori psihotrope sau amestecurile care contin asemenea plante si substante, inscrise in tabelele nr. I-III;
- c) droguri de mare risc – drogurile inscrise in tabelele nr. I si II;
- d) droguri de risc – drogurile inscrise in tabelul nr. III;
- e) precursori – substantele utilizate frecvent in fabricarea drogurilor, inscrise in tabelul nr. IV;
- f) inhalanti chimici toxici – substantele stabilite ca atare prin ordin al ministrului sanatatii;
- g) consum ilicit de droguri – consumul de droguri aflate sub control national, fara prescriptie medicala;
- h) toxicoman – persoana care se afla in stare de dependenta fizica si/sau psihica cauzata de consumul de droguri, constatata de una dintre unitatile sanitare stabilite in acest sens de Ministerul Sanatatii;
- i) cura de dezintoxicare si supravegherea medicala – masurile ce pot fi luate pentru inlaturarea dependentei fizice si/sau psihice fata de droguri;
- j) livrarea supravegheata – metoda folosita de institutiile sau organele legal abilitate, cu autorizarea si sub controlul procurorului, care consta in permiterea trecerii sau circulatiei pe teritoriul tarii de droguri ori precursori, suspecti de a fi expediati ilegal, sau de substante care au inlocuit drogurile ori precursorii, in scopul descoperirii activitatilor infractionale si al identificarii persoanelor implicate in aceste activitati;
- k) investigatori acoperiti– politisti special desemnati sa efectueze, cu autorizarea procurorului, investigatii in vederea strangerii datelor privind existenta infractiunii si identificarea faptuitorilor si acte premergatoare, sub o alta identitate decat cea reala, atribuita pentru o perioada determinata.
Art. 2
(1) Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea in vanzare, vanzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpararea, detinerea ori alte operatiuni privind circulatia drogurilor de risc, fara drept, se pedepsesc cu inchisoare de la 3 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.
Art. 4
Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpararea sau detinerea de droguri pentru consum propriu, fara drept, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 5 ani.
Art. 5
Punerea la dispozitie, cu stiinta, cu orice titlu, a unui local, a unei locuinte sau a oricarui alt loc amenajat, in care are acces publicul, pentru consumul ilicit de droguri ori tolerarea consumului ilicit in asemenea locuri se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 5 ani si interzicerea unor drepturi.
Firul evenimentelor
Actiunea porneste in iunie 2005, cand un individ ( O.C) arestat in alta cauza, a sesizat organele de politie cu faptul ca T.I.R. in perioada 2003- 2004, impreuna cu sora sa si I.L.D ar fi consumat si comercializat droguri de risc si mare risc( cannabis si ectasy) pe raza municipiului Campina, pe care le procura prin intermediul lui S.M.S.
In luna octombrie 2005, T.I.R. a aflat de la prietenul sau P.A, ca acesta din urma ar fi procurat cannabis, motiv pentru care, pentru a testa calitatea drogului s-a deplasat in Ploiesti, unde P.A locuia fara forme legale si au consumat impreuna cannabis folosind o pipa confectionata artizanal de P.A.( aceeasi pipa pe care si STAVRI CATALIN, zis PESTE a folosit-o pe 24.11.2005, dupa cum veti vedea).
Odata cu aceasta sesizare a lui O.C, actiunea politistilor de la Biroul de Combatere a Crimei Organizate( BCCO) s-a pus in miscare si primul pas a fost ascultarea/ inregistrarea convorbirilor telefonice, pe baza autorizatiei nr. 2(23), din 06.11.2005, eliberata de Tribunalul Prahova in dosarul 8/PI/2005, asa cum se regaseste la fila 150- 154 din dosar.
In paralel, asa cum reiese din rechizitoriu, a fost interceptat si inregistrat telefonul inculpatului P.A., in baza autorizatiei nr. 42/ 27.11.2005, eliberata de Tribunalul Prahova
In dosarul 11/PI/2005, conform filei 217-230.
Atat dosarul lui T.I.R. cat si cel al lui P.A. au fost conexate intr-unul singur, respectiv 85/D/P/2005, din care va relatam faptele. Din iunie pana in octombrie lucrurile s-au miscat cu rapiditate, iar printre inculpatii si invinuitii invocati a fost infiltrat si un investigator acoperit, caruia o sa ii citam doar initialele din dosar, adica T.M. Astfel, tot ce se intampla era sub control, in primul rand prin implementarea investigatorului acoperit in grupul infractional si in al doilea rand prin ascultarea/ inregistrarea convorbirilor telefonice.
Un grup infractional in care „nimereste” si Stavri
Pentru ca, asa cum spuneam, BCCO avea totul sub control, orice aparitie in acel grup era stiuta in timp util si real. In baza interceptarilor telefonice s-a aflat ca in data de 24.11.2005 “ la domiciliul lui P.A. ( n.r- din Ploiesti, Soseaua Vestului, nr. 11, Bl. 1, ap. 100) urmeaza a se prezenta doua persoane identificate ca fiind STAVRI CATALIN, zis PESTE si S.L.E. care au solicitat inculpatului sa le ofere spre consum droguri. In seara aceleasi zile, cei doi au patruns in domiciliul inculpatului unde au consumat cannabis, impreuna cu acesta, folosind pipa confectionata artizanal”.
Interceptarea convorbirilor a scos la iveala faptul ca a doua zi, dupa chermeza la care a participat si jurnalistul STAVRI CATALIN, zis PESTE, P.A. urma sa se deplaseze la locuinta parintilor din Campina ca sa distribuie inculpatului T.I.R. o cantitate de droguri. Potrivit planului stabilit in seara de 24 octombrie, a doua zi P.A. s-a deplasat la Campina, doar ca pe drum a fost oprit de o echipa operativa formata din politisti ai BCCO si coordonata de un procuror care, dupa ce s-a legitimat a efectuat o sumara perchezitie corporala si a bagajelor, identificandu-se in geanta sa de umar pipa folosita in noaptea precedenta, la care a participat si STAVRI CATALIN, zis PESTE.
Chiar in aceeasi zi, in baza autorizatiei de perchezitie nr. 27 s-a patruns in imobilul din Soseaua Vestului, unde s-a efectuat o perchezitie ridicandu-se cantitatea de 38 de grame de materie vegetala cu ambalaj, ce se afla pe sifonierul din sufragerie dar si doua felii de paine pe care se afla materie vegetala arsa( fila 238- 254).
Sa vina comanda…Cannabis pe paine pentru jurnalist
Chermeza la care a participat STAVRI CATALIN, zis PESTE si unde s-a consumat cannabis pe paine i-a atras acestuia implicarea activa in dosarul 85/D/P/2005, ca si consumator, asa cum recunoaste in declaratia sa, care se regaseste la fila 83-85. Materia vegetala arsa, de pe cele doua felii de paine a fost supusa unei constatari tehnico- stiintifice la Laboratorul de Analize Fizico- Chimice- Droguri, din cadrul Directiei de Combatere a Criminalitatii Organizate Bucuresti, concluzionandu-se ca materia vegetala arsa cantareste, in sine, 15 grame si contine tetrahidrocannabinol(THC), substanta psihotropa biosintetizata de planta cannabis( fila 268- 271).
Pentru cei care nu stiu, Cannabis sativa contine peste 400 de compusi pe langa substanta psihoactiva, delta-9-tetrahidrocannabinol (THC), o moleculă psihoactivă ce produce senzațiile asociate cu consumul de marijuana si are ca efect principal, tulburarea de memorie. Poate aceasta e cauza care sta la baza povestii induiosatoare pe care STAVRI CATALIN zis PESTE a prezentat-o intr-o conferinta de presa din acea vreme.
Consecintele
Inainte de a va prezenta povestea credem ca este bine sa stiti ce consecinte a avut noaptea de pomina a jurnalistului de investigatii STAVRI CATALIN zis PESTE, atat pentru el cat si pentru ceilalti invinuiti sau inculpati, conform hotararii instantei. Dar nu inainte de a mai cita un pasaj important din rechizitoriu: “ Instanta de judecata urmeaza a se pronunta asupra aplicarii art. 33 lit. a din Codul Penal, privind concursul real de infractiuni, in cazul celor trei acte materiale prin care P.A. a oferit droguri in vederea comercializarii si respectiv consumului propriu inculpatului T.I.R. si invinuitilor Stavri Catalin si S.L.E, precum si in cazul consumului de droguri practicat impreuna cu acestia”. De asemenea, mai este de remarcat ca “ Fapta invinuitilor Stavri Catalin si S.L.E intrunesc elementele constitutive ale infractiunii prevazute si pedepsite de art. 4 alin. 1 din Legea 143/2000. Datorita faptului ca acestia au participat o singura data la consumul de droguri cu inculpatul P.A., neexistand elemente care sa conduca la concluzia ca acestia sunt implicati in traficul de droguri sau ca au si alte acte materiale specifice consumului de droguri, se apreciaza ca fapta lor nu prezinta pericolul social al unei infractiuni, urmand a se dispune fata de acestia scoaterea de sub urmarire penala si aplicarea unei masuri cu caracter administrativ- amenda, in cuantum de 10.000.000 lei pentru fiecare”. In final, asa cum reiese din documentele pe care le am in fata, toti au fost scosi de sub urmarire penala, numai STAVRI CATALIN zis PESTE si prietena sa de la cea vreme au fost doar amendati, fiind scapati de Miritescu si Ginel Preda!.
In concluzie, Stavri a consumat cannabis pe paine, potrivit rechizitoriului si propriei sale declaratii. Desi faptele erau evidente, omu’ a incercat sa arunce pe politistii de la BCCO ca ar avea ceva cu el si ca va declansa un razboi personal cu acestia. Il vom cita mai jos cu franturi rupte dintr-un articol “bomba” scris de mana lui.
Falsa poveste din jurul consumului de droguri
Povestea tesuta de Stavri Catalin a avut un singur cuvant de ordine: DOCUMENTARE. In conferinta de presa, pe care tinut-o dupa ce a achitat amenda administrativa si tot procesul a fost incheiat, a incercat sa ne induioseze pe toti cei prezenti, ca a fost la fata locului in noaptea consumului de droguri, pentru o documentare care avea sa rupa gura targului printr-un articol ulterior. Daca documentare inseamna sa consumi cannabis pe paine, atunci documentare sa fie. Iata scuzele pe care le scrie jurnalistul, in 18.10.2007, in favoarea nevinovatiei lui:
“Acum, vreau sa povestesc pe scurt un fragment din VIATA mea, nu de cand m-am nascut ci de cand am intrat in presa. Bun. Vreau sa mentionez ca asta nu e vaicareala, pur si simplu vreau sa povestesc, hai sa zicem ca simt nevoia. Am crescut fara parinti( asta se leaga oarecum cu legaturile mele cu lumea interlopa) si acum 3 ani, Marin Marian( d’ale lui Mitica) de la TVR 2 a stat la o bere cu mine si cica “m-a citit” si mi-a propus sa lucrez in presa, la un prieten de-al lui, Mihai Nicolae( Misu) de la Viata Prahovei( VP). Victor Preda era redactor sef atunci la VP. Si aici incepe povestea mea ca ziarist…
Eu, care faceam tot felul de combinatii si castigam cam de 6-7 ori salariul de la VP, am acceptat pur si simplu sa muncesc…Ma bucuram ca renuntasem la viata de Golan si castigam multi bani muncind”. De aici incolo vine povestea <<documentarii>>.
“…Ei bine, dupa un articol intitulat ( parca, nu-mi amintesc preabine) <<Canabis pe toate strazile>>, Crima Organizata a trecut la cosit si s-a gandit cum sa ma lege la gura. Sansa lor a venit imediat, dupa ce un fost prieten de-al meu mi-a spus ca-mi da pe tava o retea de traficanti, cu conditia sa ii spun unde gaseste canepa( canabisul). Am acceptat si am demarat o ancheta, martori imi sunt doi politisti ( surse de-ale mele). Problema a intevenit cand seful de la Crima Organizata, comisarul sef Eugen Serghie m-a contactat sa-mi spuna ca nu trebuia sa scriu ce am scris si ca nu exista canepa pe strada. Atunci am comis-o rau de tot, asta pentru ca m-am dus la Podul de Lemn de langa caminul Rafinorilor si am rupt o craca dintr-o planta de canepa si i-am trantit-o pe birou lui Serghie. A luat foc. A mentionat ca poate sa ma aresteze pentru simplul fapt c-am pus mana pe rahatul ala de iarba. Cica asa era legea. Imediat, am fost filat. Mi s-au ascultat telefoanele si asa am ajuns la cel care-mi promisese ca-mi da pe tava reteaua de traficanti”.


















Exclusiv
Operațiunea „Glock-ul de Hârtie”: cum a ajuns un ordin de salarizare să fie tratat ca dosar CIA cu spioni și droguri
Contabilul-șef al secretelor naționale, chestorul Grecu din MAI, își apără cu disperare „arma letală” OMAI S7/2018, un simplu ordin de salarizare prezentat în instanță ca manual de operațiuni secrete NATO.
Meciul „SPRD vs. Contabilul Grecu”: runda documentelor secrete cu coeficienți la cap
Meciul dintre Sindicatul Polițiștilor „Diamantul” (SPRD) și contabilul-șef al Ministerului Afacerilor Interne, chestorul Grecu, pentru declasificarea OMAI S7/2018 e în plină desfășurare. Și nu e doar un litigiu juridic, e stand-up comedy pe bani publici.
Pe de o parte, ai sindicatul care cere să vadă, ca tot muritorul, metodologia de salarizare din MAI. Pe de altă parte, ai „experții de top” ai lui Grecu, crema Direcției Generale Juridice (DGJ-MAI), care au reușit o performanță istorică: să transforme un ordin cu coeficienți, procente și formule de calcul într-un fel de dosar ultrasecret cu CIA, GRU, spioni, arme și droguri.
Și toate astea se văd negru pe alb în întâmpinarea MAI, la pagina 13 din 17 (pagina 18 din PDF). Acolo, punctul 8 este „argumentul forță”, bomba juridică menită să convingă instanța că OMAI S7/2018 trebuie să rămână îngropat la „strict secret de serviciu”.
Rezultatul? Un text atât de caraghios încât, cum bine observă cei de la Sindicatul Diamantul, „ne fac să ne stricăm de râs”.
Argumentul lor „de beton”: N-avem secrete, dar sunt confidențiale, că așa vrem noi
Citez, cu pietate juridico-umoristică, pasajul-fanion al DGJ-MAI:
„Reclamantul omite să precizeze faptul că, deși actele administrative de numire în funcție și de stabilire a drepturilor salariale nu sunt clasificate, ele sunt confidențiale, fiind comunicate exclusiv beneficiarilor, accesul la aceste documente fiind rezervat, pe cale de consecință doar angajatului și angajatorului, fără diseminarea publică a informațiilor pe care le atestă.”
Traducere în română simplă:
– Da, recunoaștem, actele de salarizare nu sunt clasificate.
– Da, tot acolo se văd frumos toate informațiile pe care le-ar „ascunde” OMAI S7/2018.
– Dar! Le numim „confidențiale” și gata, am rezolvat: nu le arătăm nimănui.
Practic, experții-contabili-juriști recunosc singuri că Ordinul S7/2018 nu conține secrete reale, pentru că „secretele” sunt deja divulgate în actele individuale de salarizare, care ajung – cum e normal – la fiecare angajat: fie că lucrează la tarabă, la Dedeman, la OMV, la Senat sau la MAI.
Și atunci, ce fac strategii DGJ? Mută mingea din „secret de serviciu” (care are condiții legale clare, art. 15 lit. e) din Legea 182/2002 – trebuie să existe un PREJUDICIU real prin diseminare) în „confidențial”, o noțiune elastică, fără temei serios de a fi opusă instanței sau reclamantului.
Altfel spus:
– Nu-i secret de serviciu, că nu prea avem pe ce.
– Dar îl ținem ascuns „că e confidențial”, pentru că așa zicem noi.
CCR 101/2018: când invoci o decizie care îți dinamitează singură „secretul”
Apogeul spectacolului juridic este că însuși MAI, prin DGJ, își sparge argumentele cu propria citare a Deciziei CCR 101/2018.
Decizia CCR 101/2018 este una PENALĂ, referitoare la art. 12 lit. b) din Legea 78/2000 (corupția – folosirea de informații nedestinate publicității pentru foloase necuvenite). Curtea Constituțională explică acolo, clar, următoarele:
- „Informațiile nedestinate publicității” pot fi:
- (a) clasificate, conform Legii 182/2002
- sau (b) confidențiale.
Exact CCR spune, în paragrafele 16–19, că informațiile confidențiale sunt DISTINCTE de cele clasificate.
Și acum vine comedia:
MAI citează această decizie ca și cum ar consolida „secretul” OMAI S7/2018, dar de fapt admite, prin propria trimitere, că:
- Ordinul S7/2018 NU stă în picioare ca „secret de serviciu”;
- îl împinge singur în zona de „confidențial” – adică tocmai în categoria care NU are același regim juridic și NU poate fi folosită ca pârghie pentru a-l ascunde față de instanță sau față de reclamant.
Cu alte cuvinte, DGJ-MAI își trage singură preșul de sub picioare și strigă apoi: „Uitați ce bine ne apărăm secretul!”
Ordinul de salarizare transformat în dosar cu spioni, arme și droguri
Adevărata perla logică apare când aceiași „experți” încearcă să vândă instanței ideea că dezvăluirea metodologiei de salarizare ar declanșa Apocalipsa operațională în poliție.
Sintetizând ironia Sindicatului Diamantul:
- Ordinul S7/2018 e o simplă metodologie de salarizare.
- Cu coeficienți, procente, formule de calcul.
- E, practic, un OMAI 132/2004 cu un facelift – ordinul vechi, nesecret, dar niciodată publicat și, culmea, ultra-activat „pe hârtie”, deși figurează abrogat.
- Metodele de calcul pentru sporurile alea înghețate la nivelul lui 2018 sunt în mare parte raportate la OG 38/2003 și OMAI 132/2004 – acte care, oficial, sunt abrogate, dar în realitate bântuie prin realitatea de salarizare.
Ce face însă MAI?
Prezintă acest rahat birocratic cu coeficienți ca pe un dosar penal cu agenți dubli, CIA, GRU, transporturi de arme și droguri acoperite. De parcă în OMAI S7/2018 n-ar fi formule de calcul, ci coordonatele GPS ale depozitelor secrete NATO.
„Nu poate fi explicat” interesul pervers al cetățeanului… de a ști cu cât e plătit polițistul
În logica debusolată a DGJ-MAI, dacă OMAI S7/2018 ar fi dezvăluit:
- „Nu poate fi explicat” interesul „pervers” al unui cetățean de a identifica polițistul.
- Se sugerează un fel de transfer dement:
- De la „metodologie de salarizare”
- La „manual de vânat polițiști după nume, CNP, conturi bancare și cod PIN”.
Ajung să îți dea impresia că dacă OMAI S7/2018 devine public:
- Oricine va putea afla numele polițiștilor,
- CNP-urile,
- datele nevestei, amantei,
- conturile bancare
- și, de ce nu, codul PIN de la telefon.
Totul, doar prin simpla deschidere a unui ordin de… salarizare.
OMAI S7/2018 este prezentat, în retorica absurdă a apărătorilor săi, ca un fel de hartă interactivă cu GPS, camere video și microfoane: deschizi PDF-ul și ți se conectează automat la toți polițiștii din țară.
Misiune imposibilă: Tom Cruise, varianta contabil cu epolet
În această piesă de teatru administrativ, chestorul Grecu apare ca un fel de Tom Cruise al ministerului, erou într-o „Misiune Imposibilă” cu dosare S, seifuri, lacăte și ștampile roșii.
Diferența e că, în loc de pistol și sfoară de rappel, arma lui Grecu este:
- OMAI S7/2018 = Glock
- Formulele de calcul și coeficienții de funcție = gloanțele.
Imaginați-vă scena la bloc:
– „Cum e la muncă, domnu’ chestor Răzvan?”
– „Ce să le spun oamenilor? Că am flendurit toată ziua paginile OMAI S/7/2018?”
– Așa că omul salvează aparențele: „Am tras cu Glock-ul până s-a înroșit țeava!”
Realitatea: a fluturat hârtii cu procente, a protejat cu dantelă juridică un ordin de salarizare și a apăsat cu disperare pe sigiliul de „strict secret”, ca nu cumva cetățeanul să vadă cum arată de fapt arhitectura salariilor în MAI.
„Profesioniștii” de la DGJ-MAI: când confunzi dreptul administrativ cu scenarii SF
Sindicatul Diamantul rezumă plastic:
„Observați cât de profi sunt experții de la DGJ-MAI!”
„Profesionalismul” se vede în:
- Contradicțiile interne: recunosc că actele nu sunt clasificate, dar le trântesc eticheta de „confidențial”, ca să le ascundă.
- Citarea CCR 101/2018 în favoarea lor, când decizia arată exact invers: diferența clară dintre informațiile clasificate și cele confidențiale, scotând Ordinul S7/2018 din aria „secretelor de serviciu”.
- Transformarea unei metodologii de salarizare într-un potențial pericol pentru siguranța polițiștilor, de parcă salariul și sporul de noapte ar fi echivalentul traseului unui transport de armament strategic.

Concluzie: când „secretul de serviciu” acoperă mai degrabă rușinea de salarizare, nu siguranța națională
Din tot spectacolul juridico-contabil rezultă câteva evidențe jenante:
- OMAI S7/2018 nu e un document strategic, ci o piesă-cheie în înțelegerea modului în care sunt plătiți polițiștii.
- Secretizarea lui pare să protejeze mai degrabă opacitatea, haosul și improvizațiile din salarizarea MAI, nu securitatea vreunei operațiuni speciale.
- Invocarea confidențialității actelor de salarizare – care ORICUM sunt comunicate fiecărui angajat, în orice domeniu – este o glumă proastă juridic și o palmă pe obrazul transparenței.
În „țara dacilor, unde contabilul e polițist”, așa cum mușcător observă Emil PASCUT de la Sindicatul Diamantul, OMAI S7/2018 a devenit „Glock-ul” cu care se împușcă orice tentativă de transparență.
Nu vorbim despre spioni, CIA, GRU, arme și droguri.
Vorbim despre coeficienți, sporuri înghețate la nivelul lui 2018 și formule de calcul care, dacă ar deveni publice, ar arăta cât de „creativă” este, de fapt, contabilitatea respectului față de polițiști.
Iar asta, spre deosebire de „secretele de serviciu”, ar produce, într-adevăr, un prejudiciu. Nu siguranței naționale, ci imaginii Ministerului Afacerilor Interne. (Cristina T.).
Exclusiv
Vesta antiînjunghiere și creierul anti-logică: cum arată „uniforma modernă” văzută din birou
Uniformă de catalog, piele de cobai
Acestea sunt reacțiile pielii unui polițist din cadrul Poliției Capitalei după 8 ore de „glorie operațională”, timp în care, conform dispozițiilor șefilor săi ierarhici, a fost obligat să poarte vesta antiînjunghiere peste cămașa de intervenție.
Nu vorbim de un detaliu „opțional”, ci de un element din componența acelei uniformei de poliție mult prea lăudate și prezentate ca „modernă”, „occidentală”, „ca-n filme” – „asemănătoare poliției din SUA”, ca să cităm un clasic în viață, așa cum remarcă Sindicatul Europol.
Din birouri, în fotografii, în prezentări PowerPoint, uniforma arată impecabil. În comunicate, este „reformă”. Pe teren, în viața reală, pe pielea oamenilor, se transformă într-un experiment dermatologic forțat.
Pe teren: transpirație, căldură și viziune de birou
În realitate, o zi de muncă pentru un polițist nu înseamnă defilare la paradă și ședințe foto pentru Instagramul instituției. Înseamnă:
- intervenții,
- deplasări permanente,
- urcat și coborât din autospecială,
- stat ore întregi în picioare,
- căldură,
- transpirație,
- stres,
- risc.
În asemenea condiții, echipamentul trebuie să fie, în mod normal, practic, funcțional și adaptat misiunii, nu fanteziilor estetice ale vreunui „strateg” din birou care confundă patrula reală cu un poster de promovare instituțională.
Dar între realitatea din stradă și imaginația confortabilă din birouri se cască un hău pe care nu-l acoperă nici vesta, nici cămașa, nici sigla „modernă”.
Șefi cu vestă pe polițist și ochelari de cal pe logică
Ne întrebăm, evident retoric:
De ce ar trebui ca un șef din Poliția Capitalei să nu facă diferența între:
- momentul în care un polițist are real nevoie de vesta antiînjunghiere
și - momentul în care aceasta ar trebui să stea depozitată în mașina de poliție, gata de folosit la nevoie, nu lipită de pielea omului 8 ore în șir?
Oare nu este elementar ca polițistul să se echipeze cu vesta antiînjunghiere atunci când primește o sesizare și se deplasează la un eveniment unde există un risc concret?
Nu pentru unii șefi. Ei par să lucreze după un alt Cod: Codul Dispozițiilor Absurd-Rigide, în care logica este articolul 1 – abrogat.
„Poartă vesta non-stop!” – filozofia ergonomiei made in birou
După „mintea” unora dintre șefii din Poliția Capitalei, polițistul trebuie să poarte vesta non-stop, ca un fel de armură de carton rigidă, indiferent de activitatea desfășurată:
- dacă se află la sediul unității,
- dacă stă la birou și completează documente,
- dacă așteaptă repartizarea unei lucrări,
- dacă doar conduce autospeciala.
Nu contează disconfortul, nu contează sănătatea pielii, nu contează riscul de suprasolicitare sau de probleme medicale. Important este să fie bifată „dispoziția”.
Pentru că, în mintea acestor șefi, mai important decât siguranța și sănătatea polițistului este ca o hârtie să fie respectată orb, ca o dogmă. Logica? Echilibrul? Preocuparea autentică pentru oamenii din stradă? Termeni exotici, necunoscuți.
Vesta antiînjunghiere: echipament de protecție, nu medalie de decor
Realitatea de bun-simț, enunțată clar de Sindicatul Europol, dar aparent imposibil de înțeles la anumite niveluri de comandă:
O vestă antiînjunghiere este un echipament de protecție, nu un accesoriu estetic de uniformă.
Nu este cravată, nu este insignă, nu este breloc de pus la chei. Este ceva ce:
- se folosește când situația o cere,
- se îmbracă în funcție de risc,
- se adaptează misiunii, nu programului de birou al șefului.
Să obligi un polițist să poarte vesta în mod permanent, indiferent de activitate, doar ca să „dea bine” în ordinele interne și în poze, înseamnă să confunzi protecția cu tortura lentă.
O zi de teren pentru șefii „strategi” – cel mai bun curs de perfecționare
Poate că, înainte de a emite asemenea dispoziții rupte de realitate, unii șefi ar trebui să facă un mic experiment educativ:
- să petreacă o singură zi în teren,
- îmbrăcați exact ca polițiștii cărora le dau ordine,
- cu vesta antiînjunghiere peste cămașa de intervenție,
- în aceleași condiții de căldură, transpirație, oboseală, deplasări și stat în picioare.
Fără aer condiționat de birou, fără „pauză la mapă”, fără prezentări frumos editate. Doar ei, echipamentul și realitatea.
Este posibil ca, după această experiență, brusc, logica să redevină o calitate managerială, iar empatia să nu mai fie privită ca un moft.
Între pozele lucioase și pielea distrusă: adevărata față a „modernizării”
Între o uniformă „modernă”, prezentată impecabil în fotografii, în powerpoint-uri și în discursuri de PR, și realitatea celor 8 ore petrecute în stradă de un polițist de la Poliția Capitalei este o prăpastie pe care nu o poate acoperi niciun comunicat.
Sindicatul Europol a arătat clar: reacțiile pielii colegului lor nu sunt un moft, ci o consecință directă a unei dispoziții stupide, rigide și complet rupte de misiunea reală a polițistului.
Și atunci, întrebarea se pune simplu și usturător:
Avem o uniformă „ca în SUA” doar în poze, sau avem șefi care ar trebui trimiși la recalificare în logică elementară și respect față de oamenii din prima linie?
Până nu se înțelege că polițistul nu este manechin de catalog, ci om aflat în serviciu, orice „modernizare” va rămâne un ambalaj frumos pus peste o atitudine profund înapoiată. Iar pielea celor din stradă va continua să plătească prețul „viziunilor” de birou. (Cerasela N.).
Pe baza dezvăluirilor făcute de Sindicatul Europol privind condițiile reale de purtare a noii uniforme „moderne” a Poliției Capitalei
Exclusiv
TCE Ploiești, cetatea lui Nae: organigrama croită pentru rude, fini și oameni de încredere
La TCE Ploiești, reorganizarea nu mai pare să aibă ca obiectiv principal eficiența unei societăți de transport public, ci consolidarea unei rețele interne de influență. Potrivit informațiilor și documentelor invocate în materialul inițial, Alexandri Nicolae, cunoscut drept „Nae Comisionaru’”, ar fi ajuns să-și construiască în societate un sistem de oameni loiali, amplasați în funcții-cheie, astfel încât deciziile, banii, documentele și achizițiile să treacă prin filtre controlabile.
Imaginea rezultată este aceea a unei instituții în care organigrama nu se desenează după nevoile transportului public, ci după harta relațiilor personale.
O rețea întinsă de la contabilitate până la autobază
Conform informațiilor transmise, influența lui Nae s-ar întinde asupra unor compartimente esențiale din TCE: Direcția Financiară, Serviciul Financiar-Contabilitate, Achiziții-Aprovizionare-Depozite, Investiții, Autobază, Resurse Umane și Administrativ, precum și Tehnologia Informației.
La acestea se adaugă șefii unor structuri care controlează tarifele, vânzările, subvențiile și fluxul operațional al societății. Într-o companie care gestionează fonduri publice și asigură transportul ploieștenilor, asemenea funcții ar trebui ocupate pe criterii de competență, experiență și integritate.
Potrivit acuzațiilor prezentate, criteriul dominant ar fi fost însă loialitatea față de gruparea lui Nae.
Astfel, susțin sursele, societatea ar fi fost împărțită între oameni considerați „de-ai lui”, fiecare cu un rol precis în mecanism: unii la bani, alții la contracte, alții la achiziții, investiții, personal, depozite sau exploatare.
Comisii de recepție cu membri absenți de la recepție
Unul dintre cele mai grave aspecte semnalate privește comisiile de recepție. Conform informațiilor furnizate, anumite comisii ar fi semnat documente privind recepția unor bunuri fără ca membrii lor să fi participat efectiv, fizic, la verificarea acestora.
Dacă aceste susțineri se confirmă, problema nu mai este una de simplă neglijență administrativă, ci ridică întrebări serioase despre modul în care au fost validate achizițiile și despre cine a verificat realitatea bunurilor recepționate.
La TCE, recepția nu ar trebui să fie un exercițiu de semnătură automată, executat de la distanță. Ea presupune verificarea cantității, calității, conformității și existenței efective a produselor sau serviciilor. În lipsa acestei verificări, hârtia poate ajunge să înlocuiască realitatea, iar ștampila să țină loc de control.
Serviciul Tarife, Vânzări și Subvenții – funcție fără explicație?
În centrul controverselor apare și conducerea Serviciului Tarife, Vânzări și Subvenții. Potrivit elementelor transmise, șefa acestui serviciu ar fi menținută într-o structură despre care sursele afirmă că nu își justifică în mod clar existența și atribuțiile.
Acuzația este formulată și mai dur: persoana respectivă ar fi fost prezentă la serviciu fără ca activitatea sa să fie ușor de identificat, iar timpul de lucru ar fi fost petrecut, în anumite situații, alături de soțul său, asistent manager, în așa-numitul „birou oval”.
Desigur, aceste afirmații necesită verificare documentară și puncte de vedere oficiale. Însă întrebarea rămâne: într-o societate care invocă pierderi, datorii și nevoia de reducere a cheltuielilor, de ce sunt păstrate compartimente și funcții despre care angajații susțin că se suprapun sau nu produc rezultate măsurabile?
Șoferi, fini și servicii personale plătite prin timpul societății
Rețeaua descrisă de surse nu s-ar limita la funcțiile de conducere. În ecuație apar și șoferii considerați apropiați ai lui Nae.
Potrivit informațiilor primite, șoferul personal al acestuia ar fi efectuat ore suplimentare peste limita legală, situație care ar trebui verificată prin pontaje, foi de parcurs și state de plată. În același timp, acesta ar fi unchiul Cătălinei Ciofu Stoica, prezentată în materialul inițial drept fina lui Nae.
Un alt șofer ar fi fost angajat la Coloana 8, iar un alt fin ar fi beneficiat de o situație cu totul aparte: în timpul programului de lucru, ar fi întreținut și amenajat curtea lui Nae.
Dacă această informație se confirmă, avem de-a face cu o întrebare simplă și incomodă: timpul de muncă era plătit de TCE, dar folosit pentru interese private?
Într-o societate publică, programul angajatului nu este proprietatea personală a unui șef. Iar curtea unui lider informal nu poate deveni anexă a fișei postului unui salariat plătit din bani publici.
„Angajări pe bandă rulantă”, în timp ce nota de plată explodează
Potrivit informațiilor transmise, Nae, împreună cu Slăniceanu, ar fi contribuit la angajarea succesivă a numeroși șefi, angajați TESA, șoferi și alte categorii de personal.
Formula descrisă de surse este una de tip industrial: se creează posturi, se găsesc ocupanți, se repartizează oamenii în puncte strategice, iar cheltuiala salarială crește până la niveluri greu de justificat economic.
În timp ce discursul oficial vorbește despre reorganizare, reducerea costurilor și rentabilizare, realitatea reclamată din interior ar fi exact opusul: mai multe funcții, mai multe salarii și o structură administrativă tot mai încărcată.
Pentru că, la TCE, eficientizarea pare să fi fost tradusă într-o regulă simplă: se reduc oamenii incomozi, dar se păstrează oamenii utili.
Juridicul, redus la două persoane: o presupusa „partenera” și nepotul
Una dintre cele mai controversate decizii privind noua organigramă vizează compartimentul juridic.
Conform informațiilor furnizate, în organigramă ar urma să rămână doar doi consilieri juridici. Unul dintre aceștia este indicat drept persoană prezentată de surse ca fiind „partenera” de viață a lui Nae, iar celălalt ar fi Radu Alexandru, nepotul său.
Astfel, într-o societate cu achiziții, contracte, subvenții, litigii, proceduri administrative și fonduri publice, controlul juridic ar fi redus la un tandem descris de surse drept unul bazat pe relații de familie și personale.
Dacă informațiile se confirmă, avem o imagine greu de conciliat cu principiile unei administrații profesioniste: juriștii considerați incomozi ar fi eliminați, în timp ce în schemă ar rămâne persoane apropiate liderului informal al rețelei.
Nu este vorba doar despre două posturi. Este vorba despre cine verifică legalitatea deciziilor și cine are capacitatea de a spune „nu” atunci când o măsură ridică probleme.
Registratura, contractele și calitatea – toate drumurile duc la control
Noua structură analizată în weekend, potrivit informațiilor din materialul inițial, ar putea muta Registratura și Secretariatul în subordinea directă a Slănicioaicăi.
O asemenea schimbare ar însemna control asupra documentelor care intră și ies din societate, asupra numerelor de înregistrare, adreselor și sesizărilor.
În paralel, Managementul Calității ar urma să fie subordonat direct Directorului General, iar Compartimentul Contracte, gestionat de Magdalena și Zafiriadi, ar putea fi trecut în subordinea Cătălinei Ciofu Stoica.
De ce ar fi contractele scoase din zona juridică și mutate într-o altă structură? Întrebarea este legitimă, mai ales când în joc se află închirieri de spații, publicitate, venituri proprii și alte fluxuri financiare.
O reorganizare adevărată ar trebui să clarifice responsabilitățile și să întărească verificările. Cea descrisă de surse pare să facă altceva: concentrează documentele, contractele și procedurile în mâinile unor persoane considerate apropiate.
Hipodromul, TCE și poliția: aceeași rețetă, decor schimbat
Materialul inițial a pus în legătură influența lui Nae cu mai multe zone ale administrației locale: Hipodromul, TCE și structuri din IPJ Prahova.
La Hipodrom, cazul „Vijelie STI”, relatat de Incisiv de Prahova, a fost prezentat ca o situație în care o Comisie de Apel a CSM Ploiești ar fi fost extinsă de la trei la cinci membri, iar o decizie favorabilă calului contestat ar fi fost ulterior desființată prin Decizia ANZ nr. 554 din 11 august 2026.
Acestea sunt elemente care trebuie analizate prin documentele oficiale și prin punctele de vedere ale instituțiilor implicate.
La TCE, în schimb, acuzațiile vizează pierderi, datorii, consumuri de combustibil, pontaje, achiziții și presiuni asupra persoanelor care ar fi refuzat să valideze anumite situații.
În ambele cazuri, susține materialul, regulile ar fi devenit elastice pentru cei protejați și rigide pentru cei care deranjează.
Raportul 1729 și consiliul care „ia act” până uită
Raportul oficial nr. 1729 din 5 noiembrie 2025, atribuit Primăriei Ploiești, a fost prezentat ca indicând pierderi considerabile, datorii fiscale, achiziții suspecte, consumuri de combustibil nejustificate și probleme de control intern.
Au fost invocate și presiuni asupra a două controlore financiare care ar fi refuzat să închidă ochii.
În locul unor măsuri ferme, Consiliul de Administrație al TCE, format potrivit materialului inițial din Dobrescu, Șchiopu, Țaboi, Băcanu și Pantazi, ar fi adoptat Decizia nr. 11 din 11 august 2026. Formula menționată este una administrativă, dar cu efect de amânare: se prorogă analiza, se ia act, se solicită actualizarea documentelor.
Pe scurt, raportul nu ar fi dus la demiteri, sesizări penale sau sancțiuni reale.
Așa se transformă un document potențial exploziv într-un dosar care se plimbă între birouri până când praful administrativ îl acoperă complet.
Organigrama de weekend: eficiență sau operațiune de conservare?
În timp ce orașul așteaptă explicații despre pierderi și transportul public, la TCE s-ar fi lucrat în weekend la noua organigramă.
Potrivit informațiilor transmise, Slănicioaica și Monica Manea au fost la serviciu, inclusiv duminică, pentru a lucra la structură împreună cu Dobrescu și Nae.
Planul descris este următorul: directorul general să fie pus să semneze organigrama, iar documentul să ajungă ulterior în ședința Consiliului Local Ploiești.
Dacă scenariul se confirmă, consilierii locali ar urma să primească nu o soluție fundamentată pentru redresarea TCE, ci o schemă deja construită în spatele ușilor închise.
O organigramă desenată în weekend poate fi perfect legală. Dar legalitatea formală nu răspunde singură la întrebarea esențială: pentru cine a fost desenată?
Pentru că una este să reorganizezi o societate în funcție de necesități operaționale și alta este să reorganizezi societatea astfel încât să-ți păstrezi oamenii, să-ți protejezi rudele și să-ți elimini adversarii.
De la „reformă” la imperiu personal
Privite împreună, toate aceste elemente descriu, potrivit acuzațiilor primite, o societate în care puterea nu ar mai fi exercitată doar prin funcții oficiale, ci printr-o rețea informală de relații.
Directori, șefi de servicii, personal TESA, șoferi, membri ai comisiilor de recepție și persoane apropiate familiei sau anturajului ar ocupa poziții care permit controlul asupra:
- banilor;
- achizițiilor;
- documentelor;
- contractelor;
- pontajelor;
- consumurilor de combustibil;
- subvențiilor;
- informațiilor interne;
- controlului juridic.
În această logică, TCE nu mai seamănă cu o societate publică aflată în serviciul comunității, ci cu un domeniu privat administrat cu bani publici.
Întrebările la care trebuie să răspundă instituțiile
Informațiile prezentate impun clarificări din partea Primăriei Ploiești, a conducerii TCE, a Consiliului de Administrație, a Curții de Conturi, ANAF și, după caz, a organelor de urmărire penală.
Printre întrebările care se cer verificate se află:
- Cine a aprobat și cine a ocupat funcțiile-cheie din noua rețea?
- Au fost respectate criteriile de competență și procedurile legale?
- Membrii comisiilor de recepție au fost prezenți fizic la verificarea bunurilor?
- Există pontaje și foi de parcurs care să justifice orele suplimentare ale șoferilor?
- A fost folosit timpul de lucru al angajaților pentru activități private?
- Cum au fost fundamentate salariile și noile posturi?
- De ce este redus compartimentul juridic la două persoane?
- Există relații de rudenie sau personale între persoanele menținute în organigramă și factorii de decizie?
- De ce sunt mutate Registratura, Contractele și Managementul Calității în subordini considerate strategice?
- Ce măsuri au fost luate în urma Raportului nr. 1729/2025?
Final: la TCE nu se taie rețeaua, se taie doar cine deranjează
Într-o societate normal administrată, reorganizarea ar începe cu risipa, suprapunerile, funcțiile inutile și vulnerabilitățile de control.
La TCE Ploiești, potrivit informațiilor prezentate, se întâmplă invers: se reduc juriștii, se păstrează apropiații, se multiplică funcțiile de conducere și se consolidează o rețea care ar cuprinde financiarul, achizițiile, investițiile, autobaza, resursele umane, IT-ul, contractele și chiar comisiile de recepție.
Pe hârtie, este reorganizare. În realitate, acuzațiile sugerează o operațiune de acaparare.
Nae nu ar controla doar un birou sau un serviciu, ci întregul traseu al deciziei: de la documentul intrat în registratură până la contract, de la pontaj până la salariu, de la achiziție până la recepție și de la juridic până la semnătura finală.
Iar când într-o societate publică rămân în juridic partenera de viață și nepotul, întrebarea nu mai este cine apără legea.
Întrebarea este dacă mai există cineva care să aibă voie să o aplice. (Sava N.).
-
Exclusivacum 4 zileEpisodul 47 – I.P.J. Prahova – „Grădinița de cadre”: Manelistul Mocanu își șterge pozele, Iolanda filmează la șliț, iar Iacob „evadează” cu foliile pe spate
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova – „Grădinița de cadre” – Episodul 49: Manelistul cu epoleți s-a ofilit, proxeneta cu insignă se ascunde, iar ofițerul făcut cu șpagă își ia examenele la plic
-
Exclusivacum 3 zileEpisodul 48 – IPJ Prahova – „Grădinița de cadre”. „Troaca de aur” – TCE Ploiești: „Nae Comisionaru”, boxeri pe bani publici, mecanici beți și polițiști cu fini la butoane
-
Exclusivacum 4 zileMEDAT își face reorganizarea cu toporul: DINA dispare, CSAT-ul află din ziar
-
Exclusivacum 2 zileOrganigrama cu chiloți de la TCE: Nae Comisionaru’ își mută imperiul pe banii fraierilor de la capăt de linie
-
Exclusivacum 22 de oreIPJ Prahova – „Grădinița de cadre”, Episodul 50. Mocanu Horia – manelistul cu epoleți, drogatul cu grade și șantajistul cu interpuși
-
Exclusivacum 4 zileOperațiunea „Reorganizarea”: cum vrea MEDAT să taie statul în felii și să-l servească intereselor de partid
-
Exclusivacum 3 zileMinisterul Economiei și „Digitalizării” își taie singur internetul la cap – cum să faci praf o direcție strategică cu un simplu proiect de HG



