Administratie
În timp ce Grecia raportează cifre record de turiști, la noi sunt hoteluri goale
Ce se întâmplă azi cu turismul românesc este un element școală al eșecului unui stat. Eram pe o insula din Mareea Egee, când premierul Kyriakos Mitsotakis s-a întâlnit cu „Ciucă al nostru,” pentru a discuta despre „internodalul” de transport gaz, altul decât rusesc. Din comunicarea oficială nu reiese nimic legat de turism, cea mai mare industrie elenă.
Scandalul plajelor de pe litoralul românesc, al parcărilor cu suprataxare, al zecilor de controale ale statului în unitățile hoteliere și restaurante, anunțurile alarmiste din media, legate de creșterile de prețuri, au alungat până și turiștii români. Recentele falimente anunțate de posesorii de hoteluri plutitoare din Delta Dunării, acolo unde turismul a scăzut cu 40%, reprezintă încă o piesă din falimentul statului. Ospitalitatea lipovenilor și preparatele lor culinare, unice în lume, au fost făcute praf de noua legislație, care impune case de marcat și pensiunilor cu zero margarete.
O armată de agenți ai statului s-a năpustit asupra mediului privat de pe litoral. Iar media cazonă pare că reacționează mai mult pe baza bugetelor de promovare ale Turciei, Bulgariei și Greciei, decât a realității. Zeci de jurnaliști cu epoleți sunt în stare să măcăne ziua întreagă despre prețul de 100 de lei, impus de un operator privat la Mamaia, ca să descurajeze venirea celor care nu sunt cazați la hotelul respectiv, dar știrea, potrivit căreia, șapte stațiuni nu percep nicio taxă de parcare, e neelocventă.
Cererea pentru vacanţe pe litoralul românesc a scăzut în acest an cu aproximativ 30%, iar cea mai mare scădere este în stațiunea Mamaia, conform datelor furnizate de operatori. În timp ce autoritățile turistice din Grecia anunță că Thassos e full de români. Totuși, există date că din 20 iulie se va ajunge la capacitate de 90% în majoritatea hotelurilor, altele decât de la Năvodari și Mamaia, unde fițele nu merg anul acesta.
În toamna anului trecut, am descoperit că Năvodarii s-au unit cu Mamaia. Hoteluri, asemenea feliilor de ceapă, sunt coajă lângă coajă, balcon lângă balcon, fără parcări. Nepotul meu, un tânăr intreprinzător, aflat la primul său hotel, a prevăzut dezastrul lipsei locurilor de parcare. Ca unul obișnuit cu modul operațional al administrației publice centrale și de stat, l-am întrebat ale cui sunt terenurile goale din spate. Mi-a răspuns că nu știe. Am cercetat ulterior, majoritatea erau deținute de familiile consilierilor locali. De unde să pună și ei un ban în coșniță?
PUZ-ul din Năvădari, aprobat și promovat de destoinicul pesedist Florin Chelaru, primarul de-o viață al localității, cunoscute în trecut pentru taberele de vacanță, e de tip ghetou. Bloc lângă bloc. Scară lângă scară. Unul din zece hoteluri de la mare este de vânzare. Îmi explica recent un agent imobiliar. Că Mamaia dă faliment e și pentru că noul primar al Constanței a uitat că lumea vine să se și distreze, nu doar să facă băi de soare și să se plimbe cu telegondola. Toate spectacolele gândite de Radu Mazăre, pentru atragerea tinerilor, au fost anulate. Noua primărie liberală se bucură și de o plajă nouă, de tip Copacabana, dar ce folos?
Ciucă al nostru nu s-a dus la Atena pentru a echilibra balanța comercială a României cu Grecia, ci pentru a discuta despre internodalul de gaz care vor fi conectate cu cele bulgare la Calendele grecești. Oare consilierii premierului știu de unde provine expresia: „Ad calendas graecas?” Ca să nu piardă prețiosul timp al activității cotidiene pentru țară, le spunem noi: încă din timpul imperiului roman, grecii nu-și plăteau taxele, cum nu o fac nici acum, pentru Noua Romă.
Un recent raport al ForwardKeys, realizat pentru World Travel Market, dezvăluie că șase destinații turistice grecești se află în primele zece dintre rezervările de călătorii din Europa, pentru această vară, relatează Greekreporter. Ministrul turismului din guvernul Mitsotakis susține că turiștii americani (recent cadorisiți cu o creștere de 12 procente a dolarului față de Euro) vor ajunge în număr de 500.000. Really? Mai mult, există 63 de curse din marile orașe ale SUA spre Grecia pe săptămână. Românii n-au niciuna. Păi și parteneriatul nostru strategic, lăudat timp de o lună, nu produce și venituri pentru finanțele românești? Păi, nu. Am mai spus-o. Noi dăm, nu luăm.
Un alt studiu, prezentat recent, susține că încasările din turismul grecesc, în luna aprilie, au fost cu peste 100 de milioane de Euro, față de perioada 2019, an de referință pentru veniturile obținute de eleni. Grecii adună anul acesta peste zece miliarde de Euro. Dar nu prea plătesc mai nimic din datoria suverană de peste 500 de miliarde de Euro către băncile străine. La calende, ar spune anticul permanentizat. Bonuri fiscale la masă? O glumă! În prima zi primești. Când te cunosc revin cu nota pe un șervețel, și ăla murdar. Era să uit. Prețurile la mâncare sunt duble decât la noi. Condițiile hoteliere nu sunt cu nimic mai prejos celor de pe Litoral. De unde atâta obidă? Dar și împilare? Dragul ancestral de străini…
Marius Ghilezan
Administratie
Ploieștiul deschide porțile „Ținutului Vinului”: primul Wine Center promovează Dealu Mare
De Ziua Națională a Vinului și Gastronomiei Românești, la Ploiești a fost inaugurat primul Wine Center al proiectului „Ținutul Vinului”. Centrul își propune să aducă în prim-plan cramele, vinurile și patrimoniul viticol al regiunii Dealu Mare.
Un centru de prezentare și un punct de plecare
Președintele Consiliului Județean Prahova, Virgil Nanu, a declarat că noul spațiu ar trebui să depășească rolul unei simple săli de prezentare. Potrivit acestuia, Wine Center-ul poate deveni poarta de intrare către cramele și comunitățile locale, oferind vizitatorilor prilejul de a descoperi gastronomia, peisajele și oamenii care dau identitate zonei.
Dealu Mare, promovat ca destinație
Nanu a subliniat importanța regiunii pentru vinul românesc și necesitatea unei promovări coordonate. În opinia sa, vinurile, cramele și poveștile locale pot transforma Dealu Mare într-o destinație căutată de turiști, pe care aceștia să își dorească să o viziteze și să o revadă.
Susținere din partea sectorului viticol
Președintele CJ Prahova a mulțumit Ordinului European al Cavalerilor Vinului, lui Paul Palaș și cramelor partenere pentru implicarea în realizarea centrului. El a transmis că proiectul „Ținutul Vinului” se dezvoltă treptat, prin colaborarea celor care cred în potențialul regiunii.
La final, Virgil Nanu a adresat un mesaj de apreciere vinului românesc și celor care îi duc povestea mai departe.
Administratie
Handbalul prahovean, susținut pentru performanță: tribune pline și sprijin pentru echipă
Conducerea clubului își propune să întărească susținerea echipei și să atragă publicul și sponsorii în jurul performanței sportive.
Administratorul public al județului Prahova, Emil Drăgănescu, a transmis un mesaj de încurajare pentru echipa feminină de handbal, aflată pe primul loc. Acesta a fost alături de jucătoare împreună cu noul director al clubului, Cristian Nica.
Sprijin pentru echipă și obiective clare
Potrivit lui Emil Drăgănescu, formația va beneficia de susținerea necesară pentru a-și continua parcursul. Printre prioritățile anunțate se numără atragerea unui număr cât mai mare de spectatori în tribune, implicarea sponsorilor și sprijinirea performanței sportive.
„Astăzi, împreună cu noul director al clubului, domnul Cristian Nica, am urat succes fetelor noastre de pe locul 1”, a transmis administratorul public al județului Prahova.
Performanța, în centrul atenției
Drăgănescu a subliniat că susținerea echipei și consolidarea legăturii cu suporterii și sponsorii sunt esențiale pentru viitorul handbalului prahovean.
Administratie
Nanu: Centura Comarnic aparține prahovenilor, nu unui partid
Președintele Consiliului Județean Prahova, Virgil Nanu, a răspuns criticilor lui Mircea Roșca privind Centura Comarnic, susținând că proiectul nu poate fi revendicat de o singură persoană sau formațiune politică. Într-o declarație adresată lui Roșca, Nanu a afirmat că investiția a presupus atât inițierea și etapele anterioare mandatului său, cât și eforturile necesare pentru finalizarea lucrării.
„Nu am pretins că este proiectul meu”
Nanu a respins ideea că și-ar atribui meritele pentru Centura Comarnic. El a spus că știe când a fost inițiat proiectul și cine a lucrat la el înaintea mandatului său, dar a subliniat că a preluat o investiție cu probleme, care necesita multă muncă pentru a ajunge la finalizare.
Potrivit președintelui CJ Prahova, proiectul a avut dificultăți încă din faza de concepere și lansare. În opinia sa, ar fi fost mai ușor ca autoritățile să invoce obstacolele și să lase responsabilitatea mai departe, însă administrația județeană a ales să ducă lucrarea la capăt.
Întrebări despre implicarea lui Roșca
Adresându-se lui Mircea Roșca, Nanu a întrebat de ce acesta nu l-ar fi contactat, pe parcursul lucrărilor, pentru a afla stadiul proiectului, problemele întâmpinate sau modalitățile prin care ar fi putut contribui la accelerarea investiției.
Președintele CJ Prahova a susținut că nu l-a văzut pe Roșca implicat în găsirea soluțiilor tehnice și administrative și nici în discuțiile cu constructorii și specialiștii. În schimb, a afirmat Nanu, criticile au apărut după ce drumul a fost gata.
„Drumul este al prahovenilor”
Nanu a insistat că Centura Comarnic nu aparține nici lui, nici lui Roșca și niciunui partid. Investiția, a spus el, este a locuitorilor județului Prahova și a tuturor celor care circulă pe DN1.
El a mai arătat că proiectele publice trebuie continuate de la o administrație la alta, indiferent de schimbările politice, iar fiecare echipă are responsabilitatea de a finaliza lucrările începute și de a contribui la dezvoltarea județului.
Deschiderea drumului, un motiv legitim de bucurie
În legătură cu momentul marcării finalizării lucrării, Nanu a precizat că nu a fost organizată o „festivitate”, ci a fost consemnat un moment festiv. După aproape trei ani de șantier, cu întârzieri, presiune și dificultăți, cei implicați în proiect aveau, în opinia sa, dreptul să se bucure.
Președintele CJ Prahova i-a menționat printre aceștia pe constructori, proiectanți, specialiști, angajații instituției și reprezentanții autorităților implicate, dar și pe prahoveni.
În încheiere, Nanu a afirmat că istoria unui proiect nu se reduce nici la cel care îl inaugurează, nici la cel care l-a început. Între cele două momente, a susținut el, se află efortul de a duce lucrarea la bun sfârșit — iar aceasta, potrivit declarației sale, a fost contribuția administrației pe care o conduce.
-
Exclusivacum 3 zileÎn Poliția Penitenciară, „schimbarea” e doar ciorbă stricată plimbată dintr-o farfurie în alta
-
Exclusivacum 4 zile„Organigrama cu chiloți” intră la vot: Nae Comisionaru’ trage sforile, consilierii locali dau examen la furt avansat?
-
Administratieacum 4 zileDumitru Dragoș, polițist de penitenciare și mentor pentru copiii din Vărbilău
-
Exclusivacum 4 zileFlorin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 2 – Stația fantomă de la Corlătești și ședința de yoga pe conducta de ape uzate
-
Exclusivacum 3 zileAcordul Colectiv 2026: Cum a vândut MAI polițiștii la preț de hârtie A4
-
Exclusivacum 22 de ore„Prințul bicicletelor confiscate” de la IPJ Bacău: comisarul-șef care ar lua roțile de la popor, dar nu-și lasă mașina la corpuri delicte
-
Exclusivacum 3 zileInstanța dă dreptate, parțial, fostului membru CA al RASP Ploiești: decizia de anulare a concursului pentru director, desființată de judecători (Documente)
-
Exclusivacum 4 zileDosarul Antigrindină – Partea a VII‑a. Rachete pe cer, foamete pe câmp: subminarea securității alimentare a României



