Featured
„Dosarul de corupție al Laurei Kovesi nu ar trebui grăbit”
(Preluare Inpolitics):
La doar cîteva zile după ce ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a declarat public că dosarul de corupție al Laurei Kovesi nu ar trebui grăbit, pentru a nu fi afectată calitatea justiției, iată că o a doua voce grea o ”lovește” pe șefa EPPO. Procurorul General, Gabriela Scutea, declară într-un interviu că sunt 9 dosare mai importante decît al lui Kovesi care trebuie rezolvate și explică, totodată, că celeritatea anchetei e grav afectată de criza de procurori care a lovit sistemul în pandemie.
Întrebată de Justnews.ro cum comentează decizia recentă a ÎCCJ conform căreia dosarul de corupție al Laurei Kovesi trebuie finalizat într-o formă sau alta pînă pe 1 iunie, Scutea – care anunță oficial că va candida în februarie pentru un nou mandat – a declarat:
”Nu se pune problema în cazul noii structuri din Parchetul General că nu vrem sau nu ne interesează (finalizarea anchetei n.n.). Dar vreau să vă prezint niște repere temporale, care sunt obiective. La nivelul Parchetului General, procurorii au fost desemnați în iunie. Într-adevăr, exista această posibilitate ca din momentul în care se făcea transferul dosarelor de la fosta SIIJ către Parchetul General să lucreze procurorii șefi de secție, dar imaginați-vă că transferul nu s-a finalizat decât aproximativ la începutul lunii mai.
Ilustrativ este și faptul că un dosar are, cred, peste 40 de volume, iar acesta trebuie studiat ca să dai o soluție. Dosarul a fost repartizat. Apoi s-a stabilit că procurorul repartizat s-ar afla într-o situație de incompatibilitate și a formulat o cerere de abținere față de cauza respectivă. A fost desemnat altul la 1 septembrie, care s-a pensionat în cursul lunii noiembrie sau decembrie.
Așadar, termenul care a fost stabilit ultima dată pentru soluționare cumva a rămas în aer din cauza acestor formalități administrative, determinate de Legea privind desființarea SIIJ.Dar la nivel intern, și mă refer doar la Parchetul General, am stabilit că trebuie luate în studiu în mod prioritar 9 dosare în care avem suspecți în cauză și inculpați în cauză. Am spus că pentru aceste dosare în care avem măsuri procesuale trebuie luate în lucru în mod prioritar. Apariția unei pensionări este totuși un factor pe care nu am putut să îl anticipez sau să îl gestionez”.
”Noi suntem la nivelul următor: în total, la data de 31.12.2022, deci cauze preluate de la SIIJ, plus cauze noi în domeniul competenței stabilite prin noua lege, am avut 8.602 dosare. Din acestea, în anul 2022 am soluționat 2.472, asta reprezintă aproape o treime. Din punctul meu de vedere, este foarte bine. Ele nu sunt cauze care au fost finalizate cu rechizitoriu sau cu alte soluții care evocă fondul, ci sunt clasări. Dar de ce spun că este important? Pentru că noi avem nevoie să ne eliberăm rolul. Aceste 8.600 de cauze au fost repartizate numai între 16 parchete. Și vă voi da niște numere: au fost 3.000 la Parchetul General, 1.277 la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și apoi cele mai numeroase la Craiova, cu 690, iar cele mai puține la Târgu Mureș, cu 91-a de cauze”.
Scutea a dezvăluit totodată cifre terifiante legate de scăderea dramatică a numărului procurorilor din cauza ieșirilor din sistem din ultimii ani:
”Ocuparea schemei de personal la Parchetul General a scăzut drastic din 2020 până în prezent, acum suntem la 43% și încă se mai reduce, de la 1 februarie. Practic, la Parchetul General suntem într-o situație de forță majoră. Vreau să vă amintesc că – datele sunt de altfel disponibile pe site-ul CSM – la Parchetul General în anul 2020, pe 7 februarie, gradul de ocupare era 82,2%. Trei ani mai târziu, acum, gradul de ocupare tinde spre 40%. Este evident că nu poți face aceeași muncă, nici cantitativă, nici calitativă, în astfel de condiții de forță majoră(…)
La nivelul parchetelor de pe lângă Curțile de Apel scăderea este de la 86% la 73%, deci o scădere procentuală de 13%. Dar situația diferă foarte mult de la o circumscripție la alta(…) La Caraș este sub 50%(…) Luat în cifre rotunjite, noi suntem la nivelul de peste 750 de posturi vacante de procuror în Ministerul Public. 750 dintr-un total de 3000”.
”La Parchetul General am avut în iunie 2022 5 procurori desemnați și am terminat în decembrie 2022 cu 2 plus unul ( pentru unul am primit hotărârea CSM în ianuarie)” a mai spus Scutea, adăugînd că aceștia au de rezolvat 1700 de dosare.
Administratie
Comuna Poienarii Burchii – întrerupere programată a furnizării apei
Joi, 27 august 2026, în intervalul orar 05:00 – 18:00, furnizarea apei potabile va fi întreruptă în comuna Poienarii Burchii, cu posibilitate de prelungire, în funcție de durata intervențiilor.
Vor fi afectați abonații din satele Poienarii Burchii, Piorești, Cărbunari și Podu Văleni.
HIDRO PRAHOVA S.A. informează că întreruperea este necesară pentru efectuarea lucrărilor de igienizare a bazinului de apă din Poienarii Burchii și de purjare a rețelei de distribuție.
Intervențiile sunt necesare pentru întreținerea instalațiilor de alimentare cu apă și desfășurarea în condiții optime a procesului de distribuție.
Recomandăm abonaților să își asigure rezerve minime de apă pentru consum și uz casnic pe durata întreruperii.
Reluarea furnizării se va realiza treptat, după finalizarea lucrărilor și stabilizarea sistemului de distribuție.
Ne cerem scuze pentru disconfortul creat și vă mulțumim pentru înțelegere.
Exclusiv
TCE Ploiești – Minunea de luni și groaznicul coșmar al clanului Nae: AGA de pe 31 sau ziua eliberării din robie?
Luni, 31: Ziua în care unii așteaptă o minune, iar alții își rod unghiile până la cot
În timp ce „Nae Comisionaru’” și gașca lui de „specialiști în combinații” își fac „plan de bătaie” cu telefoane, presiuni și ședințe de taină, salariații cinstiți din TCE Ploiești numără orele până la ședința AGA de luni, 31.
Acolo, sus, în turnul din TCE, se pregătesc documente, jocuri de culise, „organigrame cu chiloți” și explicații penibile pentru Raportul 1729/05.11.2025, Informarea CFG 8026/22.05.2026 și Deciziile C.A. 11 și 12 din august 2026.
Aici, jos, în hale, în autobaze, prin birouri pline de dosare și nervi, oamenii adevărați trăiesc ceva ce n-au mai simțit de ani de zile:
„Unii trăim o minune… alții un groaznic coșmar!!!!!”
Asta e atmosfera în TCE azi.
„Robii” citesc „pamflete” și prind curaj. Stăpânii fac „investigații” și turbează
S-a întors lumea cu susul în jos la TCE.
Ani de zile, frica a fost rege: Nae și combinațiile lui, „Slănicioaica”, neamurile bine puse la Juridic, Audit, Resurse Umane, Achiziții, organigrame făcute la milimetru ca să scape de incomozi și să-și betoneze clanul.
Acum, aceeași oameni care șopteau pe holuri își încep ziua altfel:
„Marea majoritate începe ziua și o încheie ‘lecturând’ noi și noi episoade… uitând de toate și prinzând curaj! Da, oamenii adevărați prind curaj și sunt fericiți… cineva scrie ‘ADEVĂRUL’.”
În timp ce salariații cinstiți dau share la articole și își spun, pentru prima dată după mult timp, „Bă, nu suntem nebuni, chiar asta se întâmplă!”, cealaltă tabără e în panică maximă.
Acolo, în „statul paralel” de la TCE, atmosfera e asta:
„Unii sunt turbați și fac investigații: ‘cine spune, cine este sursa, cine spune adevărul presei???’”
Nu îi interesează adevărul, îi interesează cine a îndrăznit să îl spună.
Nu îi interesează pierderile și dezastrul din Raportul 1729, îi interesează cine „a ciripit”.
Nu îi interesează că Decizia C.A. nr. 12/20.08.2026 pasează rezolvarea neregulilor FIX către oamenii vizați, îi interesează să afle cine a îndrăznit să le strice combinațiile.
„Incisiv de Prahova” – de la ziar „local” la fenomen psihologic în TCE
În timp ce pe la Juridic și Audit nu se aude decât „Cine a dat, bă, documentele? Cine vorbește cu presa?!”, prin autobaze și birouri se aude alt refren:
„Am scris felicitări maxime celor de la Incisiv de Prahova, toată lumea așteaptă continuarea… la ora asta a ajuns un fenomen.”
„Incisiv de Prahova” a devenit, în TCE, ce n-a reușit să fie nici Regulamentul Intern, nici Codul Etic, nici ședințele de „motivare”:
un declanșator de curaj.
Articol după articol, episod după episod, oamenii au început să vadă negru pe alb ceea ce știau de ani de zile pe șoptite: cum „Nae Comisionaru’” și „Slănicioaica” au împănat organigrama cu rude, fini, verișoare și „oameni de casă”; cum Raportul Primăriei vorbește despre pierderi, datorii, achiziții dubioase și control intern praf; cum Deciziile C.A. nu fac decât să ridice din umeri și să spună „Luați voi măsuri… voi, adică tot ăia care ați făcut belelele”.
Nu e doar presă. E ventil de presiune pentru sute de oameni.
„Organigrama cu chiloți” vs. organigrama cu demnitate
Să ne amintim „capodopera” conducerii: așa-numita „Organigramă cu chiloți”.
Un proiect care, în loc să taie din sinecuri și să reducă posturile-parazit, lovea „din greșeală” fix în oamenii incomozi, în cei care nu tac, în cei care nu semnează ca primarul orice li se pune în față.
Nu întâmplător, această minunăție de organigramă a fost blocată în AGA de:
- Florin Ioniță (PNL)
- Daniel Puiu Neagu (AUR)
- Dragoș Măchițescu (SGU)
Și uite așa, „organigrama cu chiloți” a rămas, o vreme, fără pantaloni.
Acum, luni, 31, salariații cinstiți se uită din nou spre AGA:
se dă drumul la tăvălugul dreptății sau se pune iar o față politică peste interesele lui Nae?
Nae & ai lui: de la aroganță la disperare
Până ieri, „Nae Comisionaru’” era „de neatins”: combinator cu relații la Hipodrom (cazul „Vijelie STI”), influență pe la IPJ Prahova, tentacule în CA, control pe Juridic și Audit prin apropiați și rude.
Astăzi, descrierea din interior este limpede:
„Nae și ai lui sunt disperați, toți citesc și nu le vine să creadă… Orice articol contează… E ceva fantastic.”
Când s-a ajuns ca un „simplu” articol de presă să bage spaima în cei care, până mai ieri, băgau spaima în oameni, înseamnă că ceva s-a rupt.
Nu mai e vorba doar de imagine.
E frica aceea pe care până acum o simțeau doar angajații cinstiți când intrau „șefii” pe ușă.
Acum, frica s-a mutat în birourile „intocmite din pix”.
„Dumnezeu să le dea sănătate că ne-au scos din robie și teroare”
Cea mai grea frază venită din interiorul TCE nu e despre bani, nici despre posturi.
E asta:
„Dumnezeu să le dea sănătate că ne-au scos din robie și teroare.”
„Robie și teroare”.
Asta e definiția anilor de conducere tip Nae – cu clan, presiuni, frică, organigrame croșetate pe interese, rapoarte îngropate, decizii ale C.A. care mimează măsurile și închid ochii.
Când salariații unei societăți publice ajung să vorbească în termeni biblici – „minune”, „robia”, „Dumnezeu să le dea sănătate” – înseamnă că nu mai vorbim doar despre management prost.
Vorbim despre abuz sistematic.
Luni, 31: AGA nu mai e doar o ședință. E un test moral
Aceasta este miza reală a ședinței AGA de luni, 31:
- Nu mai e doar despre o organigramă.
- Nu mai e doar despre pozițiile lui Nae și ale „Slănicioaicei”.
- Nu mai e doar despre cum interpretăm Raportul 1729 sau Informarea CFG 8026.
Este despre asta:
- Recunoaștem public ceea ce scrie deja negru pe alb în documente și în presă?
- Protejăm salariații cinstiți care au prins curaj, sau îi dăm pe mâna celor care acum sunt „turbați și fac investigații: cine spune adevărul presei?”
- Îngropăm din nou totul, lăsându-i pe oameni în „groaznicul coșmar”, sau transformăm AGA într-un început de „minune” reală?
Mesaj către salariații cinstiți din TCE
Pentru cei care azi „încep ziua și o încheie lecturând episoadele” și care „prind curaj” că cineva scrie ADEVĂRUL:
- Fiecare mărturie contează.
- Fiecare document apărut în presă contează.
- Fiecare reacție publică a voastră contează.
Fenomenul creat în jurul „Incisiv de Prahova” nu este doar un val de like-uri.
Este dovada că tăcerea s-a spart.
Când „robia și teroarea” ajung să fie numite pe nume, când oamenii își pun speranța în AGA și în presă, atunci cei care ani de zile au abuzat de funcții știu un lucru clar:
nu mai pot controla tot.
Concluzie: coșmarul cui va continua după 31?
„Unii trăim o minune… alții un groaznic coșmar!!!!!”
După luni, 31, fraza asta va rămâne valabilă.
Întrebarea este: pentru cine va fi minunea și pentru cine va fi coșmarul?
- Pentru salariații cinstiți, minunea ar fi:
- recunoașterea neregulilor,
- oprirea „organigramelor cu chiloți”,
- tragerea la răspundere a celor care au folosit TCE ca pe moșia proprie.
- Pentru Nae și ai lui, coșmarul ar fi:
- să vadă că AGA, Primăria și opinia publică nu mai înghit povești,
- să realizeze că fiecare articol nou nu e doar „pamflet”, ci o piesă la dosarul moral al abuzurilor lor.
Deocamdată, un lucru este cert:
„Marea majoritate așteaptă plini de speranță adevărul din TCE, în presă!!!”
Și fiecare episod, fiecare „pamflet”, fiecare dezvăluire le mai taie un pic din puterea celor care au condus prin frică.
Restul se va scrie, foarte curând, nu doar în articole, ci și în deciziile de luni, 31. Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
IGPR, angajatorul-fantomă: salariile polițiștilor, plătite după ureche, fără acte și fără rușine
De lene administrativă: IGPR pasează salariile la alții
În loc să-și asume rolul de angajator și să-și plătească propriii oameni, IGPR a descoperit soluția supremă de „management modern”: să dea treaba în cârca altora.
Potrivit dezvăluirilor făcute de Sindicatul Diamantul, Inspectoratul General al Poliției Române, care este primul obligat juridic la plata salariilor pentru salariații din structurile teritoriale ale IGPR, a decis, pur și simplu din comoditate birocratică, să paseze plata acestor salarii către diverse IPJ-uri.
Nu printr-o lege, nu printr-o procedură transparentă, ci… așa, „din vorbe”, ca la birt: „Tu plătești, că mie îmi e lene.”
Bebe-chestor și orchestra de PR: „Refuzați accesul la acte!”
Ca în orice piesă proastă de teatru administrativ, și aici există un regizor:
structurile de relații publice ale IGPR, conduse – cum plastic le descrie Sindicatul Diamantul – de „bebe-chestor”, au intrat imediat în rol.
Instrucțiunea către IPJ-uri:
refuzați accesul la actele prin care IGPR v-a delegat obligațiile de plată a salariilor.
Sindicatul Diamantul le-a cerut aceste acte tocmai pentru a vedea:
- dacă ele există în realitate;
- și, dacă da, ce temei legal este invocat pentru schimbarea debitorului-angajator.
Simplu, legal, firesc.
Reacția sistemului? Ușile închise, hârtiile ascunse, minciuna pusă în funcțiune.
Două IPJ-uri, două răspunsuri, aceeași rușine
Sindicatul Diamantul prezintă două răspunsuri oficiale:
unul de la IPJ Teleorman, altul de la IPJ Botoșani.
La IPJ Botoșani, se intră în aceeași logică a pasei înapoi, a amânărilor și a plimbatului solicitărilor, tipică unui sistem care are ceva de ascuns.
Dar IPJ Teleorman merită un loc special în manualul de ipocrizie administrativă.
Teleorman: „Nu avem actul, dar știm că trebuie să plătim”
În răspunsul IPJ Teleorman, se ajunge la un nivel de absurd demn de Kafka:
instituția pretinde că NU deține actul prin care a fost însărcinată să plătească salariile pentru structurile teritoriale ale IGPR.
Și aici vine întrebarea logică, pusă de Sindicatul Diamantul și pe care orice om cu bun simț și-ar pune-o:
- Dacă nu aveți actul, de unde știți că trebuie să plătiți aceste salarii?
- Pe ce bază legală plătiți salariile unor polițiști care nu sunt pe statul vostru de angajați?
- Dacă tot e „la liber”, de ce nu plătiți și salariile de la primărie, de la muzeu sau de la echipa de fotbal?
Când o instituție publică îți spune, în esență: „Nu avem actul, dar executăm”, nu mai e administrație, e subordonare oarbă, fără temei juridic.
IGPR, angajator de carton: debitorul se schimbă fără lege
În mod normal, angajatorul – în acest caz, IGPR – este debitorul legal al salariului.
Orice schimbare a acestui debitor trebuie:
- să aibă temei legal clar;
- să fie consfințită prin acte scrise;
- să fie transparentă și opozabilă părților.
Ce vedem aici, conform Sindicatului Diamantul?
- IGPR pasează obligația de plată către IPJ-uri,
- aparent în baza unor „dispoziții” interne, fără suport legal real,
- iar IPJ-urile acceptă să plătească salarii pentru structuri teritoriale ale IGPR, fără să poată prezenta actul de delegare.
Adică exact rețeta perfectă pentru haos juridic, abuz administrativ și încălcarea drepturilor salariaților.
Secretomanie și opacitate: când întrebi de acte, ești tratat ca dușman
Sindicatul Diamantul n-a cerut secrete de stat, coduri nucleare sau protocoale secrete.
A cerut actele prin care se presupune că IGPR a delegat IPJ-urilor plata salariilor.
Răspunsul sistemului:
- ba nu avem actele,
- ba nu vi le dăm,
- ba le are altcineva,
- ba „nu e treaba voastră”.
Adică modelul clasic de administrație care știe că nu e în regulă și reacționează prin refuz, blocaj și minciună.
Bebe-chestor, mare manager: delegări din vorbe, bani din buzunarul statului
În toată această situație grotescă, imaginea „bebe-chestorului” de la relații publice devine simbolul unei conduceri:
- care nu își asumă responsabilitățile de angajator,
- care se ascunde în spatele altor structuri,
- care pasează obligațiile, dar păstrează puterea și funcțiile.
În loc să existe o linie clară: IGPR – angajator, IGPR – plătitor, avem:
- IGPR – șeful „de sus”,
- IPJ-uri – plătitori improvizați, aparent în baza unor dispoziții fără fundament legal,
- salariați – prinși la mijloc, dependenți de un mecanism construit pe „merge și-așa”.

Concluzie: Statul de drept, plătit pe sub mână
Ceea ce devoalează Sindicatul Diamantul nu e doar o întâmplare birocratică, ci o schemă de funcționare:
- angajatorul real (IGPR) își externalizează obligațiile,
- debitorul de salariu se schimbă „din pix” sau chiar fără pix, doar din obediență,
- IPJ-urile plătesc fără să poată arăta actul în baza căruia o fac,
- iar când cineva întreabă „Arătați actul!”, vin minciuni și refuzuri.
Un sistem care își plătește oamenii pe baza unor aranjamente neclare, ascunse de ochii lor, nu mai e doar incompetent, ci periculos.
Atât timp cât IGPR se comportă ca un angajator-fantomă, iar IPJ-urile acceptă rolul de casierii ilegali, un lucru e sigur:
nu statul de drept plătește salariile, ci statul de mântuială. (Cristina T.).
-
Exclusivacum 5 zileIPJ Prahova – „Grădinița de cadre” – Episodul 49: Manelistul cu epoleți s-a ofilit, proxeneta cu insignă se ascunde, iar ofițerul făcut cu șpagă își ia examenele la plic
-
Exclusivacum 2 zileEPISODUL 52 – „IPJ Prahova – Grădinița de Cadre: Nepoți, kile și vile”
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova – „Grădinița de cadre”, Episodul 50. Mocanu Horia – manelistul cu epoleți, drogatul cu grade și șantajistul cu interpuși
-
Exclusivacum 5 zileOrganigrama cu chiloți de la TCE: Nae Comisionaru’ își mută imperiul pe banii fraierilor de la capăt de linie
-
Exclusivacum 2 zileORGANIGRAMA CU CHILOȚI” DE LA TCE, RUȘINEA PLOIEȘTIULUI: CUM ÎȘI DĂ NAE COMISIONARU’ SINGUR CONTROL, JUSTIȚIE ȘI AUDIT, CU NEAMURILE LA BUTOANE
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova – „Grădinița de cadre” – Episodul 51: MOCANU, „CAVALERU’ P..II”, LAUTARUL CU EPOLEȚI
-
Exclusivacum 19 oreTCE Ploiești – Minunea de luni și groaznicul coșmar al clanului Nae: AGA de pe 31 sau ziua eliberării din robie?
-
Exclusivacum 3 zileLa TCE Ploiești, organigrama cu iz de „chiloteală” a rămas fără aplauze: AGA a tras frâna de mână



