Actualitate
EXCLUSIV/Conferenţiarul universitar de la UPG/SRI hăituit de SRI şi DGA, pedepsit aspru pentru că nu a dat şpagă la SRI si OMV PETROM, a primit un raspuns partial de la Comisia Control Activitate SRI
Pe 06.11.2017, conferenţiarul universitar de la UPG/SRI hăituit de SRI şi DGA, pedepsit aspru pentru că nu a dat şpagă la SRI si OMV PETROM, a primit un raspuns partial de la Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului din Parlamentul Romaniei pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI (atasat).
I s-a comunicat lui Grigoraş Ioan Dan ca sesizarea s-a discutat in plenul comisiei si se va continua analiza, urmand sa i se transmita concluziile.
Tot pe 06.11.2017 a avut loc si prima reaudiere de studenti suspecti de dare de mita si transformati cu bunavointa Parchetului de pe langa Tribunalul Prahova in martori, scapand deci de titulatura de suspecti. Primii 5 martori fusesera convocati inca de pe 17.10.2017, dar datorita faptului ca in dimineata acelei zile avocatul inculpatului a fost accidentat de o masina care a dat peste dansul, termenul s-a amanat, intre timp fiind convocati suplimentar pentru data de 06.11.2017 si urmatorii 5 martori, dar fara a fi instiintati inculpatul si avocatul acestuia, pentru a nu avea timp sa le pregateasca intrebarile.
La audiere s-au prezentat insa doar 4 din cei 10 martori convocati, care bineinteles au facut declaratii diferite fata de cele date in urma cu un an la Parchet, in fata procurorului (avocatul de atunci al inculpatului nu a participat la audierea majoritatii martorilor, facand jocul Parchetului si dezavantajand clientul, de care era platit extrem de generos!). S-a stabilit in mare graba ca urmatoarea audiere sa fie pusa pe repede inainte pe data de 20.11.2017, deci peste numai 2 saptamani, urmand sa fie convocati urmatorii 10 martori.
Tot pe 20.11.2017, s-a stabilit sa se discute si mentinerea controlului judiciar asupra inculpatului. O simpla formalitate, caci conditiile controlului judiciar asupra inculpatului extrem de periculos trebuie mentinute cu scrupulozitate:
– interdictia acestuia de a lua legatura cu martorii, desi acestia il hartuiesc permanent incercand sa ia legatura cu dansul pentru a-l compromite si a-l baga mai repede la parnaie,
– interdictia de a parasi tara, ca nu cumva sa ajunga din greseala in Serbia (!),
– interdictia de mai preda (vreodata) la UPG/SRI, intrucat a fost catalogat de o procuroare intransigenta ca un infractor de renume national si mondial, care a distrus imaginea UPG/SRI (mare pacat!).
Normal era ca urmatoarea audiere de suspecti deveniti martori de succes sa fie pusa la alt termen, dar judecatoarea securista vrea sa-l bage cat mai repede la puscarie (nu neaparat la Targsor unde Domnia Sa a fost directoare, caci acolo sunt numai femei) pe conferentiarul care nu a vrut sa dea spaga securistilor.
Reamintim ca, Grigoraş Ioan Dan este patronul firmei ADDECO S.R.L. înfiinţată în iulie 1991, fiind atestată de către AGENŢIA NAŢIONALĂ DE RESURSE MINERALE (A.N.R.M.) Bucureşti pentru elaborarea de studii de cercetare în domeniul industriei de ţiţei şi gaze.
Firma a finalizat 170 studii de fezabilitate pentru evaluarea resurselor geologice şi a performanţelor în exploatare a unor zăcăminte comerciale de hidrocarburi, diverse alte lucrări, 150 rapoarte de expertiză pentru studii de zăcământ, 1 proiect şi 1 raport de expertizare-supervizare de abandonare din exploatare a unei sonde în perioada 2000-2013 pentru: S.C. ROMFOR S.A., ROMPETROL S.A., S.N.G.N. ROMGAZ S.A., OMV PETROM, AURELIAN OIL & GAS PLC (UK), RAFFLES ENERGY Pte Ltd (UK), WINTERSHALL S.A. KASSEL (Germania), NOVOMET (Rusia), TRANSION S.R.L., iar în perioada 2000-2002 a fost consultantul firmelor ROMTEX International, L.L.C., Houston, Texas, S.U.A. şi AMROMCO Energy, L.L.C., Delaware, S.U.A., pentru demararea unui program de reabilitare a exploatării gazelor naturale pentru unsprezece zăcăminte din România împreună cu S.N.G.N. ROMGAZ S.A.
Firma s-a clasat în Topul firmelor prahovene 2010: pe locul 1, categoria servicii microîntreprinderi, în Topul firmelor prahovene 2009: pe locul 6, categoria servicii microîntreprinderi, în Topul firmelor prahovene 2006: pe locul 8, după domeniul de activitate, în Topul naţional al firmelor private 2008: locul 19, după domeniul de activitate şi pe locul 31 în clasamentul judeţean, categoria microîntreprinderi, în Topul naţional al firmelor private 2006: locul 45, categoria microîntreprinderi, în Top Profit/Afaceri România 2009-2011 Microîntreprinderi, judeţul Prahova: locul 1, după domeniul de activitate.
Grigoraş Ioan Dan este EXPERT atestat A.N.R.M., conferenţiar doctor inginer la UNIVERSITATEA PETROL-GAZE din Ploieşti, la Departamentul de Geologie Petrolieră şi Inginerie de Zăcământ, are o experienţă de 36 ani în domeniul industriei petroliere, producţie, proiectare, învăţământ universitar. A lucrat un an şi jumătate în Nigeria pentru NATIONAL NIGERIAN PETROLEUM CORPORATION, ca supervizor în proiectarea şi execuţia unor parcuri de rezervoare şi aproape trei ani pentru compania petrolieră americana AMOCO, ca inginer de zăcământ.
Deoarece ADDECO S.R.L. a refuzat să dea mită la OMV PETROM şi A.N.R.M. pentru avizarea contractelor câştigate la licitaţie, pe data de 07.10.2011 OMV PETROM a reziliat toate contractele pe care le avea în derulare. În urma a 3 tranzacţii avocaţiale încheiate prin negocieri îndelungate cu OMV PETROM a reuşit sa recupereze o mică parte din banii datoraţi de OMV PETROM pentru lucrările efectuate, dar neplătite la data rezilierii contractelor, in 07.10.2011. Cazul a fost mediatizat şi în presă. A încercat să solicite daune morale pentru prejudiciile aduse firmei, dar nici o casă de avocatură nu a vrut să o reprezinte pe ADDECO S.R.L..
Informări asupra acestor situatii au fost facute in mai multe randuri si catre OMV PETROM S.A., care a ales sa rezilieze toate contractele in derulare si catre:
-Conducerea si Comisia de Etica OMV PETROM S.A. (atat la Bucuresti, cat si la Viena),
–Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri: Domnului Secretar de Stat Claudiu Constantin Stafie,
–A.N.R.M.: Domnului Presedinte Alexandru Patruti si Domnului Director General Dorin Octavian Cojocaru (care a avut o deosebita influenta la rezilierea contractelor ADDECO S.R.L., refuzand de asemenea prelungirea termenelor numai pentru ADDECO, avand firme protejate si intre timp a fost obligat sa-si dea demisia la 01.05.2013). Aproape imediat dupa demisia fortata a Domnului Director General Dorin Octavian Cojocaru, a fost arestata Iarrmila Ghiţan (a fost reclamata pentru pretinderea a 1000 Euro pentru oferirea unui atestat A.N.R.M., caz descris pe larg in presa), din comisia de acordare atestate A.N.R.M., care elibera atestate numai prin solicitarea de foloase necuvenite,
–DIRECTIA NATIONALA ANTICORUPTIE, CONSILIUL CONCURENTEI, TRANSPARENCY INTERNATIONAL, PRESA (s-a publicat un articol in ziarul PUTEREA (Răzvan MATEESCU) pe data de 30.03.2012 si altul in Revista KAMIKAZE (Alexandru CĂUTIŞ) nr. 43/30 octombrie-5 noiembrie 2013 (ataşate), cu mare impact la public, mai ales in mediul on line).
Singurul lucru pe care ADDECO S.R.L. a reuşit să-l obţină în urma sesizărilor este faptul că din 2012 OMV PETROM a început să publice toate licitaţiile sale pe SEAP (Sistemul Electronic de Achiziţii Publice) şi nu intern, ca până atunci.
În anul următor, 2012, ADDECO S.R.L. a fost scoasă şi de pe piaţa licitaţiilor cu lucrări similare la S.N.G.N. ROMGAZ S.A., întrucât Grigoraş Ioan Dan a refuzat să plătească o taxă lunară de protecţie necondiţionată bunului său coleg de facultate Dan Paul Ştefănescu, Director Producţie ROMGAZ Mediaş. A făcut numeroase plângeri la DNA şi Ministerul Energiei şi singurul lucru pe care a reuşit să-l obţină este faptul că din 2016 S.N.G.N. ROMGAZ S.A. a început să publice toate posturile vacante scoase la concurs pe site-ul propriu: www.romgaz.ro şi nu intern, ca până atunci.
Datorită faptului că a refuzat să le facă parte din profitul firmei rectorului Universităţii Petrol-Gaze (UPG) din Ploieşti Coloja Mihai Pascu – informator SRI, după ultimele dezvăluiri din presă (ataşate) şi decanului Nistor Iulian (precum şi la numeroşi şefi de departamente/catedre, ca şi preşedintelui de sindicat), buni prieteni şi colegi de facultate cu o figură proeminentă din OMV PETROM, Florin Mocănescu, patronul firmei căpuşă OMV PETROM: RFD OIL and GAS (înregistrată în Cipru şi în România), unul din principalii sponsori ai UPG, cu sprijinul NR. 2 SRI Prahova, col. (r) Titus Ştefan (pensionat forţat în iunie 2016 şi angajat imediat la ELECTRICA Ploieşti ca şef serviciu de către naşul său de cununie, directorul societăţii), căruia Grigoraş Ioan Dan i-a refuzat acordarea unor foloase necuvenite în bani, i s–a fabricat în ianuarie 2016 un dosar penal de luare de mită fără probe materiale, bazat iniţial pe interceptări ilegale, care nu l-au incriminat în nici un fel şi apoi după o urmărire penală asiduă de cca. 10 luni, fără să se reuşească organizarea unui flagrant, au fost obţinute sub presiune declaraţii false de la 32 studenţi, majoritatea angajaţi OMV PETROM, care au cumpărat fără aprobarea lui Grigoraş Ioan Dan şi fără delegaţie, bonuri de carburant pe firma ADDECO S.R.L. de la o staţie distribuţie OMV PETROM, fără ca ADDECO S.R.L. să aibă contract cu aceasta.
Totuşi pe data de 09.10.2017, la avertismentul ADDECO S.R.L., OMV PETROM a acceptat să storneze toate cele 23 facturi emise ilegal pentru clientul fictiv ADDECO S.R.L., recunoscându-şi practic greşeala şi prin urmare faptele de care Grigoraş Ioan Dan este acuzat nu mai există. Însă procesul continuă, pentru că cei care refuză să dea şpagă trebuie aspru pedepsiţi. Acum ADDECO S.R.L. a solicitat OMV PETROM să i se plătească daune morale şi materiale pentru această greşeală.
Menţionăm că OMV PETROM este principalul sponsor al UPG şi Grigoraş Ioan Dan a primit numeroase ameninţări de la rectorul şi decanul menţionaţi pentru că pe data de 20 iunie 2013, a semnalat Consiliului Naţional de Etică faptul că există elemente de plagiat, copiate după teza sa de doctorat – susţinută în anul 1999, în teza de doctorat susţinută în anul 2007 la UPG Ploieşti de către prietenul rectorului UPG/SRI, Marcian Gheorghe, director la OMV PETROM.
Unele din neregulile flagrante care apar la Universitatea Petrol-Gaze (UPG) din Ploieşti au fost relatate recent în presă:
http://www.flux24.ro/exclusiv-universitatea-sri/
Rectorul Mihai Pascu Coloja de la Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti, împreuna cu decanul Facultăţii de Ingineria Petrolului si Gazelor, profesorul Nistor Iulian, amândoi buni prieteni si colegi de facultate, care conduc UPG in prezent după bunul lor plac, i-au făcut loc la Departamentul de Geologie Petrolieră şi Inginerie de Zăcământ (GPIZ) ca profesor lui col. (r) SRI Marian Rizea, fost agent al Securităţii ca poliţie politică comunistă. Si ca securistul Marian Rizea sa aibă obiectul muncii, adică cursuri de predat, Mihai Pascu Coloja si Nistor Iulian, au îndepărtat cu ”ajutorul” col. (r) SRI Ştefan Titus un cadru didactic cu vechime de 30 de ani in UPG (Grigoraş Ioan Dan) si l-au lăsat pe drumuri. Grigoraş Ioan Dan avea toate cursurile tipărite, dar si pe format electronic, ca sa-l „ajute” in munca pe col. (r) SRI Marian Rizea.
Operaţiunea de îndepărtare a lui Grigoraş Ioan Dan de la UPG Ploieşti in folosul col. (r) SRI Marian Rizea a avut loc cu ajutorul unui ofiţer de la Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice (SICE), Inspectoratul Judeţean de Poliţie Prahova, Iulian I. Iordache, soţul lui Iordache Adriana Florentina (fostă Şelaru), fosta studenta, angajata OMV PETROM si principal delator al cadrului didactic (Grigoraş Ioan Dan) pedepsit cu un dosar penal. Ofiţerul SICE Iulian I. Iordache a fost recompensat pentru „lucrare” cu transferul de la Politia Buşteni, Prahova la SICE IJP Prahova Ploieşti si cu dublarea salariului (!). Dosarul penal fabricat într-o singură zi la SICE a fost trimis de urgenţă la Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova, fostului colaborator al col. (r) SRI Titus Ştefan şi anume Valentin Teodorescu, fost maior SRI şi transferat în decembrie 2012 la Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova. Descinderea la locuinţa lui Grigoraş Ioan Dan din data de 21.11.2016 a fost una în forţă, la care au participat 4 ofiţeri DGA şi 4 mascaţi de la Jandarmerie, dar în urma percheziţiei corporale, auto şi imobiliare, precum şi a actelor firmei, nu au găsit nimic care să le atragă atenţia şi care să-l incrimineze în mod direct, după cum au recunoscut şi dânşii. A fost dus la Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova cu mare alai, fără cătuşe însă, unde au fost aşteptaţi de toate televiziunile marcante, deşi i se promisese contrariul. Cazului i s-a făcut o publicitate excesivă în mass media, conform materialului ataşat, i s-a arătat clar şi faţa, spre deosebire de cazul colegului său, tratat cu discreţie, care fusese arestat în septembrie 2016 în urma unui flagrant reuşit în care s-au găsit cca. 8000 Euro primiţi mită în aceeaşi zi de la cca. 80 studenţi. A fost condamnat recent la 3 ani cu suspendare. Alt coleg a avut un caz similar în octombrie 2015 şi a fost condamnat atunci la 2 ani cu suspendare, soţia dânsului fiind judecător. Totodată o distinsă procuroare a afirmat într-o şedinţă publică, uitând de aceste cazuri menţionate mai sus, sau de faptul că Universitatea Petrol-Gaze din Ploieşti a fost desemnată de Coaliţia pentru Universităţi Curate (Societatea Academică din România, Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România şi Federaţia Studenţilor din Elveţia) drept cea mai coruptă universitate din România, în Raportul integrităţii universitare din România, că Grigoraş Ioan Dan a distrus imaginea UPG, atât pe plan naţional, cât şi mondial (!).
Alt delator al lui Grigoraş Ioan Dan a fost studentul Ibrahim Desouky Ahmed Abd El-Latif, pătruns prin admitere frauduloasă la programul de Master în limba română (atât în anul 2014, cât şi în anul 2016), care declară că nu cunoaşte limba română (menţionăm că în conformitate cu Regulamentul UPG, orice student masterand înscris la cursurile în limba română, trebuie să participe la cursurile obligatorii pregătitoare de 1 an pentru învăţarea limbii române sau să prezinte un certificat de competenţă lingvistică pentru limba română, eliberat de către instituţii abilitate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice), cu atât mai mult cu cât acesta a obţinut la examenul de admitere în limba română note de 10. De altfel acest student a devenit recent eroul unui scandal în presă, cu privire la faptul că la UPG se dau masterate şi doctorate, fără ca studenţii să cunoască limba română. În prezent dânsul este fericitul deţinător de două diplome „false de masterat” în limba română obţinute cu ajutorul rectorului UPG Coloja Pascu Mihai şi decanului UPG Nistor Iulian şi a fost admis cu nota 10 la doctorat sub coordonarea decanului UPG Nistor Iulian.
http://www.flux24.ro/exclusiv-fabrica-de-masterate-si-doctorate-acoperita-de-sri/
Primii avocaţi plătiţi în avans ai lui Grigoraş Ioan Dan au fost Popa Mihai Eugen, cel mai renumit penalist din Ploieşti, care după o săptămână i-a dat ţeapă, renunţând să-l mai reprezinte, dar şi fără să-i returneze banii şi partenerul său, Olteanu Nicolae Florin, colegul de şcoală primară şi de liceu al lui Grigoraş Ioan Dan, fiind prieten cu el de 54 de ani, care nu a scris nici o hârtie cu excepţia facturii şi din 45 de martori audiaţi a asistat numai la 7. În plus bunul său prieten a colaborat cu Parchetul împotriva lui Grigoraş Ioan Dan şi a favorizat unul din martori, pe care îl apăra într-un dosar separat de evaziune fiscală produsă de LUKOIL.
La procedura de cereri şi excepţii din camera preliminară Grigoraş Ioan Dan a apelat la Casa de Avocat Coltuc, pe care a păstrat-o şi pentru fond, iar tariful a fost de 10 ori mai mic decât cel plătit celor 2 avocaţi escroci din Ploieşti.
Toţi avocaţii au avut un rol pur decorativ, întrucât toate actele, memoriile, plângerile, cele 7 sesizări la Inspecţia Judiciară le-a elaborat personal cu soţia, în prezent fără serviciu ca şi Grigoraş Ioan Dan şi de asemenea fără asigurare de sănătate, prin grija celor cărora nu le-au dat mită şi i-au pedepsit cum se cuvine.
Grigoraş Ioan Dan a ajuns într-un mare impas căci exact în noaptea zilei de 11.08.2017, când a început judecata pe fond, prezidată de Trandafirescu Zinica, agent al Securităţii ca poliţie politică comunistă şi stabilită de ÎCCJ că a încălcat drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, avocatul său Coltuc Marius Vicenţiu a fost arestat. Soţul lui Trandafirescu Zinica a fost implicat indirect în fabricarea dosarului meu penal de către SICE, iar fiul Doamnei Judecător, fost poliţist şi avocat, este în arest la domiciliu, pentru organizare grup infracţional şi trafic de ţigări, dar lui Grigoraş Ioan Dan i s-a refuzat recuzarea acesteia, deşi a făcut şi sesizare la Inspecţia Judiciară în acest sens. Trandafirescu Zinica i-a sugerat în şedinţă publică în două rânduri să continue procesul cu o avocată propusă de Domnia Sa (!).
În dimineaţa zilei de 17.10.2017 avocatul colaborator desemnat de Casa de Avocat Coltuc (patronul acesteia fiind acum in control judiciar, dupa iesirea din arest survenit la inceputul judecatii lui Grigoraş Ioan Dan) sa-l reprezinte la termenul de judecata pe fond, cand incepea reaudierea tuturor celor 49 de martori, a fost accidentat grav de o masina care a intrat in masina dansului. O alta coincidenta?
Pe parcursul urmăririi, cercetării penale şi judecătoreşti pentru inculpatul Grigoraş Ioan Dan i-au fost încălcate numeroase drepturi, menţionate în memoriile făcute, precum şi în cereri şi excepţii. Nu s-a ţinut seama de nici una din menţiunile sale. În plus, pe data de 01.08.2017 prin Încheierea Tribunalului Prahova s-a stabilt ca în timpului controlului judiciar Grigoraş Ioan Dan să-şi reia activitatea la UPG, deoarece nu are altă sursă constantă de venit lunar şi nici asigurare de sănătate, fiind suferind de 3 maladii cronice şi totodată i s-a permis să poată părăsi ţara atunci când este nevoie. Peste numai 3 zile Încheierea a fost contestată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova şi respinsă de Curtea de Apel Ploieşti. În cadrul şedinţei respective Grigoraş Ioan Dan a fost umilit şi ameninţat pe un ton ridicat atât de judecător, cât şi de procuror şi ca urmare a făcut o sesizare către Inspecţia Judiciară. Procuroarea a afirmat că nu este adevărat că nu are asigurare de sănătate, ceea ce este aberant şi oricum la pregătirea profesională tehnică de excepţie Grigoraş Ioan Dan poate să-şi găsească oricând un loc de muncă. Domnia Sa a uitat să precizeze că nimeni nu angajează un cetăţean aflat sub cercetare judecătorească, dar a mai subliniat că nu are ce căuta la UPG, pentru că este un pericol social. Nici Grigoraş Ioan Dan nu vrea să se mai întoarcă la UPG, dar doreşte sincer să-şi demonstreze nevinovăţia şi să poată ieşi liniştit la pensie, chiar înainte de termen, căci întruneşte vechimea necesară în muncă. Soţia mai are cca. 15 ani până la pensie, dar în România nu o angajează nimeni. A participat la numeroase concursuri, după ce duşmanii lor, cărora nu le-au dat şpaga solicitată, le-au distrus firma, dar a ieşit invariabil pe locul secund. Antepenultima dată a câştigat concursul soţul unei grefiere de la Curtea de Apel Ploieşti. Au însă amândoi numeroase oferte de muncă în străinătate, ceea ce este singura soluţie pentru a le rezolva situaţia financiară şi profesională.
Dosarul penal a fost iniţiat pe baza unor interceptări ilegale, care nu-l incriminează pe Grigoraş Ioan Dan în nici un fel, interceptările oficiale şi urmărirea ambientală oficială au fost făcute pe baza declaraţiei false (lipsă din dosarul penal!) a unui fals student (!). A fost ascultat şi telefonul soţiei care nu este implicată în dosarul penal.
Col. (r) SRI Titus Ştefan le-a ascultat ilegal telefoanele, al său şi al soţiei, încă de la începutul anului 2014. El este persoana căreia îi dădea raportul renumitul procuror Mircea Negulescu „Portocală-Zdreanţă”, după cum se relatează recent şi în presă.
Pe parcursul anchetei Grigoraş Ioan Dan a primit nenumărate provocări pentru încălcarea controlului judiciar, printre care: încercarea de a fi contactat de un martor important, primirea de telefoane la ore nepotrivite (în toiul nopţii) de pe numere ascunse sau ciudate, chemarea sa la supraveghere judiciară pe 02.06.2017, zi liberă, când sediul Poliţiei era închis, dar a reuşit să cheme la poartă un poliţist care a venit totuşi cu dosarul pregătit pentru a semna de prezenţă (!). A fost provocat de o persoană de la ANPC Braşov să facă o intervenţie pentru un student la UPG, de contabilul firmei ADDECO pentru altă intervenţie la un profesor de la UPG, sau de medicul de familie pentru a lua legătura cu unii martori. Toate persoanele menţionate sunt şantajabile şi Grigoraş Ioan Dan nu a răspuns la nici o provocare şi nici la apeluri suspecte de la numere de telefon necunoscute sau ascunse.
Grigoraş Ioan Dan speră ca totuşi puterea justiţiei să triumfe în statul de drept, iar în cele din urmă adevărul să iasă la iveală.
În dosarul penal 1092/105/2017 de la Tribunalul Prahova, conform actualului cod penal şi de procedura penală Grigoraş Ioan Dan riscă cca. 40 de ani de închisoare pe nedrept. Dacă există totuşi statul de drept şi Grigoraş Ioan Dan speră cu tărie acest lucru, va fi declarat nevinovat, conform adevărului. Dacă nu, va fi nevoit să-şi caute dreptatea la CEDO.
Grigoraş Ioan Dan a făcut petiţii la Societatea Română pentru Drepturile Omului, Ministerul Justiţiei, Ministrul Justiţiei, Prim-Ministru, Avocatul Poporului, Preşedintele României, Preşedintele Senatului, Preşedintele Camerei Deputaţilor, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii din Parlamentul României, Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI, TRANSPARENCY INTERNATIONAL ROMANIA, Institutul de Cercetari Juridice Academician Andrei Radulescu, Organizatia Pentru Apararea Drepturilor Omului, Asociatia pentru Monitorizarea Justitiei, Asociația Magistraților din România, APADOR-CH ROMANIA, Asociația pentru consolidarea democrației și protejarea drepturilor omului – PRO–DROM, Romanian Community Coalition-Coalitia Romanilor pentru Combaterea Coruptiei, România Curată etc. dar după cum se aştepta nu a primit nici un răspuns, sau instituţiile menţionate şi-au declinat competenţa. Se pare că în România dreptatea nu este pentru oamenii care muncesc şi trăiesc decent, cinstit şi respectă cu stricteţe legile statului.
Menţionăm că pe parcursul vieţii sale de 61 de ani Grigoraş Ioan Dan nu a primit niciodată nici o sancţiune, atât personal, cât şi pe firmă şi şi-a plătit întotdeauna toate taxele la stat, fără întârziere şi a ajuns la concluzia că răsplata unei munci cinstite este doar UMILINŢA.
După cum se poate remarca din documentul de faţă, aportul SRI la fabricarea şi instrumentarea dosarului penal al lui Grigoraş Ioan Dan a fost determinant, ne declara profesorul sus mentionat. (Cerasela N.).
[pdf-embedder url=”https://www.incisivdeprahova.ro/wp-content/uploads/2017/11/Raspuns-Comisia-SRI.pdf” title=”Raspuns Comisia SRI”]
[pdf-embedder url=”https://www.incisivdeprahova.ro/wp-content/uploads/2017/11/Raspuns-Senatul-Romaniei-Comisia-combatere-curuptie.pdf” title=”Raspuns Senatul Romaniei Comisia combatere curuptie”]
Actualitate
Bătălia pentru Skynet: Dilema Londrei între suveranitatea europeană și ambițiile americane
Marea Britanie se află în centrul unei controverse strategice de anvergură, alimentată de licitația pentru programul Skynet Wideband Satellite System (WSS), un contract estimat la 2,4 miliarde de lire sterline. Deși în spațiul public au circulat informații privind o posibilă atribuire a acestui contract gigantului american Lockheed Martin, Ministerul Apărării a transmis oficial că procesul de achiziție rămâne în desfășurare și că nu a fost luată nicio decizie definitivă. Totuși, incertitudinea a generat un val de tensiuni politice și economice care pun sub semnul întrebării direcția viitoare a industriei spațiale britanice.
Miza economică și dilema „Cumpără Britanic”
Controversa a aprins un conflict aprins privind viitorul locurilor de muncă și al capacității de producție interne. Airbus Defence and Space UK, actualul furnizor al sistemului, operează facilități critice în Stevenage și Portsmouth, iar pierderea contractului ar putea pune în pericol mii de poziții specializate.
În replică, Lockheed Martin a propus stabilirea unui nou centru de producție în Durham, argumentând că această investiție ar crea o bază de fabricație domestică și ar deschide oportunități de export. Cu toate acestea, criticii subliniază riscul ca activitatea din nord-estul Angliei să devină una pur logistică – asemănătoare cu asamblarea finală a unui produs străin – fără a transfera cu adevărat expertiza tehnologică necesară pentru a menține o capacitate spațială suverană. Sindicatele britanice au intervenit deja, cerând susținerea unei opțiuni care să protejeze ecosistemul industrial existent.
Riscurile izolării în fața integrării europene
Dincolo de impactul imediat asupra forței de muncă, alegerea contractorului ar putea avea consecințe geopolitice pe termen lung. Experții avertizează că o decizie în favoarea unui gigant american ar putea compromite poziția Marii Britanii în cadrul viitoarelor inițiative de consolidare a industriei spațiale europene, cum este cazul „Proiectului Bromo”.
Această fuziune planificată între mari actori aerospațiali europeni ar putea deveni un pilon esențial al autonomiei tehnologice a continentului. O opțiune care ar fragiliza operațiunile Airbus în Marea Britanie ar putea duce, în mod implicit, la excluderea Londrei din beneficiile acestei consolidări, contrazicând în același timp dorința guvernamentală declarată de a aprofunda legăturile strategice cu partenerii europeni.
Suveranitatea în fața dependenței tehnologice
Întrebarea fundamentală care persistă este cea a controlului suveran asupra infrastructurii critice de comunicații militare. Experiențele recente din alte teatre de conflict au demonstrat că dependența de tehnologii dezvoltate sub egida unor companii americane poate aduce riscuri de restricții operaționale impuse prin licențe de export sau clauze contractuale.
Deși oficialii susțin că un model de proprietate directă a guvernului britanic asupra sateliților ar diminua aceste riscuri, realitatea tehnică este mult mai nuanțată. Chiar și în cazul unei achiziții directe, dependența de lanțurile de aprovizionare din SUA și de licențele de componente critice rămâne o vulnerabilitate. În acest context, dezbaterea privind Skynet devine nu doar o luptă comercială între doi giganți, ci un test esențial pentru capacitatea Marii Britanii de a-și defini o strategie de apărare autonomă și de a echilibra parteneriatele transatlantice cu necesitatea integrării europene în materie de securitate.
Actualitate
Miza „dreptului la reparație”: Pentagonul și industria de apărare, în conflict pentru controlul datelor tehnice
O dezbatere crucială domină agenda legislativă privind bugetul apărării, punând față în față necesitatea urgentă a armatei de a-și menține echipamentele în stare de funcționare și temerile companiilor din sectorul de apărare privind protejarea proprietății intelectuale. În centrul discuțiilor se află legislația privind „dreptul la reparație”, o măsură menită să ofere militarilor capacitatea de a interveni rapid asupra echipamentelor desfășurate, dar care ar putea rescrie regulile jocului în ceea ce privește accesul la datele tehnice și software.
Miza strategică: Disponibilitatea echipamentelor în teatrul de operațiuni
Pentru liderii militari, capacitatea de a repara rapid echipamentele în teren este o chestiune de pregătire pentru luptă. În prezent, restricțiile asupra datelor tehnice obligă deseori Pentagonul să depindă exclusiv de producătorul original pentru întreținere și piese de schimb, deoarece nu deține drepturile necesare pentru a partaja informațiile proprietare cu alți contractori capabili să execute lucrările.
Această dependență, cunoscută sub numele de „blocarea furnizorului”, nu doar că prelungește timpii de reparație, dar conduce la creșterea semnificativă a costurilor pe întregul ciclu de viață al programelor de apărare. Susținătorii reformei argumentează că acordarea „drepturilor implicite în scop guvernamental” pentru datele tehnice și software ar permite armatei să negocieze de pe o poziție de forță, să deschidă piața pentru concurență și să reducă monopolurile contractuale care domină mentenanța.
Industria avertizează: Riscurile pierderii avantajului competitiv
Pe de altă parte, organizațiile din industrie susțin că noile reglementări ar putea avea consecințe grave. Companiile avertizează că, în cazul în care guvernul ar putea partaja liber secrete comerciale și informații proprietare cu terțe părți, avantajul lor tehnologic ar fi rapid erodat.
Principala îngrijorare este că transformarea drepturilor guvernamentale în regulă implicită ar descuraja finanțarea privată a dezvoltării tehnologice, deoarece companiile și-ar vedea investițiile partajate în mod tacit. Într-un ecosistem în care inovația este vitală, companiile consideră că această abordare riscă să îndepărteze furnizorii de tehnologii de ultimă oră de contractele cu Departamentul Apărării.
Dezbateri legislative sub presiunea lobby-ului
Deși ambele camere ale legislativului au introdus prevederi similare în actele de autorizare a apărării, există diferențe tehnice importante care fac obiectul negocierilor intense. În timp ce inițiativele beneficiază de un sprijin bipartizan solid, un val de presiuni din partea grupurilor industriale și a organizațiilor de supraveghere transformă acest subiect în unul dintre cele mai disputate puncte ale legislației actuale.
În timp ce unii observatori susțin o abordare agresivă, care să includă mecanisme de recuperare a finanțării în cazul în care companiile obțin „nedrept” drepturi restrictive, industria militează pentru o abordare mai moderată. Companiile propun alternative, precum instituirea unui ombudsman pentru proprietate intelectuală și a unui proces de mediere pentru soluționarea disputelor, în loc de o preluare automată a drepturilor de date pentru toate contractele.
Căutarea unui echilibru: Soluții alternative
Pentagonul a transmis că scopul său nu este prejudicierea industriei, ci asigurarea necesarului de date pentru operabilitatea echipamentelor în misiunile desfășurate. Liderii militari caută o cale de mijloc, explorând grupuri de lucru cu reprezentanții industriei pentru a echilibra nevoia de livrare a datelor cu necesitatea de a proteja capitalul intelectual al partenerilor comerciali.
În paralel, voci critice din cadrul analizei de apărare sugerează că problema disponibilității nu se rezumă doar la drepturile de proprietate intelectuală. Deficiențele în infrastructura tehnologică și în gestionarea contractelor contribuie, de asemenea, la problemele de mentenanță. Se propune o îmbunătățire a managementului activelor digitale și încheierea unor acorduri contractuale mai precise, care să vizeze exact datele necesare, evitând astfel soluțiile care ar putea inhiba inovația pe termen lung.
În contextul actual, succesul „dreptului la reparație” depinde de capacitatea negociatorilor de a găsi un echilibru între urgența tactică și menținerea unui sector industrial competitiv și inovator.
Actualitate
Jocul de putere al Pentagonului: „Țarul dronelor” și provocarea de a unifica un arsenal în haos
Pentagonul se află în plin proces de reorganizare radicală a programelor de drone, sub coordonarea secretarului apărării, Pete Hegseth. Deși a fost creată o structură unificată sub umbrela unui „Direct Reporting Portfolio Manager” (DRPM) – supranumit neoficial „țarul dronelor” – poziția cheie rămâne vacantă la aproape două săptămâni de la anunț. Această întârziere nu este doar una administrativă; ea subliniază miza politică și birocratică imensă din spatele unei inițiative care promite să redefinească modul în care Statele Unite își dezvoltă și achiziționează capacitățile autonome.
Mai mult decât un simplu memorandum: Căutarea autorității supreme
Experții din domeniu avertizează că, într-un mediu dominat de personalități, documentele formale valorează puțin fără un lider capabil să navigheze conflictele interne. „Țarul” dronelor nu are nevoie doar de o fișă a postului bine definită, ci și de sprijin necondiționat de la cel mai înalt nivel al Pentagonului. Pentru a reuși, cel care va ocupa acest scaun va avea nevoie de o autoritate incontestabilă și de o doză considerabilă de influență informală – acel tip de „wasta” necesară pentru a depăși obstacolele birocratice și rezistența structurilor tradiționale.
Eșecul acestui demers ar putea transforma noul birou într-o entitate ineficientă, blocată în disputele ramurilor militare, în timp ce succesul depinde de capacitatea viitorului manager de a lucra cu serviciile, nu împotriva lor, asigurându-și în același timp susținerea politică necesară în Congres.
Conflict de viziuni: Eficiență centralizată sau ignorarea expertizei ramurilor militare?
Reacțiile la această centralizare sunt polarizate, reflectând o dezbatere veche de când există Departamentul Apărării: câtă autonomie trebuie să aibă serviciile militare față de autoritatea centrală?
Susținătorii inițiativei argumentează că urgența achiziției a peste 200.000 de drone necesită o coordonare centrală fermă pentru a pune ordine în ceea ce este descris drept „Vestul Sălbatic” al achizițiilor militare. Aceștia invocă precedente de succes în domenii precum apărarea antirachetă sau războiul subacvatic, unde structuri similare au reușit să armonizeze programe disparate.
Pe de altă parte, vocile sceptice avertizează că ignorarea expertizei specifice a fiecărei ramuri – terestră, aeriană sau navală – în detrimentul unei viziuni impuse de sus este o eroare strategică. Argumentul central este că instituțiile militare sunt cele care trebuie să opereze, să antreneze personalul și să asigure logistica acestor sisteme complexe. Încercarea de a gestiona toate acestea din afara serviciilor respective ar putea submina leadership-ul responsabil pentru echiparea forțelor armate și ar putea, în final, să încetinească inovația.
Bătăliile birocratice și presiunea timpului
Dincolo de filosofiile de management, realitatea imediată este una a disputelor pentru buget și competențe. Cu multiple cicluri financiare în plină desfășurare – de la fondurile anului fiscal 2025 care trebuie obligate urgent, până la planificarea pe termen lung pentru 2028-2032 – noul birou intră într-un câmp minat birocratic.
Orice dispută care va ajunge pe masa Secretarului Adjunct al Apărării – responsabil cu arbitrarea acestor conflicte – riscă să blocheze procesul decizional. Experții anticipează că, pe termen scurt, această consolidare va genera inevitabil fricțiuni majore, care vor încetini ritmul operațional, deși, teoretic, promite o structură mai integrată și rezultate mai performante la orizontul anilor viitori. Pentru moment, „țarul” dronelor rămâne o piesă lipsă dintr-un puzzle extrem de complex, a cărui rezolvare va dicta succesul sau eșecul unei reforme de miliarde de dolari.
-
Exclusivacum o ziIPJ Prahova – „Structuri SRL” și lăutarul de serviciu. Mocanu Horia, duba nouă, Renaultul „upgrade” și planul de a pune mâna pe Băicoi
-
Exclusivacum 4 zileI.P.J. Prahova – De la «Siguranță și Încredere» la «parapet și fier vechi»
-
Exclusivacum 2 zile„Academia de invârtit facturi”: Cum a ajuns Târgşoru Vechi să plătească mai mult decât scrie pe notă – şi să spună „Da, aşa e!” – DOCUMENTE!
-
Exclusivacum o ziMizil – orașul unde legea e „opțională”, dar nota de plată o achită contribuabilul
-
Exclusivacum 4 zilePolițistul român, plătit la preț de 2009, folosit la standard NATO: „Salariul tău a fost, rămâne și va fi o glumă proastă”
-
Exclusivacum 4 zileMAI, fabrica de șefi „desemnați”: cum s-a transformat DGMRU în biroul de lipit grade și pile
-
Ancheteacum 4 zileDe la dosar la refren: cum a ajuns „Rapcea” rimă pentru „Garcea” în România justiției pe beat de hip-hop
-
Exclusivacum o ziPenitenciarul unde pâinea se cumpără la mica înțelegere, iar lucrările se fac pe hârtie




