Connect with us

Administratie

România ocupă locul al cincilea de la coadă în ceea ce priveşte imunizarea anti-DTP (difterie, tetanos, pertussis), care afectează şi militarii români

Publicat

pe

Rata de vaccinare anti-DTP este de 68%, România plasându-se astfel pe locul 175 la nivel mondial, în urma multor state din Africa. Medicul Gindrovel Dumitra, preşedintele Grupului de Vaccinologie din cadrul Societății Naționale a Medicilor de Familie, mi-a confirmat că datele se referă la categoria de persoane cu vârsta de până în 14 ani.

Copiii care au ajuns la vârsta de 14 ani sunt vaccinați cu rapel în proporție de 68%. Schema completă de vaccinare include inocularea a cinci doze de vaccin, la vârsta de două luni, patru luni, 11 luni, şase ani şi 14 ani. Doar patru țări au o rată de vaccinare mai redusă: Guineea Ecuatorială, Nigeria, Sudanul de Sud și Papua Noua Guinee. Dintre țările europene, cele mai apropiate de România, dar mult mai în faţă, sunt Bosnia și Herțegovina și Ucraina, cu 23, respectiv 24 de poziții mai sus față de țara noastră, a declarat președintele Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă, Dorel Săndesc.

Conform acestuia, în Uniunea Europeană (UE) fiecare țară implementează propriul program de vaccinare, în 12 dintre cele 27 de state membre obligativitatea fiind valabilă în cazul mai multor vaccinuri. În România, niciun vaccin nu este obligatoriu, iar noua strategie recent implementată de Ministerul Sănătăţii nu schimbă nimic din acest punct de vedere.

Săndesc spune că date similare au fost relevate şi în 2022 de o cercetare statistică a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), în care România se află pe penultimul loc din cele 49 de țări evaluate. UNICEF menţionează, într-un raport recent, că în România, după pandemie, numărul persoanelor sub 35 de ani care au încredere în vaccinuri a scăzut cu 13,4%. Încrederea în vaccinuri în cazul bărbaţilor a scăzut cu 14,6%, în vreme ce a femeilor s-a diminuat cu 5,7% după pandemie. Diminuarea nivelului de încredere apare în contextul celei mai mari scăderi constante a vaccinării copiilor din ultimii 30 de ani, arată sursa citată.

Într-un interviu acordat „Observatorului militar”, medicul Dumitra spune că vaccinarea anti-DTP are o particularitate, dar, din păcate, din cauza lipsei campaniilor de informare şi conştientizare a importanţei vaccinării la vârsta adultă, aceasta este necunoscută. Vaccinul anti-DTP nu oferă imunitate decât pentru maximum zece ani, un rapel fiind necesar fiecărui adult la un deceniu o dată.

La un moment dat, a existat un program naţional în care era inclus şi adultul pentru vaccinarea anti-DTP, dar interesul foarte scăzut, la nivel naţional, a făcut să se renunţe la ideea de a face din acesta un program de imunizare în masă. Practic, la adulţi, rata de vaccinare anti-DTP este nulă, spune Dumitra.

 Cât de rezistenţi sunt militarii în faţa tetanosului?

Având în faţă aceste cifre îngrijorătoare, m-am adresat Direcţiei Medicale a MApN, pentru a afla dacă militarii, o categorie de personal esenţial al statului (nu întâmplător a fost inclusă prioritar în rândurile celor care au primit vaccinul anti-COVID) beneficiază de campanii de vaccinare anti-DTP, o dată la zece ani, conform indicaţiilor ştiinţifice. Pentru militari niciun efort de acest fel nu poate fi considerat prea mare, în cazul lor pericolele epidemiologice fiind mult mai prezente decât în situaţia civililor. În mod normal, pentru a menţine un nivel de imunitate satisfăcător în rândul trupelor, trebuie să existe o bază de date care să ofere acces instant şi rapid la statusul vaccinal al fiecărui militar.

Conform Direcției Medicale, statusul vaccinal al militarilor este consemnat într-o aplicație informatică funcțională de aproximativ un an, într-o rețea internă, la care au acces și statut de administrator specialiști din Centrul de medicină preventivă al Direcției Medicale. În cazul imunizării anti-DTP, dacă un militar nu a trecut prin tot procesul de vaccinare cu cinci doze, cu ultimul rapel la 14 ani, acesta ar trebui vaccinat cu toată schema în momentul încadrării pe post.

Să luăm două exemple concrete. Un absolvent de academie militară, cu vârsta de 21-22 de ani, cu rapel anti-DTP făcut la 14 ani, cu schemă completă, va avea nevoie de o altă doză de rapel la 24 de ani. O persoană cu un statut similar, având, poate, doar o doză sau două, efectuate în fragedă copilărie, trebuie să reia întreaga schemă de vaccinare cu cinci doze pentru imunizare completă.

Direcţia Medicală ne-a transmis, prin mail, că vaccinarea anti-DTP la adult nu mai este inclusă în Calendarul naţional de vaccinare (2022) şi nici în vreo schemă de vaccinare a personalului MApN, fiind unul din vaccinurile efectuate în copilărie, în cadrul Programului naţional de imunizare. Rapelul pentru vaccinarea anti-DTP poate fi efectuat de orice militar în cabinetele medicilor de familie, la solicitarea acestuia, în regim de compensare, fiind cuprins, de acum, în noua Strategie de vaccinare a Ministerului Sănătăţii.

Practic, este lăsat la latitudinea fiecărui militar dacă alege să se vaccineze sau nu, în condiţiile în care el face parte din categoriile esenţiale de personal ale statului, un element vital pentru siguranţa naţională. Nici vorbă de vreo campanie separată a MApN pentru vaccinarea completă sau cu rapel a tuturor militarilor, conform normelor ştiinţifice. Gindrovel Dumitra mi-a spus că MApN ar fi putut să achiziționeze vaccinul separat și să-l inoculeze militarilor la fiecare 10 ani, în funcție de statusul vaccinal al fiecăruia. Nu ştiu care sunt regulile interne în ceea ce privește achizițiile din MApN, dar acest vaccin există în stocuri acceptabile la nivel internaţional, încât am fi putut avea acces la el oricând. Numărul de doze este, într-adevăr, dependent de producător, spune medicul.

Dacă MApN ar fi derulat o campanie amplă de vaccinare, producătorul ar fi fost mai mult decât disponibil, întrucât una e să mergi personal la farmacie, să comanzi vaccinul, după care să ți-l inoculeze medicul de familie, şi alta este situaţia când se încheie un contract amplu pentru a rezolva o problemă de sănătate publică. În plus, am văzut în perioada pandemiei că MApN dispune de infrastructura necesară stocării vaccinurilor şi de o reţea solidă de unităţi medicale unde militarii să fie imunizaţi.

Nu pleci nevaccinat în teatrul de operații

În cazul în care zonele unde militarii români se deplasează în misiuni internaţionale sunt cu atenţionare pentru poliomielită, emisă de OMS, vaccinul administrat acestora este diftero­tetanic-poliomielitic (produsul Dultavax). Prin aceasta, militarii care sunt vaccinaţi pentru poliomielită sunt, totodată imunizaţi împotriva difteriei şi tetanosului. De asemenea, toţi militarii care participă la misiuni în afara teritoriului naţional sunt vaccinaţi antitetanic, indiferent de zona în care se deplasează, inclusiv cu rapel la 10 ani, dacă vaccinarea anterioară cunoscută este efectuată cu mai mult de un deceniu în urmă, transmite Direcţia Medicală.

Se observă atenţia acordată statusului vaccinal anti-DTP al militarilor care merg în teatre de operaţii, deci este recunoscută importanţa imunizării împotriva acestor boli, aici vorbind mai ales de tetanos. Dar oare sporii tetanici ţin cont de spaţiul geografic în care se află militarul sau ei sunt prezenţi peste tot, indiferent de areal? Conform informaţiilor oferite de site-ul clinicii Regina Maria, tetanosul este cauzat de bacteria Clostridium tetani care produce o toxină potentă (tetanospasmină) care afectează nervii periferici şi creierul, cauzând contractura involuntară şi rigiditatea muşchilor.

Bacteria poate trăi o perioadă lungă, în condiţii climaterice dificile, sub forma de spori (forma inactivă a bacteriei), în pământ şi fecalele animalelor. Medicul Dumitra spune că orice persoană se poate infecta atunci când sporii tetanici pătrund printr-o leziune la nivelul pielii (taietură, rană înțepată, arsură etc), în special dacă rana este profundă şi murdară. Orice persoană care are o plagă trebuie evaluată. În primul rând, ne uităm dacă dimensiunea plăgii este mare sau dacă este infectată cu pământ sau cu fecale de animale. Bacteria tetanică trăiește în pământ, în stare dormindă, iar în momentul în care are parte de condiții prielnice, începe să se dezvolte. Un militar care, în timpul exercițiilor pe care le efectuează la sol, este tăiat de un ciob sau alte obiecte de genul acesta, dezvoltă o plagă potenţial riscantă tetanic. În cazul în care el are schema de vaccinare anti-DTP la zicu rapel în ultimii 10 ani, este ferit de pericolul dezvoltării bolii tetanice.

De ce este tetanosul o boală gravă

Vaccinarea este esenţială pentru că bacteria care provoacă tetanosul este destul de parşivă, perioada de incubaţie a bolii fiind de până la două săptămâni, perioadă în care un potenţial pacient poate să nu acorde niciun fel de atenţie rănii. Nevaccinat, conform indicaţiilor, un militar care a suferit o rană profundă în timpul unor exerciţii, căreia nu i-a acordat atenţia cuvenită, poate ajunge după două săptămâni să resimtă simptome severe: constricţia maxilarelor, cauzată de contractura involuntară a muşchilor masticatori, urmată de contractura muşchilor gâtului şi apoi ai trunchiului. În final, pacientul va avea dificultate la înghiţire, febră mare şi hipertensiune arterială.

Conform lui Gindrovel Dumitra, profilaxia, după evaluarea iniţială a medicului şi dezinfectarea rănii, include administrarea imediată de vaccin antitetanic, dacă este disponibil în unitatea medicală. Chiar dacă persoana respectivă nu are schema de vaccinare la zi, adică rapel la zece ani, evoluţia bolii poate fi stopată mai uşor. Atunci când aceasta nu are nici măcar schema de vaccinare din copilărie, situaţia devine un pic mai complicată, pentru că ea nu are nici un fel de protecţie. O persoană cu schemă completă până la 14 ani, chiar dacă nu are rapel făcut în ultimii zece ani, dezvoltă mult mai repede anticorpi atunci când primeşte o doză de urgenţă. În schimb, în funcție de dimensiunea rănilor și de nivelul de contaminare a acestora cu pământ sau corpuri străine,  pacientul nu mai este considerat lipsit de risc decât dacă a primit rapelul în ultimii cinci ani. Acela care nu a trecut prin schema completă de cinci vaccinuri până la 14 ani, va trebui să primească schema completă atunci când este la risc de dezvoltare a bolii, însă este aproape imposibil ca primii anticorpii generaţi la trei săptămâni de la primirea primei doze să anihileze duşmanul invadator. Imunitatea totală se instalează după primirea schemei complete, cu trei doze. În această ultimă situaţie, există risc de dezvoltare a bolii, iar persoana va avea nevoie urgent de imunoglobuline (ser antitetanic). De asemenea, cel cu schemă completă în copilărie, dar fără rapel în ultimii zece ani, care nu dă atenţie rănii şi ajunge la spital cu simptome de boală tetanică va avea nevoie de imunoglobulină.

În această situaţie, tot tabloul se complică pentru că imunoglobulinele sunt aproape imposibil de găsit în România. Serul antitetanic este asigurat în cantități foarte limitate de Ministerul Sănătății prin unități sanitare proprii, recunoaște Direcția medicală. Acest ser antitetanic este obţinut de la donatori cu o concentraţie mare de anticorpi, care neutralizează tetanospasmina imediat. Gindrovel Dumitra spune că, în trecut, Institutul Cantacuzino producea aceste imunoglobuline, însă în prezent instituţia din subordinea MApN n-a pus nici măcar prima doză de vaccin antigripal în fiolă, cum declara, aproape cu certitudine, în 2021, comandantul acestuia, generalul de brigadă Florin Oancea.

Apare şi un paradox aici: cum poţi găsi în România donatori a căror plasmă are o concentraţie mare de anticorpi, dacă vaccinarea cu rapel anti-tetanos la adulţi este inexistentă în ţara noastră, iar cea la copii tinde să ajungă la procente îngrijorătoare? Să precizăm însă că vindecarea este obţinută în mai mult de 80% dintre cazuri, însă recuperarea, în cazurile necomplicate de tetanos, durează până la şase săptămâni, cu tratament antibiotic intensiv şi suport ventilator pentru a fi evitată asfixia pacientului. Boala nu conferă imunitate ulterioară, astfel că este esenţială vaccinarea conform recomandărilor.

România, vicecampioană la cazurile de boală tetanică

La nivel mondial, în ţările cu rate mici de vaccinare şi slab dezvoltate, mai ales, mortalitatea prin tetanos este ridicată, în ciuda disponibilităţii îngrijirilor intensive adecvate şi variază între 25% şi 50%, complicaţiile pulmonare fiind adesea cauza decesului. Cel mai recent raport de supraveghere a cazurilor de tetanos din Europa datează din 2017, an în care România s-a situat pe locul al doilea la numărul de cazuri confirmate (şapte cazuri, după Italia, cu 30 de cazuri), arată un raport ECDC.

Acest raport a fost realizat pe baza datelor obţinute pe timp de pace. Ce ne facem însă în acest moment, în  care un război devastator are loc în Ucraina, chiar la graniţele ţării noastre? Ucraina, dintre statele est-europene, a fost cel mai puternic lovită de valul anti-vaccinare. Chiar şi înainte de război, în ţara vecină au apărut cazuri de poliomielită, difterie, boli pe care le consideram eliminate din Europa, spune Dumitra.

Dincolo de riscul epidemiologic provocat de valul de refugiaţi din Ucraina, apare o întrebare legitimă: în cazul unui conflict generalizat, desfăşurat pe teritoriul ţării noastre, cum vor face militarii români faţă unui potenţial val de infectări cu spori tetanici? Dacă numărul acelora care vor suferi răni pe câmpul de luptă va fi copleşitor, iar nivelul de vaccinare anti-DTP este aproape de limita nulă, în cazul multora din ei, cum vor scăpa ei de potenţialul risc al dezvoltării bolii tetanice? Mai e timp în acele momente de schema profilactică valabilă pe timp de pace?

Cum obţinem imunoglobulină antitetanică dacă Institutul Cantacuzino nu produce aşa ceva şi, chiar dacă ar produce, de unde ar găsi donatorii pentru a o extrage? Am întrebat Direcţia Medicală a MApN dacă derulează campanii de conştientizare a importanţei vaccinării în rândul militarilor români. Pentru alte vaccinuri (n.a cu excepţia gripei şi Covid), campania de conştientizare a importanţei imunizării se concentrează pe grupuri-ţintă, respectiv persoanele care urmează să participe la misiuni în afara teritoriului naţional, a venit răspunsul. Cu alte cuvinte, aşteptăm să vină teatrul de operaţii peste noi, şi de-abia după aceea îi instruim şi pe restul. (L. Anghel).

Administratie

Plase de braconaj pe Prut, scoase din apă de polițiștii de frontieră botoșăneni

Publicat

pe

De

Aproximativ 100 de metri de plase de pescuit au fost identificați și îndepărtați de pe râul Prut de polițiștii de frontieră botoșăneni, în cadrul unei acțiuni comune cu reprezentanți ai Asociației Județene a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi (AJVPS) Botoșani. Misiunea a avut ca scop combaterea braconajului piscicol în zona de frontieră.

Misiune comună pe Prut, în zona Mitoc

Potrivit informațiilor transmise de Poliția de Frontieră, polițiști din cadrul Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Botoșani, împreună cu colegi de la Sectorul Poliției de Frontieră Rădăuți-Prut și angajați ai AJVPS Botoșani, au desfășurat o acțiune de control pe râul Prut.

În zona localității de frontieră Mitoc, au fost observate plase de pescuit montate pe luciul de apă. Cu sprijinul personalului AJVPS, acestea – în lungime totală de aproximativ 100 de metri – au fost scoase din apă pentru a fi eliminate din circuitul ilegal.

Dosar penal pentru braconaj și utilizarea plaselor monofilament

Plasele de pescuit au fost ridicate în vederea continuării cercetărilor, iar polițiștii de frontieră au întocmit lucrare penală pentru mai multe infracțiuni:

  • pescuitul reproducătorilor în perioada de prohibiție;
  • distrugerea icrelor embrionate de pește în zonele de reproducere naturală;
  • deținerea, utilizarea și/sau comercializarea uneltelor de plasă de tip monofilament.

Acțiuni permanente pentru protejarea resurselor piscicole

Polițiștii de frontieră botoșăneni anunță că organizează permanent acțiuni de combatere a braconajului piscicol pe râul Prut, cu scopul de a proteja resursele naturale și de a preveni faptele ilegale în zona de frontieră. (Sava N.).

Citeste in continuare

Administratie

Tentativă de mită la frontiera cu Serbia: 200 de euro pentru ieșirea din țară, refuzați de un polițist de frontieră

Publicat

pe

De

Un polițist de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Jimbolia a sesizat Direcția Generală Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Timiș, după ce un cetățean sârb ar fi încercat să-i ofere mită pentru a ieși din țară fără documentele necesare. Denunțul urmează să fie înaintat Parchetului competent, fiind deschis un dosar pentru dare de mită, potrivit informațiilor comunicate de DGA.

200 de euro pentru a „trece cu vederea” lipsa documentelor

Incidentul a avut loc la Punctul de Trecere a Frontierei Jimbolia, unde un cetățean sârb, aflat la volanul unei autoutilitare înmatriculate în Ungaria, s-a prezentat pentru a ieși din România.

În timpul controlului, polițistul de frontieră a solicitat documentele de călătorie și actele mașinii. Întrucât șoferul nu deținea documentele necesare pentru continuarea deplasării, acesta ar fi oferit suma de 200 de euro cu titlu de mită, pentru a evita măsurile legale și a-i fi permisă ieșirea din țară.

Refuz ferm și sesizarea Direcției Generale Anticorupție

Conform sursei citate, polițistul de frontieră a refuzat categoric banii și l-a informat pe cetățeanul sârb că gestul său constituie infracțiunea de dare de mită. Ulterior, au fost dispuse măsurile procedurale prevăzute de lege, fiind sesizat Serviciul Județean Anticorupție Timiș.

Dosar penal pentru dare de mită, sub coordonarea procurorilor

În prezent, sunt efectuate cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de dare de mită, dosarul fiind instrumentat sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Tribunalului Timiș. La finalizarea anchetei, procurorii vor decide măsurile legale care se impun în acest caz. (Paul D.).

Citeste in continuare

Administratie

Reforma finanțării spitalelor: banii se mută de la paturi la pacienți

Publicat

pe

De

Sistemul de finanțare și organizare a spitalelor din România intră într-o etapă de transformare profundă. Noul model urmărește un obiectiv esențial: banii să urmeze pacientul și serviciile medicale efectiv oferite, nu numărul de paturi din organigramă.

De la „număr de paturi” la „număr de pacienți”

Potrivit noilor reguli, spitalele nu vor mai fi evaluate și plătite în funcție de capacitatea declarată, ci în funcție de activitatea reală:

  • finanțarea va fi acordată în funcție de serviciile medicale efectiv prestate și de numărul de pacienți tratați;
  • se elimină mecanismul prin care spitalele ce depășeau volumul de servicii contractat erau penalizate financiar, deși gestionau activitate intensă și cazuri complexe;
  • unitățile medicale care tratează mai mulți pacienți și rezolvă cazuri dificile vor beneficia de o finanțare mai apropiată de realitatea muncii din teren.

În practică, spitalele cu activitate ridicată și adresabilitate mare ar trebui să fie, în sfârșit, recunoscute și în buget.

Spitale mai libere să se reorganizeze

Reforma aduce și o schimbare de logică în organizarea internă:

  • spitalele vor avea mai multă libertate în modul în care își organizează serviciile și își folosesc resursele;
  • structura secțiilor și distribuția paturilor vor putea fi adaptate mai rapid în funcție de nevoile reale ale pacienților, nu doar în funcție de normative rigide.

Această flexibilitate este menită să permită o reacție mai rapidă la schimbările de patologie, la valurile de pacienți sau la nevoile specifice ale fiecărei comunități.

Mai multă recunoaștere pentru munca medicilor

Pentru sistem și personalul medical, noul model de finanțare promite:

  • o recunoaștere mai corectă a performanței și a volumului real de activitate;
  • posibilitatea dezvoltării unor servicii medicale mai eficiente și mai bine adaptate nevoilor actuale ale pacienților;
  • stimularea unităților care își asumă cazuri complicate și activitate susținută.

În teorie, spitalele care muncesc mai mult și mai bine vor vedea acest lucru reflectat direct în finanțare.

Ce se schimbă pentru pacienți

Pentru bolnavi, efectele preconizate ale reformei sunt clare:

  • acces mai bun la servicii medicale;
  • spitale stimulate să trateze mai mult și mai eficient, nu să limiteze internările de teama depășirii contractului;
  • o organizare mai apropiată de nevoile reale ale comunităților, cu servicii repoziționate acolo unde este cerere.

Logica declarată este simplă: pacientul devine punctul de referință al finanțării, nu patul liber de pe foaia de statistici.

98% dintre spitale, pe plus în noul sistem

Conform estimărilor Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), 98,19% dintre spitale vor înregistra o evoluție financiară pozitivă după implementarea noului sistem. Cele mai mari creșteri sunt așteptate în cazul spitalelor de categorie superioară, care gestionează cele mai multe cazuri complexe.

O reformă cu efecte pe termen lung

Schimbările anunțate sunt majore și vor influența direct modul în care funcționează spitalele din România în anii următori. De la modul în care se face bugetarea până la organizarea secțiilor și modul în care sunt tratați pacienții, sistemul sanitar se pregătește să treacă de la „plata infrastructurii” la „plata serviciului medical”.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv7 ore ago

Când primarul scuipă în presă, iar fostul prefect îl pune la colț: Emil Drăgănescu contra haznalei cu like-uri

Emil Drăgănescu: 22 de ani de administrație, 0 ani de bălăcăreală cu presa În timp ce unii politicieni descoperă tastatura...

Exclusiv22 de ore ago

Antigrindina, țeapa națională: milioane de hectare pe hârtie, sute de milioane de euro pe bune – Teapa antigrindină de 340 de milioane € plătită din banii tăi

România, țara în care racheta antigrindină protejează mai ales bugetele „băieților deștepți” Ani la rând, România a turnat bani în...

Exclusiv22 de ore ago

Împărăția mutărilor strategice la COCA-COLA PLOIEȘTI: Cum se spală păcatele la Grup, în timp ce fabrica fierbe la Ploiești

De la „problemă internă” la „promovare la Grup” – sport extrem în corporație Unde se termină ignoranța și începe complicitatea?...

Exclusiv2 zile ago

IPJ PRAHOVA, CU NERVII LA MAXIM: De la „Academia de dictare Portocală” la seminarul de incompetenta generalizata

Pamflet de presă de investigații – orice asemănare cu realitatea nu este deloc întâmplătoare După „Academia Portocală”, noul curs: „Dictare...

Exclusiv2 zile ago

PRELUARE OSTILĂ SUB ACOPERIREA STATULUI: Cum a fost lovit Complexul Hotelier „Scoica” de rețeaua Niță – Donciu, cu sprijinul unui fost șef din MAI

Dezvaluiri  pe baza datelor din dosarul penal nr. 85/76/P/2025 al Secției de Urmărire Penală din cadrul Parchetului de pe lângă...

Exclusiv2 zile ago

Polițist dat afară pentru… stat în picioare la un protest

Un polițist din București, 36 de ani, fără antecedente disciplinare, a fost destituit – sancțiunea maximă, echivalentul „ești mort pentru...

Exclusiv2 zile ago

Tribunalul mopului pierdut: cum a reinventat justiția de la Brăila curățenia generală

Hotărâre „istorică”: judecătorii nu discriminează, doar… nu spală Mâine urmează să fie comentată public o hotărâre care frizează absurdul, pronunțată...

Exclusiv2 zile ago

Proxenet cu halat alb: cum se tratează la Psihiatrie… foamea de bani”

Un spital de stat, un proxenet și o poveste „de manual” Într-o Românie în care spitalele par uneori mai aproape...

Exclusiv3 zile ago

Evadare cu sprijin de la stat: cum a sărit deținutul gardul, iar Ministerul Justiției a sărit adevărul

Evadare la Mărgineni, liniște la Minister: toată lumea la locurile de muncă, nimeni la locul faptei La Penitenciarul Mărgineni, condus...

Exclusiv3 zile ago

Lupul DNA la stână: Cum a pus Ministrul Darău statul pe silent și salariile pe turbo

Ministerul Economiei, transformat în SRL de casă În timp ce se pozează în reformator cu „anticorupția” pe buze și „integritatea”...

Exclusiv3 zile ago

M.A.I. – „Greșeala” statului, corectată doar cu ștampilă de la instanță

Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcția Generală Financiară – Serviciul Pensii Militare, a descoperit, brusc, după ani de „calcul corect”, că...

Exclusiv3 zile ago

Fermierii din Vrancea spun NU sistemului antigrindină!

Grindina, sperietoare de presă. Adevăratul dezastru: rachetele „salvatoare” În timp ce declarațiile politice pică peste noi ca o ploaie de...

Exclusiv4 zile ago

Dictatura „Contabilului” Grecu: Cum se spală MAI pe picioare cu legea, în timp ce instanțele dau de pământ cu abuzurile

În timp ce țara arde de lipsă de personal și dotări, la Ministerul Afacerilor Interne (MAI) se practică un sport...

Exclusiv4 zile ago

Singurătate la malul mării: Cum a transformat SNPP un Consiliu Național într-o sesiune de plâns colectiv sub fereastra ANP

Pustiul de la malul mării: Cum a ajuns SNPP să vorbească singur în oglindă, sub privirea îngăduitoare a conducerii ANP...

Exclusiv4 zile ago

Instinctul de polițist nu ia pauză: Un urmărit general, capturat într-un parc din Călărași de un agent aflat la joacă cu fiul său

O zi obișnuită de relaxare în familie s-a transformat, la sfârșitul săptămânii trecute, într-o misiune operativă de succes pentru un...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv