Connect with us

Exclusiv

Lovitura de gratie pentru gruparea de crima organizata din Prahova in episodul „Vechea și noua față a mafiei din Prahova/Tentaculele mafiei care se întind mult dincolo de granițele IPJ Prahova” (II)

Publicat

pe

Va dezvaluiam acum cateva zile faptul ca, tentaculele mafiei se întind mult dincolo de granițele IPJ Prahova dar, „Lumea” vorbește prin urbe despre sfârșitul ce se apropie a unei ere a organizatiei de criminalitatea organizată din Prahova.

Ne intrebam, pe buna dreptate, cat de impartiala poate fi judecata intr-un dosar in care inculpatii au ajuns in fata unei judecatoare pe care in trecut au vizat-o intr-o ancheta penala?

Dezvaluiam ca, o asemenea situatie incredibila poate fi intalnita la Curtea de Apel Ploiesti, acolo unde judecatoarea Georgiana Iorguta solutioneaza cauza fostilor ofiteri DGA Ploiesti, Constantin Ispas (foto) si Adrian Radulescu, desi cei doi au avut in lucru un dosar care o privea inclusiv pe judecatoarea Iorguta.

Iata ca, la termenul de ieri, 14.11.2023, judecatoare Iorguta a fost recuzata de fostul sef al Directiei Generale Anticoruptie (DGA) Prahova, Constantin Ispas si de catre fostul ofiter DGA Prahova Ionut Adrian Radulescu.

Aceasta a dat un nou termen, precizand ca „daca va fi aprobata recuzarea”, un alt „judecator” va prelua cazul…

Se incearca spalarea si albirea procurorilor Onea, Portocala si Reileanu de abuzurile savarsite si de comisa CSM.? Reamintim ca cei trei au la CSM un dosar care a fost suspendat pana la pronuntarea unei decizii in acest dosar penal. Nu poate fi vorba despre altceva decat ori, o simpla razbunare ca acesti ofiteri o cercetau penal pe ea si pe un sef important din IPJ Prahova care a acoperit si acopera o gruparte de crima organizata locala, ori un ordin al gruparii de criminalitete economico – financiar organizata despre care va dezvaluim de cativa ani de zile, grupare care  a acaparat judetul si institutiile statului roman. Oricum chiar daca faptele de care sunt acuzati acesti politsiti atacati de mafie si media lor erau adevarate, faptele sunt prescrise. Deci, raman in picioare cele doua variante pentru care aceasta judecatoare ar trebui sa RASPUNDA in fata unor organe penale, daca am avea o justitie reala si independenta….Doar daca…

Revenim cu povestea pe scurt, promitand ca vom reveni cu dezvaluiri senzationale despre presiunile acestei caracatite din IPJ Prahova, varful MAI si gruparea de crima organizata care conduce urbea lui Caragiale inca de pe vremea lui „Portocala”, pe numele lui de scena – fost procuror Negulescu Mircea de la DNA ST Ploiesti.

Poate impreuna cu cititorii nostri vom intelege atacurile media ale gruparii de criminalitate economico-finaciar organizata cu conotatii la varful IPJ Prahova si varful MAI, cum se sprijina aceasta caracatita una pe alta, actiunile ilegale si recente ale „Binomului” Lolek  – Bolek, cum se anunta in fals o alta conducere a IPJ Prahova si nu in ultimul rand de ce la comanda IPJ Prahova a fost numit un profesionist de la SICE, ca doar la SICE Prahova au fost trantite toate dosarele acestei grupari/mafii si de ce fostul sef al IPJ Prahova a facut un pas in spate tocmai datorita presiunilor acestei grupari de criminalitate economico-financiara organizata cu conotatii la varful M.A.I.

Nu incercati sa cautati un manual de instructiuni cu privire la ritualurile mafiote ale acestei grupari de criminalitate economico-finaciar organizata din Prahova. Nu veti gasi. Tot cee ace vom descoperi impreuna sunt cateva franturi caci mafiile isi impun propriile coduri si reguli. Vom incerca, insa, s ava prezntam un tablou cat mai complet din putinele lucruri stiute de autoritatile competente si repuse pe tapet intr-un dosar mamut de pe la Bucuresti. Si, da, „Lolek” are de ce sa se teama si sa fie suparat ca a picat pe tehnica cand intervenea intr-un dosar penal al unui mebru al acestei mafii:

In 2016, fostul sef al Directiei Generale Anticoruptie (DGA) Prahova, Constantin Ispas, fostul ofiter DGA Prahova Ionut Adrian Radulescu, ofiterul BCCO Ploiesti Emanuel Saghel si Constantin Sebastian Ristea au fost trimisi in judecata intr-un dosar instrumentat de procurorii Lucian Onea si Cerasela Raileanu de la DNA Ploiesti. Dupa ani de zile in care dosarul nu a putut depasi faza camerei preliminare, atat de bine fiind facut la DNA, in urma cu cateva luni judecatorul de camera preliminara Vasile Coman de la Tribunalul Prahova a dispus inceperea judecatii, desi el insusi a acuzat in prima faza ca dosarul i-a fost repartizat nelegal (aspect asupra caruia vom reveni intr-un alt articol). Impotriva incheierii judecatorului Coman de la Tribunalul Prahova au facut contestatie Constantin Ispas, Adrian Radulescu si Emanuel Saghel, actiunea picand la un complet de la Curtea de Apel Ploiesti din care face parte si judecatoarea Georgiana Iorguta. Ei bine, aici este problema.

Ancheta lui Ispas si Radulescu a privit inclusiv actele procuroarei Iorguta

Contestatia lui Ispas, Radulescu si Saghel urmeaza sa fie solutionata de judecatoarea Georgiana Iorguta, desi, asa cum vom vedea in continuare, exista suspiciuni justificate privind impartialitatea acesteia. Suspiciuni cauzate de faptul ca judecatoarea Iorguta are pe masa o cauza in care sunt implicati doi inculpati care in trecut au derulat o ancheta care a vizat-o, asa cum ea insasi recunoaste. Este vorba despre ofiterii DGA Constantin Ispas si Adrian Radulescu, cei care au instrumentat un dosar care o privea inclusiv pe Georgiana Iorguta, la acea data procuroare la Parchetul Tribunalului Prahova.

Concret, in 2014, ofiterul DGA Prahova Adrian Radulescu, sub coordonarea sefului DGA Prahova Constantin Ispas, a derulat cercetari privind modul de solutionare a unui dosar de evaziune fiscala de catre Parchetul Tribunalului Prahova, dosar aflat sub supravegherea procuroarei Georgiana Iorguta, actuala judecatoare la Curtea de Apel Ploiesti (dosarul 654/P/2010). Ancheta DGA a avut loc in cadrul unui dosar deschis la DNA, dupa ce ofiterii de politie de la Directia Generala Anticoruptie au fost delegati sa faca activitati judiciare de procurorul DNA Radu Mihaita Cazacu (vezi facsimil 1).

Cercetarile au vizat modul in care politistii Mihai Iuliano Iordache (cel cu care ulterior a ajuns la DNA Ploiesti), Ginel Mihai Preda si Ciprian Toma au instrumentat dosarul de evaziune fiscala 654/P/2010, inregistrat la Parchetul Tribunalului Prahova si coordonat de procuroarea Georgiana Iorguta (actuala judecatoare de la Curtea de Apel Ploiesti), la DNA fiind depus un denunt de catre afaceristii Narcis Grigore si Gheorghe Leonte in care se acuza ca ancheta a fost directionata astfel inca anumite societati sa scape de tragerea la raspundere.

In cele din urma, prin referatul din 13 martie 2014, ofiterul DGA Adrian Radulescu a constatat ca: “Din probele administrate in cauza, rezulta indicii rezonabile cu privire la savarsirea infractiunilor de abuz in serviciu si de favorizarea infractorului de catre Iordache Mihai-Iuliano, Preda Mihai Ginel si Toma Ciprian, precum si a infractiunii prev. si ped. de art. 12 lit. b din Lg. 78/2000 (n.r. – folosirea, in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii) de catre Olteanu Emanuiel” (vezi facsimil 2).

Acelasi referat a acuzat insa inclusiv ordonanta procuroarei Georgiana Iorguta prin care s-a dispus declinarea dosarului de evaziune fiscala de la Parchetul Tribunalului Prahova la DIICOT Ploiesti (vezi facsimil 3 si 4). Mai exact, ofiterul DGA Adrian Radulescu a mentionat urmatoarele:

“De asemenea, apreciem ca, in baza aceleasi rezolutii infractionale, organele de urmarire penala, in mod deliberat, au propus si dispus disjungerea cauzei si declinarea competentei fata de reprezentantii SC Distrib Expert SRL si ai celorlalte societati comerciale implicate, fara a indica, in mod concret, faptele si probele incriminatorii aflate la dosarul cauzei. Astfel, desi din probatoriul administrat in cauza, pentru toate persoanele implicate existau indicii temeinice de constituire a unui grup criminal organizat, a fost intocmit un singur act, in termen generali, care, din punct de vedere procesual ar avea ca rezultat o solutie favorabila acestora”.

Cu alte cuvinte, DGA-ul condus de Constantin Ispas, prin referatul ofiterului Adrian Radulescu, a acuzat protejarea de catre Parchetul Tribunalului Prahova a unei retele de evazionisti, protectie care s-ar fi asigurat inclusiv prin ordonanta procuroarei Georgiana Iorguta de disjungere si declinare a cauzei la DIICOT Ploiesti.

Or, la noua ani de la acel moment, Georgiana Iorguta ajunsa intre timp judecatoare la Curtea de Apel Ploiesti are pe masa solutionarea unui dosar in care inculpati sunt tocmai cei care in 2014 considerau ca inclusiv actele intocmite de ea in dosarul de la Parchetul Tribunalului Prahova fac parte dintr-o “rezolutie infractionala”. O fi normal?

Denuntatoarea lui Ispas, anchetata de procuroarea Iorguta

Un alt aspect important este ca in dosarul de evaziune fiscala aflat la Parchetul Tribunalului Prahova (dosar 654/P/2010), in coordonarea procuroarei Georgiana Iorguta, erau cercetate chiar fiica si sotia afaceristului Gheorghe Leonte, despre care DNA a sustinut (in dosarul in care l-a trimis in judecata pe fostul sef al DGA Prahova) ca i-ar fi dat bani si bunuri lui Ispas pentru ca acesta sa inceapa o ancheta impotriva ofiterilor de politie care instrumentau cauza de evaziune fiscala, scopul lui Ispas fiind protejarea societatii Lemar SRL detinuta de familia lui Leonte. Iar in ceea ce o priveste pe fiica afaceristului Gheorghe Leonte, aceasta este cea care a facut denunt impotriva lui Constantin Ispas. Un denunt cerut luat insa cu forta de un alt celebru procuror de la DNA Ploiesti, pe numele sau Mircea Negulescu, dupa cum veti putea citi mai jos.

Oricum, cert este judecatoarea Georgiana Iorguta, care in prezent solutioneaza in camera preliminara dosarul lui Constantin Ispas, este aceeasi care la Parchetul Tribunalului Prahova a coordonat ancheta fata de fiica lui Gheorghe Leonte, denuntatoarea lui Ispas, ancheta derulata la PT Prahova fiind apoi vizata de cercetarile derulate de DGA Prahova care ulterior au constituit motivul declansarii dosarului in care DNA l-a trimis in judecata pe Ispas.

Facem o scurta recapitulare, pentru o intelegere cat mai buna a cazului, in conditiile in care, intr-adevar, povestea este una destul de complicata:

– fiica si sotia lui Gheorghe Leonte si firma familiei lui Leonte sunt anchetate pentru evaziune fiscala intr-un dosar coordonat de procuroarea Georgiana Iorguta de la Parchetul Tribunalului Prahova, actuala judecatoare la Curtea de Apel Ploiesti (dosar 654/P/2010);

– afaceristul Gheorghe Leonte depune denunt la DGA in care ii acuza pe politistii judiciari care lucrau in dosarul de evaziune fiscala ca au directionat ancheta astfel incat anumite companii sa fie scapate;

– dosarul format ca urmare a denuntului facut de Leonte ajunge la DNA, iar procurorul Radu Mihaita Cazacu deleaga ofiterii de politie de la DGA Prahova sa efectueze activitati judiciare in dosarul deschis ca urmare a denuntului lui Leonte;

– cercetarile sunt derulate de ofiterul DGA Adrian Radulescu, sub supravegherea sefului DGA Prahova Constantin Ispas;

– DGA constata posibila comitere a unor infractiuni de abuz in serviciu si favorizarea faptuitorului in legatura cu modul in care s-a derulat ancheta in dosarul de evaziune fiscala de la Parchetul Tribunalului Prahova, aflat in coordonarea procuroarei Georgiana Iorguta, actuala judecatoare la Curtea de Apel Ploiesti;

– DGA acuza ca “in baza aceleasi rezolutii infractionale” s-a decis disjungerea si declinarea cauzei la DIICOT prin ordonanata semnata de procuroarea Georgiana Iorguta de la Parchetul Tribunalului Prahova, actuala judecatoare la Curtea de Apel Ploiesti;

– fiica afaceristului Gheorghe Leonte face denunt la DNA impotriva sefului DGA Prahova Constantin Ispas;

– DNA ii trimite in judecata pe ofiterul DGA Adrian Radulescu si pe seful DGA Prahova Constantin Ispas, acesta din urma fiind acuzat a initiat si derulat o ancheta impotriva politistilor care lucrau sub coordonarea procuroarei Georgiana Iorguta de la Parchetul Tribunalului Prahova dosarul de evaziune fiscala, cu scopul de a proteja firma si familia lui Gheorghe Leonte;

– dosarul in care ofiterii DGA Adrian Radulescu si Constantin Ispas au fost trimisi in judecata de catre DNA este solutionat in camera preliminara de fosta procuroare Georgiana Iorguta, in prezent judecatoare la Curtea de Apel Ploiesti;

Iorguta a recunoscut existenta suspiciunilor de lipsa de impartialitate

Problema impartialitatii a fost ridicata chiar de catre judecatoarea Georgiana Iorguta de la Curtea de Apel Ploiesti, la sedinta din 26 octombrie 2023, in cadrul procesului in care se analizeaza contestatia depusa de Constantin Ispas si Adrian Radulescu fata de incheierea judecatorului Vasile Coman de la Tribunalul Prahova, prin care s-a dispus inceperea judecatii in dosarul in care cei doi au fost trimisi in judecata de DNA. Astfel, judecatoarea Georgiana Iorguta a facut declaratie de abtinere, invocand fix cazul relatat mai sus si precizand ca ancheta derulata de ofiterii DGA Adrian Radulesu si Constantin Ispas a privit acte de urmarire penala efectuate de ea pe cand era procuroare, in dosarul de evaziune fiscala de la Parchetul Tribunalului Prahova.

In acest sens, judecatoarele Mihaela Diaconescu si Silvia Monica Owrang de la Curtea de Apel Ploiesti, care au solutionat declaratia de abtinere a judecatoarei Georgiana Iorguta, au retinut urmatoarele (vezi facsimil 5):

“La data de 26 octombrie 2023, doamna judecator Georgiana Iorguta a formulat declaratie de abtinere, motivat de faptul ca dosarul nr. 7700/105/2016/a1*, aflat in procedura de camera preliminara vizeaza rechizitoriul nr. 150/P/2014 din 16 decembrie 2016 al DNA ST Ploiesti, prin care, alaturi de alti inculpati, a fost trimis in judecata numitul Ispas Constantin, sub aspectul savarsirii mai multor infractiuni. In ceea ce priveste infractiunea de luare de mita, prevazuta de art. 289 al. 1 din Codul penal raportat la art. 7 lit. c din Legea nr. 78/2000, constand in aceea ca in perioada 2009-ianuarie 2015 inclusiv, inclupatul, in calitate de sef al Serviciului Judetean Anticoruptie Prahova din cadrul Directiei Generale Anticoruptie, ofiter cu grad profesional de comisar sef a primit de la numitul Leonte Gheorghe, in mod repetat, pentru sine sume importante de bani si bunuri precum si pentru SC Niros Com SRL, pentru ca, in exercitarea atributiilor de serviciu sa asigure protectie institutionala SC Lemar SRL si membrilor familiei Leonte, inclusiv pentru initierea si derularea unei anchete penale impotriva lucratorilor de politie implicati in solutionarea dosarului 654/P/2010 al Parchetului de pe langa Tribunalul Prahova, avand ca obiect savarsirea infractiunii de evaziune fiscala, de catre membrii familiei Leonte, ofiterul de politie desfasurand in perioada de referinta diverse activitati procedurale in sensul celor promise.

A mai aratat ca in ceea ce priveste aceasta acuzatie, organele de urmarire penala au avut in vedere si acte de urmarire penala emise de doamna judecator, in calitate de procuror in cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Prahova desemnata sa supravegheze cercetarile dosarul de urmarire penala nr. 654/P/2020 al Parchetului de pe langa Tribunalul Prahova.

Avand in vedere ca in dosarul de urmarire penala nr. 654/P/2010 al Parchetului de pe langa Tribunalul Prahova, in calitate de procuror a efectuat acte de urmarire penala (a dispus inceperea urmaririi penale fata de membri ai familiei Leonte si asupra SC Lemar SRL, a pus in miscare actiunea penala fata de aceste persoane si a luat masura asiguratorie a sechestrului instituit asupra bunurilor imobile apartinand membrilor familiei Leonte, a propus instantei luarea masurii arestului preventiv), a apreciat ca in cauza exista suspciunea rezonabila ca impartialitatea subsemnatei ar fi afectata”.

Asadar, judecatoarea Georgiana Iorguta recunoaste ca ancheta derulata sub coordonarea sefului DGA Prahova Constantin Ispas a privit inclusiv acte de urmarire penala pe care le-a emis in calitate de procuror la Parchetul Tribunalului Prahova. Mai mult: judecatoarea Georgiana Iorguta precizeaza cat se poate de clar ca “in cauza exista suspiciunea rezonabila ca impartialitatea subsemnatei ar fi afectata”Cu toate acestea, judecatoarele Mihaela Diaconescu si Silvia Monica Owrang au respins declaratia de abtinerea a Georgianei Iorguta, lasand-o pe aceasta sa solutioneze in camera preliminara dosarul a doi inculpati care in trecut au cercetat o posibila protectie acordata unor evazionisti fiscali intr-un dosar pe care chiar ea l-a coordonat la Parchetul Tribunalului Prahova.


Ca sa-si scape tatal, fiica a facut denunt mincinos

In incheiere, trebuie sa mai semnalam un alt element extrem de important pentru a se vedea cum au ajuns ofiterii DGA Constantin Ispas si Adrian Radulescu sa fie trimisi in judecata de catre procurorii Lucian Onea si Cerasela Raileanu de la DNA Ploiesti (structura unde a ajuns, culmea, chiar politistul Mihai Iuliano Iordache pe care Ispas si Radulescu il acuzasera de abuz in serviciu si favorizarea faptuitorului). Afirmam ceva mai devreme ca denuntul impotriva fostului sef al DGA Prahova a fost facut la DNA Ploiesti de fiica afaceristului Gheorghe Leonte. Interesant este modul in care a fost luat acest denunt. Detaliile se regasesc intr-o declaratie pe care Gheorghe Leonte a dat-o la SIIJ, in 6 februarie 2019 (vezi facsimil 6), in care acesta explica faptul ca nu i-a dat niciodata mita lui Constantin Ipsas pentru ca acesta sa il protejeze, iar fiica sa a facut denunt doar dupa ce procurorul Mircea Negulescu i-a transmis ca doar asa isi poate salva tatal:

“Fiica mea pe nume Leonte Oana Maria a fost chemata de catre domnul procuror Negulescu Mircea la DNA – Ser. Teritorial Ploiesti, pe la sfarsitul anului 2016 sau pe la inceputul anului 2017, impreuna cu avocatul Vlad Nichita din Baroul Prahova. De la fiica mea am aflat ca domnul procuror Negulescu Mircea i-a spus acesteia sa faca un denunt conform careia eu i-as fi dat mita domnului Ispas Constantin si ca eu nu as pati nimic in conditiile in care fiica mea ar fi facut denuntul respectiv. Tot de la fiica mea stiu ca a facut acest denunt. Fiica mea nu a mai fost audiata in legatura cu acest denunt de catre doamna procuror Raileanu Elena Cerasela. Despre relatia mea cu Ispas Constantin, fiica mea avea cunostinta ca suntem cumva prieteni. Eu aveam si inca mai am o societate comerciala si in aceasta calitate ii mai dadeam domnului Ispas Constantin cate un bax cu apa, vin, sucuri, dar aceste bunuri i le-am remis in virtutea relatiilor de prietenie si niciodata pentru ca as fi dorit sa ma ajute. In afara de faptul ca nu am dorit sa ma ajute, domnul Ispas Constantin nici nu a facut-o in virtutea functiei sale, respectiv aceea de sef al DGA Ploiesti”.

Totodata, in aceeasi declaratie de la SIIJ, Gheorghe Leonte afirma ca a facut plangerea la DGA Prahova impotriva politistilor care instrumentau dosarul de evaziune fiscala in care fusesera arestate fiica si sotia sa pentru ca a fost nemultumit de modul in care s-a derulat ancheta, fara ca fostul sef al DGA Prahova Constantin Ispas sa aiba vreo legatura cu acest demers. In plus, Leonte dezvaluie ca procuroarea DNA Cerasela Raileanu i-a sugerat sa declare mincinos ca depus plangerea la DGA Prahova la solicitarea lui Ispas (vezi facsimil 6):

“Am apreciat ca cei trei ofiteri de politie judiciara nu au instrumentat corect dosarul de evaziune fiscala. (…) Am formulat o plangere penala la DGA Prahova pe are am depus-o la domnul Ispas Constantin si in care sesizam abuzul in serviciu savarsit de cei trei ofiteri de politie judiciara cu privire la dosarul penal de evaziune fiscala. M-am interesat despre stadiul anchetei efectuate in acest dosar, iar domnul Ispas Constantin mi-a spus ca l-a trimis la DNA – Structura centrala. (…) Personal am fost intrebat despre aceasta plangere de catre doamna procuror Raileanu Elena Cerasela, care mi-a solicitat sa-i spun de ce am depus-o la DGA si nu la alte institutii. Altceva despre aceasta plangere nu m-a mai intrebat, iar eu i-am raspuns ca asa am apreciat eu. Nu stiu daca au fost si alte persoane care au depus plangeri cu privire la acest dosar de evaziune fiscala. Nu stiu daca au mai fost depuse plangeri penale de catre alte persoane impotriva acelorasi ofiteri de politie. Nici domnul Ispas Constantin, in calitate de sef la DGA Prahova nu mi-a comunicat ca s-ar mai fi formulat plangeri impotriva ofiterilor de politie judiciara la structura pe care o conducea. Singura informatie pe care mi-a furnizat-o a fost aceea ca dosarul este la DNA – Structura Centrala. Personal nu am formulat niciodata vreo plangere din care sa rezulte ca as fi fost constrans de vreun organ judiciar sa formulez plangerea pe care am depus-o la DGA. (…) Mentionez ca doamna procuror Raileanu Elena Cerasela a incercat sa imi induca ideea ca domnul Ispas Constantin a fost cel care m-ar fi determinat sa formulez acea plangere. Spun ca a incercat sa imi induca ideea intrucat prin modul de formulare a intrebarilor eu am inteles ca voia sa afirm ca domnul Ispas era cel care ma determinase sa fac plangerea. Precizez ca eu am incercat sa o conving pe doamna procuror ca intentionam sa formulez aceasta plangere fara sa fiu determinat de nimeni”. (Cristina T.).

Sursa Foto: Mediafax

Exclusiv

TCE Ploiești – Minunea de luni și groaznicul coșmar al clanului Nae: AGA de pe 31 sau ziua eliberării din robie?

Publicat

pe

De

Luni, 31: Ziua în care unii așteaptă o minune, iar alții își rod unghiile până la cot

În timp ce „Nae Comisionaru’” și gașca lui de „specialiști în combinații” își fac „plan de bătaie” cu telefoane, presiuni și ședințe de taină, salariații cinstiți din TCE Ploiești numără orele până la ședința AGA de luni, 31.

Acolo, sus, în turnul din TCE, se pregătesc documente, jocuri de culise, „organigrame cu chiloți” și explicații penibile pentru Raportul 1729/05.11.2025, Informarea CFG 8026/22.05.2026 și Deciziile C.A. 11 și 12 din august 2026.
Aici, jos, în hale, în autobaze, prin birouri pline de dosare și nervi, oamenii adevărați trăiesc ceva ce n-au mai simțit de ani de zile:

„Unii trăim o minune… alții un groaznic coșmar!!!!!”

Asta e atmosfera în TCE azi.

 „Robii” citesc „pamflete” și prind curaj. Stăpânii fac „investigații” și turbează

S-a întors lumea cu susul în jos la TCE.
Ani de zile, frica a fost rege: Nae și combinațiile lui, „Slănicioaica”, neamurile bine puse la Juridic, Audit, Resurse Umane, Achiziții, organigrame făcute la milimetru ca să scape de incomozi și să-și betoneze clanul.

Acum, aceeași oameni care șopteau pe holuri își încep ziua altfel:

„Marea majoritate începe ziua și o încheie ‘lecturând’ noi și noi episoade… uitând de toate și prinzând curaj! Da, oamenii adevărați prind curaj și sunt fericiți… cineva scrie ‘ADEVĂRUL’.”

În timp ce salariații cinstiți dau share la articole și își spun, pentru prima dată după mult timp, „Bă, nu suntem nebuni, chiar asta se întâmplă!”, cealaltă tabără e în panică maximă.

Acolo, în „statul paralel” de la TCE, atmosfera e asta:

„Unii sunt turbați și fac investigații: ‘cine spune, cine este sursa, cine spune adevărul presei???’”

Nu îi interesează adevărul, îi interesează cine a îndrăznit să îl spună.
Nu îi interesează pierderile și dezastrul din Raportul 1729, îi interesează cine „a ciripit”.
Nu îi interesează că Decizia C.A. nr. 12/20.08.2026 pasează rezolvarea neregulilor FIX către oamenii vizați, îi interesează să afle cine a îndrăznit să le strice combinațiile.

„Incisiv de Prahova” – de la ziar „local” la fenomen psihologic în TCE

În timp ce pe la Juridic și Audit nu se aude decât „Cine a dat, bă, documentele? Cine vorbește cu presa?!”, prin autobaze și birouri se aude alt refren:

„Am scris felicitări maxime celor de la Incisiv de Prahova, toată lumea așteaptă continuarea… la ora asta a ajuns un fenomen.”

„Incisiv de Prahova” a devenit, în TCE, ce n-a reușit să fie nici Regulamentul Intern, nici Codul Etic, nici ședințele de „motivare”:
un declanșator de curaj.

Articol după articol, episod după episod, oamenii au început să vadă negru pe alb ceea ce știau de ani de zile pe șoptite: cum „Nae Comisionaru’” și „Slănicioaica” au împănat organigrama cu rude, fini, verișoare și „oameni de casă”; cum Raportul Primăriei vorbește despre pierderi, datorii, achiziții dubioase și control intern praf; cum Deciziile C.A. nu fac decât să ridice din umeri și să spună „Luați voi măsuri… voi, adică tot ăia care ați făcut belelele”.

Nu e doar presă. E ventil de presiune pentru sute de oameni.

 „Organigrama cu chiloți” vs. organigrama cu demnitate

Să ne amintim „capodopera” conducerii: așa-numita „Organigramă cu chiloți”.
Un proiect care, în loc să taie din sinecuri și să reducă posturile-parazit, lovea „din greșeală” fix în oamenii incomozi, în cei care nu tac, în cei care nu semnează ca primarul orice li se pune în față.

Nu întâmplător, această minunăție de organigramă a fost blocată în AGA de:

  • Florin Ioniță (PNL)
  • Daniel Puiu Neagu (AUR)
  • Dragoș Măchițescu (SGU)

Și uite așa, „organigrama cu chiloți” a rămas, o vreme, fără pantaloni.
Acum, luni, 31, salariații cinstiți se uită din nou spre AGA:
se dă drumul la tăvălugul dreptății sau se pune iar o față politică peste interesele lui Nae?

Nae & ai lui: de la aroganță la disperare

Până ieri, „Nae Comisionaru’” era „de neatins”: combinator cu relații la Hipodrom (cazul „Vijelie STI”), influență pe la IPJ Prahova, tentacule în CA, control pe Juridic și Audit prin apropiați și rude.

Astăzi, descrierea din interior este limpede:

„Nae și ai lui sunt disperați, toți citesc și nu le vine să creadă… Orice articol contează… E ceva fantastic.”

Când s-a ajuns ca un „simplu” articol de presă să bage spaima în cei care, până mai ieri, băgau spaima în oameni, înseamnă că ceva s-a rupt.

Nu mai e vorba doar de imagine.
E frica aceea pe care până acum o simțeau doar angajații cinstiți când intrau „șefii” pe ușă.
Acum, frica s-a mutat în birourile „intocmite din pix”.

„Dumnezeu să le dea sănătate că ne-au scos din robie și teroare”

Cea mai grea frază venită din interiorul TCE nu e despre bani, nici despre posturi.
E asta:

„Dumnezeu să le dea sănătate că ne-au scos din robie și teroare.”

„Robie și teroare”.
Asta e definiția anilor de conducere tip Nae – cu clan, presiuni, frică, organigrame croșetate pe interese, rapoarte îngropate, decizii ale C.A. care mimează măsurile și închid ochii.

Când salariații unei societăți publice ajung să vorbească în termeni biblici – „minune”, „robia”, „Dumnezeu să le dea sănătate” – înseamnă că nu mai vorbim doar despre management prost.
Vorbim despre abuz sistematic.

Luni, 31: AGA nu mai e doar o ședință. E un test moral

Aceasta este miza reală a ședinței AGA de luni, 31:

  • Nu mai e doar despre o organigramă.
  • Nu mai e doar despre pozițiile lui Nae și ale „Slănicioaicei”.
  • Nu mai e doar despre cum interpretăm Raportul 1729 sau Informarea CFG 8026.

Este despre asta:

  • Recunoaștem public ceea ce scrie deja negru pe alb în documente și în presă?
  • Protejăm salariații cinstiți care au prins curaj, sau îi dăm pe mâna celor care acum sunt „turbați și fac investigații: cine spune adevărul presei?”
  • Îngropăm din nou totul, lăsându-i pe oameni în „groaznicul coșmar”, sau transformăm AGA într-un început de „minune” reală?

Mesaj către salariații cinstiți din TCE

Pentru cei care azi „încep ziua și o încheie lecturând episoadele” și care „prind curaj” că cineva scrie ADEVĂRUL:

  • Fiecare mărturie contează.
  • Fiecare document apărut în presă contează.
  • Fiecare reacție publică a voastră contează.

Fenomenul creat în jurul „Incisiv de Prahova” nu este doar un val de like-uri.
Este dovada că tăcerea s-a spart.

Când „robia și teroarea” ajung să fie numite pe nume, când oamenii își pun speranța în AGA și în presă, atunci cei care ani de zile au abuzat de funcții știu un lucru clar:
nu mai pot controla tot.

Concluzie: coșmarul cui va continua după 31?

„Unii trăim o minune… alții un groaznic coșmar!!!!!”

După luni, 31, fraza asta va rămâne valabilă.
Întrebarea este: pentru cine va fi minunea și pentru cine va fi coșmarul?

  • Pentru salariații cinstiți, minunea ar fi:
    • recunoașterea neregulilor,
    • oprirea „organigramelor cu chiloți”,
    • tragerea la răspundere a celor care au folosit TCE ca pe moșia proprie.
  • Pentru Nae și ai lui, coșmarul ar fi:
    • să vadă că AGA, Primăria și opinia publică nu mai înghit povești,
    • să realizeze că fiecare articol nou nu e doar „pamflet”, ci o piesă la dosarul moral al abuzurilor lor.

Deocamdată, un lucru este cert:
„Marea majoritate așteaptă plini de speranță adevărul din TCE, în presă!!!”
Și fiecare episod, fiecare „pamflet”, fiecare dezvăluire le mai taie un pic din puterea celor care au condus prin frică.

Restul se va scrie, foarte curând, nu doar în articole, ci și în deciziile de luni, 31. Vom reveni. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

IGPR, angajatorul-fantomă: salariile polițiștilor, plătite după ureche, fără acte și fără rușine

Publicat

pe

De

De lene administrativă: IGPR pasează salariile la alții

În loc să-și asume rolul de angajator și să-și plătească propriii oameni, IGPR a descoperit soluția supremă de „management modern”: să dea treaba în cârca altora.

Potrivit dezvăluirilor făcute de Sindicatul Diamantul, Inspectoratul General al Poliției Române, care este primul obligat juridic la plata salariilor pentru salariații din structurile teritoriale ale IGPR, a decis, pur și simplu din comoditate birocratică, să paseze plata acestor salarii către diverse IPJ-uri.

Nu printr-o lege, nu printr-o procedură transparentă, ci… așa, „din vorbe”, ca la birt: „Tu plătești, că mie îmi e lene.”

Bebe-chestor și orchestra de PR: „Refuzați accesul la acte!”

Ca în orice piesă proastă de teatru administrativ, și aici există un regizor:
structurile de relații publice ale IGPR, conduse – cum plastic le descrie Sindicatul Diamantul – de „bebe-chestor”, au intrat imediat în rol.

Instrucțiunea către IPJ-uri:
refuzați accesul la actele prin care IGPR v-a delegat obligațiile de plată a salariilor.

Sindicatul Diamantul le-a cerut aceste acte tocmai pentru a vedea:

  • dacă ele există în realitate;
  • și, dacă da, ce temei legal este invocat pentru schimbarea debitorului-angajator.

Simplu, legal, firesc.
Reacția sistemului? Ușile închise, hârtiile ascunse, minciuna pusă în funcțiune.

Două IPJ-uri, două răspunsuri, aceeași rușine

Sindicatul Diamantul prezintă două răspunsuri oficiale:
unul de la IPJ Teleorman, altul de la IPJ Botoșani.

La IPJ Botoșani, se intră în aceeași logică a pasei înapoi, a amânărilor și a plimbatului solicitărilor, tipică unui sistem care are ceva de ascuns.

Dar IPJ Teleorman merită un loc special în manualul de ipocrizie administrativă.

Teleorman: „Nu avem actul, dar știm că trebuie să plătim”

În răspunsul IPJ Teleorman, se ajunge la un nivel de absurd demn de Kafka:
instituția pretinde că NU deține actul prin care a fost însărcinată să plătească salariile pentru structurile teritoriale ale IGPR.

Și aici vine întrebarea logică, pusă de Sindicatul Diamantul și pe care orice om cu bun simț și-ar pune-o:

  • Dacă nu aveți actul, de unde știți că trebuie să plătiți aceste salarii?
  • Pe ce bază legală plătiți salariile unor polițiști care nu sunt pe statul vostru de angajați?
  • Dacă tot e „la liber”, de ce nu plătiți și salariile de la primărie, de la muzeu sau de la echipa de fotbal?

Când o instituție publică îți spune, în esență: „Nu avem actul, dar executăm”, nu mai e administrație, e subordonare oarbă, fără temei juridic.

IGPR, angajator de carton: debitorul se schimbă fără lege

În mod normal, angajatorul – în acest caz, IGPR – este debitorul legal al salariului.
Orice schimbare a acestui debitor trebuie:

  • să aibă temei legal clar;
  • să fie consfințită prin acte scrise;
  • să fie transparentă și opozabilă părților.

Ce vedem aici, conform Sindicatului Diamantul?

  • IGPR pasează obligația de plată către IPJ-uri,
  • aparent în baza unor „dispoziții” interne, fără suport legal real,
  • iar IPJ-urile acceptă să plătească salarii pentru structuri teritoriale ale IGPR, fără să poată prezenta actul de delegare.

Adică exact rețeta perfectă pentru haos juridic, abuz administrativ și încălcarea drepturilor salariaților.

Secretomanie și opacitate: când întrebi de acte, ești tratat ca dușman

Sindicatul Diamantul n-a cerut secrete de stat, coduri nucleare sau protocoale secrete.
A cerut actele prin care se presupune că IGPR a delegat IPJ-urilor plata salariilor.

Răspunsul sistemului:

  • ba nu avem actele,
  • ba nu vi le dăm,
  • ba le are altcineva,
  • ba „nu e treaba voastră”.

Adică modelul clasic de administrație care știe că nu e în regulă și reacționează prin refuz, blocaj și minciună.

Bebe-chestor, mare manager: delegări din vorbe, bani din buzunarul statului

În toată această situație grotescă, imaginea „bebe-chestorului” de la relații publice devine simbolul unei conduceri:

  • care nu își asumă responsabilitățile de angajator,
  • care se ascunde în spatele altor structuri,
  • care pasează obligațiile, dar păstrează puterea și funcțiile.

În loc să existe o linie clară: IGPR – angajator, IGPR – plătitor, avem:

  • IGPR – șeful „de sus”,
  • IPJ-uri – plătitori improvizați, aparent în baza unor dispoziții fără fundament legal,
  • salariați – prinși la mijloc, dependenți de un mecanism construit pe „merge și-așa”.

Concluzie: Statul de drept, plătit pe sub mână

Ceea ce devoalează Sindicatul Diamantul nu e doar o întâmplare birocratică, ci o schemă de funcționare:

  • angajatorul real (IGPR) își externalizează obligațiile,
  • debitorul de salariu se schimbă „din pix” sau chiar fără pix, doar din obediență,
  • IPJ-urile plătesc fără să poată arăta actul în baza căruia o fac,
  • iar când cineva întreabă „Arătați actul!”, vin minciuni și refuzuri.

Un sistem care își plătește oamenii pe baza unor aranjamente neclare, ascunse de ochii lor, nu mai e doar incompetent, ci periculos.

Atât timp cât IGPR se comportă ca un angajator-fantomă, iar IPJ-urile acceptă rolul de casierii ilegali, un lucru e sigur:
nu statul de drept plătește salariile, ci statul de mântuială. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

IPJ Arad descoperă invenția „muștiucului”. Minune administrativă: 30 de bucăți în 30 de minute!

Publicat

pe

De

Într-o țară în care lipsurile sunt sport național, IPJ Arad tocmai a bifat o performanță istorică: după ce Sindicatul Europol i-a adresat o critică constructivă, șeful Inspectoratului de Poliție Județean Arad, chestorul Stoicănescu, a reușit miracolul logistic al secolului – a pus mâna pe telefon.

Surprinzător, dar adevărat: telefoanele funcționează și în Poliția Română.

„Managerul” descoperă că e… manager

Potrivit dezvăluirilor Sindicatului Europol, chestorul Stoicănescu a înțeles, în cele din urmă, că nu este doar purtător de funcție și de „salariu de excelență”, ci și manager.
Înarmat cu această revelație tulburătoare, a trecut la acțiune: și-a sunat omologii, colegii de promoție și prietenii și a reușit să facă rost de 30 de muștiucuri pentru aparatele etilotest.

Da, ați citit bine: 30. Nu 300, nu 3.000. Treizeci.
Atât a produs „mobilizarea exemplară” în stil IPJ Arad.

30 de muștiucuri, 30 de minute – campanie expres contra alcoolului la volan

Dacă îi întrebi pe polițiștii din teren – cei care chiar trebuie să lucreze cu aceste dotări „de lux” – realitatea e simplă:
cele 30 de muștiucuri vor fi consumate în aproximativ 30 de minute, dacă se desfășoară o acțiune serioasă de combatere a consumului de alcool la volan.

Cu alte cuvinte, după o jumătate de oră de muncă efectivă, aparatele etilotest se pot întoarce liniștite la somn, că nu mai au cu ce lucra.
Și, totuși, cum subliniază și reprezentanții Sindicatului Europol, mai bine 30 de testări decât niciuna.
Bine ați venit în România minimalului absolut, unde și „un pic” devine motiv de autoaplaudare.

Strategia IPJ Arad: să nu fie nimic, ca să nu lipsim de la nimic

Cazul acestor 30 de muștiucuri nu este doar un episod comic, ci și o radiografie amară a modului în care se gestionează siguranța rutieră.
Combaterii alcoolului la volan i se răspunde cu un pumn de consumabile, obținute prin telefoane între prieteni, nu printr-o planificare bugetară serioasă.

Sursa acestor informații, Sindicatul Europol, nu povestește o anecdotă, ci o realitate: polițiștii sunt trimiși în stradă să lupte cu alcoolul la volan… dar fără muniție suficientă.
Iar „muniția”, în cazul de față, înseamnă un banal muștiuc de etilotest.

Refrenul rușinos: „Nu sunt fonduri”

În toată această comedie administrativă, există și un refren pe care chestorul Stoicănescu îl interpretează, după cum reiese din poziția Sindicatului Europol:
atunci când reprezentanții sindicali îi semnalează lipsurile existente, răspunsul reflex este: „nu sunt fonduri”.

Problema e că funcția nu vine doar cu birou, semnătură și prestanță, ci și cu responsabilități concrete:

  • să gestionezi eficient bugetul instituției;
  • să te asiguri că polițiștii au resursele necesare pentru a-și face treaba;
  • să nu transformi „nu sunt fonduri” în politicile oficiale ale inspectoratului.

Salariu de excelență, performanță de muștiuc

Ironia maximă, subliniată de Sindicatul Europol, stă în detaliul financiar:
chestorul Stoicănescu beneficiază de un „salariu de excelență” în cuantum de 50% din venit.

Adică, pe românește, este plătit suplimentar pentru excelență.
Iar „excelența” se traduce, în acest caz, printr-o mobilizare eroică pentru… 30 de muștiucuri.

Dacă pentru 30 de muștiucuri este nevoie de critici publice, apeluri la colegi de promoție și efort colectiv, ne putem întreba:
ce ar fi nevoie pentru o dotare completă a IPJ Arad? O ședință de spiritism bugetar?

Concluzie: România în care „merge și-așa” se măsoară în muștiucuri

Acest episod, relatat de Sindicatul Europol, nu este doar o glumă amară. Este imaginea clară a unei administrații în care:

  • planificarea lipsește,
  • responsabilitatea se ascunde după „nu sunt fonduri”,
  • iar polițiștii din stradă trebuie să se descurce cu firimituri logistice.

Faptul că, după o critică, șeful IPJ Arad a reușit totuși să obțină 30 de muștiucuri arată un singur lucru:
se poate, atunci când se vrea.
Doar că, în loc să fie normalitate, devine știre.

Iar cât timp „excelența” managerială se măsoară în muștiucuri numărate pe degete, șoferii băuți pot sta liniștiți: nu poliția îi urmărește, ci lipsa de dotări îi protejează. (Cerasela N.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv16 ore ago

TCE Ploiești – Minunea de luni și groaznicul coșmar al clanului Nae: AGA de pe 31 sau ziua eliberării din robie?

Luni, 31: Ziua în care unii așteaptă o minune, iar alții își rod unghiile până la cot În timp ce...

Exclusiv17 ore ago

IGPR, angajatorul-fantomă: salariile polițiștilor, plătite după ureche, fără acte și fără rușine

De lene administrativă: IGPR pasează salariile la alții În loc să-și asume rolul de angajator și să-și plătească propriii oameni,...

Exclusiv17 ore ago

IPJ Arad descoperă invenția „muștiucului”. Minune administrativă: 30 de bucăți în 30 de minute!

Într-o țară în care lipsurile sunt sport național, IPJ Arad tocmai a bifat o performanță istorică: după ce Sindicatul Europol...

Exclusiv2 zile ago

EPISODUL 52 – „IPJ Prahova – Grădinița de Cadre: Nepoți, kile și vile”

Serialul „IPJ Prahova – Grădinița de cadre” continuă Dacă până acum am vorbit despre lăutarul cu epoleți, petrecerile pe bani...

Exclusiv2 zile ago

Autospeciala de hârtie: la IPJ Constanța, siguranța rutieră se face cu ITP și RCA, nu cu caroserie și frâne

Autospeciala-minune: dacă are ITP și RCA, e tank de intervenție IPJ Constanța a descoperit, cu ajutorul birocrației iluminate, secretul absolut...

Exclusiv2 zile ago

Grădinița juridică IGPR: toți știu Statutul, nimeni nu-l respectă

„Iexperții” juridici ai IGPR: 15 ani fără audiere, dar știau tot „de la grădiniță” Iexperții lui pește prăjit: „știau” de...

Exclusiv2 zile ago

ORGANIGRAMA CU CHILOȚI” DE LA TCE, RUȘINEA PLOIEȘTIULUI: CUM ÎȘI DĂ NAE COMISIONARU’ SINGUR CONTROL, JUSTIȚIE ȘI AUDIT, CU NEAMURILE LA BUTOANE

Incisiv de Prahova a pus mâna pe o „bombă”: Decizia nr. 12/20.08.2026 a C.A. TCE Ziarul nostru de investigații Incisiv...

Exclusiv2 zile ago

ROF-uri fantomă la DGMRU: când regulile devin mai secrete decât CIA black ops

DGMRU și DGF – „zei” ai secretului, la 5 metri deasupra CIA Știați că și DGMRU are Regulamentul de Organizare...

Exclusiv2 zile ago

La TCE Ploiești, organigrama cu iz de „chiloteală” a rămas fără aplauze: AGA a tras frâna de mână

Într-o administrație în care normalitatea a devenit motiv de sărbătoare, orice gest de responsabilitate merită remarcat. Iar de această dată,...

Exclusiv3 zile ago

Operațiunea „Glock-ul de Hârtie”: cum a ajuns un ordin de salarizare să fie tratat ca dosar CIA cu spioni și droguri

Contabilul-șef al secretelor naționale, chestorul Grecu din MAI, își apără cu disperare „arma letală” OMAI S7/2018, un simplu ordin de...

Exclusiv3 zile ago

Vesta antiînjunghiere și creierul anti-logică: cum arată „uniforma modernă” văzută din birou

Uniformă de catalog, piele de cobai Acestea sunt reacțiile pielii unui polițist din cadrul Poliției Capitalei după 8 ore de...

Exclusiv3 zile ago

TCE Ploiești, cetatea lui Nae: organigrama croită pentru rude, fini și oameni de încredere

La TCE Ploiești, reorganizarea nu mai pare să aibă ca obiectiv principal eficiența unei societăți de transport public, ci consolidarea...

Exclusiv3 zile ago

Coca‑Cola HBC România – fabrica din Ploiești: „Coca‑Rola la cap – cum se spală imaginea cu verde 100%, iar gunoiul, oamenii și banii se duc pe câmp”

„Green” în prezentări, maro în realitate În broșurile lucioase și campaniile de PR, Coca‑Cola HBC România pozează în campion al...

Exclusiv3 zile ago

IPJ Prahova – „Grădinița de cadre” – Episodul 51: MOCANU, „CAVALERU’ P..II”, LAUTARUL CU EPOLEȚI

Într-o țară normală, cu poliție normală, cuvintele „onoare”, „uniformă” și „ofițer” ar încăpea în aceeași frază fără să roșească nici...

Exclusiv4 zile ago

IPJ Prahova – „Grădinița de cadre”, Episodul 50. Mocanu Horia – manelistul cu epoleți, drogatul cu grade și șantajistul cu interpuși

Serialul „IPJ Prahova – Grădinița de cadre” continuă. Dacă până acum am vorbit despre lăutarul cu epoleți, despre petrecerile lui...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv