Featured
Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative în scopul creşterii incluziunii financiare a fost promulgată de preşedintele României Klaus Iohannis, luni, 18 decembrie
Proiectul de lege a fost iniţiat de deputatul PNL, George Tuţă, şi senatorul PSD, Radu Oprea, alături de peste alţi 100 de parlamentari cosemnatari.”Este o lege care va oferi românilor contextul în care să poată prospera folosind toate instrumentele pe care le au la dispoziţie pentru a-şi gestiona cât mai eficient resursele financiare. Le mulţumesc tuturor celor care m-au susţinut pentru a avea legea incluziunii financiare, pentru că astfel reuşim să oferim o bază solidă pentru ca fiecare dintre noi să aibă o relaţie sănătoasă cu banii pe care îi are la dispoziţie, pentru a reuşi să îi gestioneze cu scopul de a prospera şi pentru a face investiţii inteligente”, a declarat deputatul George Tuţă.Legea are ca obiect de reglementare instituirea unui set de măsuri destinate creşterii incluziunii financiare a consumatorilor de servicii financiare în domeniul serviciilor de plată. Mai exact, ea oferă cetăţenilor posibilitatea de a alege cele mai bune servicii financiare şi creează contexte pentru simplificarea interacţiunii cetăţenilor cu statul sau cu operatorii economici privaţi.Documentul promulgat modifică următoarele acte normative:
- Legea nr.258/2017 (privind comparabilitatea comisioanelor aferente conturilor de plăţi, schimbarea conturilor de plăţi şi accesul la conturile de plăţi cu servicii de bază);
- Legea nr. 70/2015 (pentru întărirea disciplinei financiare privind operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar şi pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată, cu modificările şi completările ulterioare);
- Ordonanţa de urgenţă nr. 146/2002 (privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare);
- Ordonanţa de urgenţă nr. 193/2002 (privind introducerea sistemelor moderne de plată, aprobată cu modificări şi completări prin legea nr. 250/2003, cu modificările şi completările ulterioare).Principalele prevederi:
- Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor are obligaţia de a pune la dispoziţia consumatorilor un site internet cu acces gratuit unde sunt comparate comisioanele percepute de prestatorii de servicii de plată, cel puţin pentru serviciile cuprinse în lista prevăzută la art. 5 la nivel naţional. Site-ul internet oferă inclusiv informaţii cu privire la sediile prestatorilor de servicii de plată şi la localizarea bancomatelor şi a automatelor ce funcţionează pe baza acceptoarelor de bancnote şi monede ale acestora;
- Instituţiile de credit nu pot refuza o cerere privind deschiderea unui cont de plăţi cu servicii de bază, exceptând situaţia în care consumatorul are deja un cont de plăţi cu servicii de bază deschis sau deschiderea unui astfel de cont ar avea drept rezultat o încălcare a dispoziţiilor prezentei legi sau a dispoziţiilor legale privind prevenirea spălării banilor şi combaterea finanţării terorismului;
- Beneficiarii de plăţi de natură salarială plătite de angajator, pensii, indemnizaţii şi alocaţii de asistenţă socială plătite de la bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale sau de la bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, judeţelor şi municipiului Bucureşti, au dreptul să primească sumele cuvenite în numerar sau prin mijloace de plată fără numerar;
- Persoanele fizice sau juridice, prevăzute la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 265/2022 privind registrul comerţului şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative cu incidenţă asupra înregistrării în registrul comerţului, au obligaţia de a asigura implementarea şi de a accepta cel puţin un instrument de plată, fără numerar.Mai multe detalii aici: https://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?idp=20603
Exclusiv
Operațiunea „mânjeala”: Cum se spală MAI de rușinea juridică prin flegme mediatice orchestrate
Epoleți cu „viroze” mediatice: Cum se transformă MAI în Ministerul Intoxicării Publice
Când instituția care ar trebui să aplice legea se trezește că este bătută măr chiar cu codul de procedură în mână, intervine instinctul de supraviețuire al „sistemului”. Sindicatul Diamantul (SPRD) a scos la iveală un adevăr crud: când Ministerul Afacerilor Interne (MAI) pierde pe frontul juridic, unde dovezile sunt clare, deschide imediat frontul „bălăcărelii” publice. Nu e prostie, e „intoxicare” – un termen franțuzit, folosit de serviciile secrete pentru a descrie procesul prin care publicului i se injectează venin informațional direct în venă, doar pentru a salva niște funduri de birouri din Calea Victoriei.
Manualul Securistului Modern: Cum să minți prin omisiune și să pari credibil
„Intoxicarea” nu e pentru amatori. Conform analizei prezentate de Sindicatul Diamantul, acest procedeu implică livrarea controlată de mizerii către spațiul public. Rețeta e de o ticăloșie academică: se folosesc surse anonime sau „colaboratori” utili, se apelează la canale media cu pretenții de credibilitate și se păstrează mereu un sâmbure de adevăr pentru a avea o ieșire de siguranță. Ai un dosar penal? Îl arunci pe piață fără context, fără număr, fără stadiu procesual, doar ca să-l „mânjești” pe cel care te-a deranjat. Totul este sincronizat cu precizia unui ceas elvețian, fix când ținta obține o victorie sau e mai vulnerabilă. Este, practic, sportul național al epoleților care nu știu să piardă bărbătește în instanță.
Recrutare, cumpărare sau distrugere: Treptele Iadului în versiune „Interne”
Dacă nu te pot controla, te distrug. Aceasta pare să fie doctrina de aur a structurilor care ghidează brațul înarmat al comunicării strategice. Sindicatul Diamantul explică mecanismul sinistru: dacă o țintă nu poate fi recrutată ideologic, se încearcă cumpărarea ei. Dacă nici banii nu „ung” rotițele, se trece la compromiterea cu materiale existente. Iar dacă nici așa nu cedezi, se dă ordinul de execuție reputațională. Faptul că s-a ajuns la această ultimă metodă de pe „caietul de sarcini” este, paradoxal, un compliment pentru cei vizați: înseamnă că liderii respectivi sunt incoruptibili, deci s-a trecut la artileria grea a noroiului.
Cazul Șercan: Manualul de „Kompromat” dâmbovițean cu miros de epoleți
Pentru cine crede că astea sunt doar scenarii de filme cu spioni de mâna a doua, exemplul jurnalistei Emilia Șercan stă ca mărturie a mizeriei de sub preșul MAI. În 2022, după ce a.îndrăznit să se atingă de „doctoratul” de carton al premierului Ciucă, a fost victima unei operațiuni de manual. Probe dintr-un
dosar penal de la poliție s-au scurs pe site-uri pentru adulți în câteva ore. Ministrul de Interne a promis anchetă? S-a ales praful. Șeful Poliției a oferit o „sursă zero”? S-a dovedit a fi un fals tehnic grosolan. Până și justiția a stabilit că rectorii de la Academia de Poliție erau, de fapt, niște orchestratori de denigrare, nu de educație.
Concluzia de sub epoleți: Dacă deranjezi, te „rezolvă” băieții
Cazul Șercan, readus în atenție acum, demonstrează că în „țărișoara” noastră, compromiterea celor care „nu stau cuminți” nu este vreo teorie a conspirației, ci o politică de stat documentată și atestată internațional. Dacă Sindicatul Diamantul a devenit ținta acestui „flanc mediatic”, este clar că cineva de sus a intrat în panică. Când adevărul te doare, nu te apperi cu argumente – scoți „kompromatul” și speri ca noroiul să fie suficient de gros încât să nu se mai vadă propria incompetență. (Cristina T.).
Exclusiv
Castelul boierilor cu epoleți și mizeria de la talpa cizmei: Noua Lege a Salarizării, un scuipat pe obrazul polițistului din stradă
Nababi” cu acte în regulă: Șefimea își securizează viitorul, talpa rămâne cu praful
În această nouă arhitectură a lăcomiei mascate, „greii” din birouri, de la șefi de birou până la inspectori generali, și-au desenat coeficienți care ar face orice muritor de rând să se simtă un paria al economiei. Cu praguri ce se apropie de 4,66, șefimea și-a asigurat o bază salarială de beton, pe care nu o mai pot clătina nici vânturile austerității, nici tăierile de sporuri. Conform analizei Sindicatului Europol, în timp ce conducerea este „protejată” direct prin lege, agentul din stradă este lăsat să navigheze într-o mare de incertitudini, cu un coeficient de mizerie de 1,4. Practic, responsabilitatea managerială a fost tradusă prin „noi luăm grosul, voi luați restul”.
Capcana VRS-ului fix: Cum a fost ucisă predictibilitatea la altarul bugetar
Cea mai mare „găselniță” a acestui proiect este decuplarea salariului polițistului de salariul minim pe economie. Valoarea de Referință Sectorială (VRS) a fost bătută în cuie la 4.325 de lei, devenind o cifră moartă care nu se va mișca nici măcar cu un milimetru dacă economia duduie sau dacă prețurile explodează. De acum înainte, orice leu în plus pentru polițist va depinde de „mila” Guvernului și de pixul politic din legea bugetului anual. Este, în esență, un mecanism perfid de înghețare salarială ambalat într-o prezentare tehnică modernă: polițistul rămâne la mâna politicianului, rugându-se ca la fiecare sfârșit de an să mai primească o firimitură de la masa bogaților.
Sporuri sub lacăt: 20% pentru toți, adică nimic pentru cei din prima linie
Cireașa de pe tortul inechității este plafonarea sporurilor la un prag general de 20%. Într-un sistem unde munca de noapte, riscul și suprasolicitarea neuropsihică ar trebui să fie regula, nu excepția, acest plafon transformă drepturile variabile într-o loterie instituțională. Dacă banii se consumă pe „administrativ” sau pe alte găuri negre bugetare, agentul operativ va constata că sporul său judiciar sau de noapte există doar pe hârtie. Un agent debutant s-ar putea trezi cu un net de aproximativ 5.000 de lei – o sumă care, în contextul inflației actuale, transformă meseria de polițist într-o formă de voluntariat periculos.
Concluzie: Reforma care pregătește exodul
Noua lege nu este altceva decât o invitație oficială la demisie pentru cei care încă mai credeau în echitate. În timp ce ofițerii superiori se uită la fluturașii de salariu cu satisfacția celui care a fentat sistemul, „talpa” sistemului – agenții și subinspectorii – sunt condamnați la o pierdere constantă a puterii de cumpărare. Fără o formulă obligatorie de actualizare anuală, această lege va deveni sicriul în care va fi îngropată definitiv atractivitatea carierei de polițist. În final, vom rămâne cu o armată de șefi bine plătiți care vor conduce, probabil, secții de poliție goale. (Cerasela N.).
Featured
Marea „radiografie” a sifonării: Cum se prăduiește bugetul la Ministerul Energiei sub masca cercetării nucleare
În timp ce românul de rând învață alfabetul sărăciei, silabisind cu greu noile taxe și impozite impuse sub biciul „austerității” de guvernarea de tip Bolojan, la Ministerul Energiei se practică un sport de lux: aruncatul cu banii publici în reactorul incompetenței. Jurnalista Claudia Marcu dezvăluie în publicația Cotidianul Național un mecanism de prăduire atât de grosolan, încât ar face orice hoț de buzunare să crape de invidie. Sub paravanul Regiei Autonome Tehnologii pentru Energia Nucleară (RATEN), statul a pompat peste 141 de milioane de lei în așa-zise „proiecte de cercetare” care, în realitate, sunt doar niște compilații penibile și exerciții de uz intern plătite la preț de premiu Nobel.
Doctorat în „Copy-Paste”: Cum să vinzi legi cu jumătate de milion de lei
Dacă te întrebai unde dispar banii din taxele tale, află că Ministerul Energiei a găsit o metodă ingenioasă: plătește sume astronomice pentru ca cineva să le citească legile și să le facă un rezumat. Curtea de Conturi a scos la iveală un tun de peste 429.000 de lei pentru o lucrare privind managementul deșeurilor radioactive. Ce au primit de acești bani? O „înșiruire de extrase” din reglementări naționale și europene. Practic, s-a plătit contravaloarea unei vile de lux pentru un „copy-paste” glorificat din textele legislative ale SUA și UE. Este nevoie de un tupeu atomic să numești „cercetare” o simplă lectură obligatorie pentru orice funcționar debutant.
Pontajul de aur: 700.000 de lei pentru a afla dacă vin angajații la muncă
Culmea ridicolului și a nesimțirii bugetare este atinsă însă în zona administrativă. În perioada 2022-2024, Ministerul a decontat nu una, ci trei lucrări aproape identice pentru „gestionarea încărcării personalului” și „evidența pontajului” la ICN Pitești. Nota de plată? Peste 700.000 de lei pentru o aplicație de pontaj, un instrument pe care orice firmă privată de bun simț îl instalează cu câteva sute de euro. Dar la RATEN, timpul trece altfel – probabil e relativitate nucleară – așa că a fost nevoie de plăți repetate, an de an, pentru același sistem informatic, doar ca să știe șefii cine și cât a stat la cafea pe banii „fraierilor” care plătesc taxe.
Sinteze cu poze la preț de rachetă și „austeritate” pentru popor
Nici măcar mândria instituțională nu se face pe gratis. Conform raportului Curții de Conturi, citat de Cotidianul Național, statul a plătit aproape 400.000 de lei pentru o lucrare care conține „o sinteză a activităților, ilustrată cu cifre și imagini”. Practic, ministerul a plătit un album foto cu realizări închipuite la prețul unui apartament în Capitală.
Totul se întâmplă în timp ce firmele românești sunt băgate în faliment prin măsuri de austeritate forțată, iar Ministerul Energiei pare să funcționeze pe post de „pușculiță” pentru proiecte de umplutură. Recepția lucrărilor a fost făcută chiar de către beneficiar, într-un conflict de interese atât de strident încât orbește pe oricine, mai puțin pe miniștrii care au semnat plățile. Aceasta este „România eficientă”: cercetare de fațadă, sifonare pe față și o notă de plată nucleară lăsată pe umerii contribuabilului român.
-
Ancheteacum 4 zileFOTBAL PRINTRE GRATII ȘI DEFICIT DE PERSONAL: CUM AU DAT CU PICIORUL ÎN MINGE „SUPRAVIEȚUITORII” DE LA TÂRGȘORUL NOU
-
Exclusivacum 4 zileMarea „Spartaniadă” de la TCE Ploiești: Cum să păzești praful de pe tobă cu agenți „invizibili” și binecuvântarea binomului Nae-Zaharia
-
Exclusivacum 3 zileOrizonturi încețoșate la IOR: Cum se lichidează industria de apărare sub „privirea oarbă” a turistului ministerial Ambrozie Darău
-
Exclusivacum 4 zileMIORIȚA DUPĂ GRATII ȘI DRAMA „OII HĂRȚUITE”: CUM SE JOACĂ DE-A VICTIMA O „VEDETĂ” DIN CURTEA PENITENCIARULUI PLOIEȘTI
-
Exclusivacum 4 zileVÂNĂTOAREA DE „IVANI” ÎN CURTEA MAI: Cum să fabrici un spion dintr-un polițist care știe să citească și nu are stăpân
-
Exclusivacum 4 zileEVANGHELIA DUPĂ BARBU: RACHETELE AU TĂCUT, GRÂUL A CRESCUT ȘI STATUL „POLIȚIST” A RĂMAS CU BUZA UMFLATĂ!
-
Exclusivacum 4 zileOPERAȚIUNEA „CUIBUL DE VIESPI”: Cum a fost amanetat Ministerul Economiei în timp ce ministrul Darău „elibera” Ucraina pe banii altora
-
Featuredacum 4 zileLovitură de baros aplicată arbitrarului din MAI: ICCJ dă undă verde polițiștilor să conteste abuzurile disciplinare în instanță



