Actualitate
Jurnaliştii trebuie, cu orice preț, să se opună propagandei, încercând să nu prezinte victima ca fiind cea vinovată
Shaping tomorrow, now (Modelând, acum, ziua de mâine), conferința media de două zile, organizată, recent, de Deutsche Welle la Bonn, a acoperit subiecte diverse, de la educație jurnalistică şi schimbări climatice până la activism digital și reflectarea războiului și a pandemiei.
Printre participanţi s-a aflat şi istoricul american Timothy Snyder care, în discursul numit Acoperirea mass-media în vremuri de criză, a făcut o paralelă între foametea din Ucraina sovietică (1932-1933) și actualul război declanşat de Rusia în Ucraina.
Stalin a luat o decizie politică de a da vina pe ucraineni, exact cum procedează Putin acum. Aceasta este o decizie politică cu consecințe perfect previzibile. Multora nu le venea să creadă că Putin va invada Ucraina. Acum, mulți nu își pot imagina că există o versiune și mai întunecată a acestui război.
Snyder spune că foametea din Ucraina, rămasă în istorie sub denumirea de Holodomor, a jucat un rol-cheie în modelarea lumii în care trăim astăzi. Dacă despre cauzele Holodomorului s-ar fi aflat mai devreme, lumea ar fi putut evita unele dintre tragediile majore care au urmat.
Foametea din Ucraina, care a ucis patru milioane de oameni, a fost rezultatul alegerii politice a lui Stalin, a spus Snyder. Istoricul a enumerat trei motive pentru care lumea nu a înțeles la timp ce a provocat foametea din Ucraina. Primul este legat de convingerea răspândită atunci că Stalin era o figură rațională și că planurile sale aveau sens.
Oamenilor le-a fost greu să înțeleagă că urma o întorsătură către tiranie, propagandă și ideologie. Absența jurnaliștilor care să transmită despre tragedie este al doilea motiv pentru care lumea nu a înţeles ce a provocat Holodomorul.
La începutul anilor 1930, era foarte greu să se afle despre evenimentele din URSS, iar în 1932-1933, reporterilor străini li s-a interzis strict să viziteze Ucraina sovietică.
Al treilea motiv invocat de Snyder este propaganda sovietică, care a dat vina pe victimele tragediei pentru cauzele acesteia, puţinii jurnalişti şi cetăţeni străini care au încercat să atragă atenţia asupra foametei din Ucraina fiind, pur şi simplu, declaraţi nazişti.
Istoricul spune că foametea mortală din Ucraina acelor ani a fost, de fapt, o foamete colonială, pentru a cuceri ţara și a stabili controlul asupra pământurilor sale fertile. O încercare a centrului de a cuceri periferia.
Această catastrofă a fost cea care l-a inspirat pe Hitler. Unul dintre principalele motive pentru care acesta a început războiul a fost dorința lui de a cuceri Ucraina și de a prelua controlul asupra pământurilor sale fertile, urmând exemplul lui Stalin.
Istoria se repetă acum: Rusia a invadat Ucraina, declanşând un război devastator. Asta se traduce prin fuga și relocarea a milioane de ucraineni. Războiul este similar cu distrugerea orașelor ucrainene, dar și o încercare de distrugere a economiei locale. La fel ca în trecut, sunt lovite agricultura și exportul de produse agricole.
De aceea, printre eforturile de distrugere a Ucrainei, se numără blocarea comerțului, distrugerea și jefuirea culturilor agricole ucrainene și blocarea porturilor, împiedicându-se exportul de alimente, a explicat istoricul.
Potrivit lui Snyder, toate acestea duc la creșterea prețurilor la alimente și la adâncirea crizei alimentare globale, ale cărei prime victime vor fi păturile sociale cele mai vulnerabile, în special populaţiile din Africa și Asia. Dacă Ucraina este blocată, lumea va muri de foame.
Snyder compară decizia politică de astăzi a lui Vladimir Putin, care provoacă o criză alimentară globală, cu aceea a lui Stalin, care a dus la Holodomor, și sintetizează trei lecții istorice.
Prima: nu te mai gândi că statul rus este rațional! Am vrut să credem că Putin este un fel de tehnocrat, ceea ce i-a determinat pe mulţi să-și imagineze că nu va invada Ucraina. Din același motiv, mulți dintre noi, pur și simplu, nu îşi pot imagina că există și mai rău de atât, o versiune mai sumbră a acestui război, una în care există foamete.
A doua lecţie istorică este legată de prezenţa jurnaliştilor străini în Ucraina, care fac cunoscute lumii întregi atrocităţile comise de ruşi. A treia lecție, pe care istoricul o subliniază: jurnaliştii trebuie, cu orice preț, să se opună propagandei, încercând să nu prezinte victima ca fiind cea vinovată.
Motivul foametei este foarte simplu: navele rusești din Marea Neagră. Dar propaganda rusă îi acuză, din nou, pe ucraineni și folosește cuvântul ”naziști”.
Istoricul spune că Rusia a invadat Ucraina folosind argumente coloniale, aceleași utilizate în urmă cu sute de ani. Colonialiştii susțineau că acești oameni nu formau națiuni, că nu aveau organizare politică și nu reprezentau state reale. Aceleași argumente au fost folosite de Rusia și în cazul invadării Ucrainei.
În acest sens, acțiunile trupelor ruse sunt o continuare a tradiției specifice războaielor coloniale. Expertul amintește că, în colonialism, omul este văzut nu ca o persoană, ci ca un mijloc pentru atingerea unui scop.
Acum, nu doar că ruşii nu îi văd pe ucraineni ca un popor, dar oamenii din Africa și Asia care vor cădea victime foametei nu sunt văzuți ca ființe umane. Toţi sunt doar obiecte dintr-o campanie de propagandă, subliniază istoricul. Unii ar putea să nu creadă că războiul din Ucraina ar putea duce la o foamete mondială.
Dar, dacă cunoașteți istoria Ucrainei, acest pericol nu va mai părea atât de iluzoriu. De mii de ani, Ucraina a hrănit o mare parte a lumii. Ucraina a hrănit Atena antică. În epoca descoperirilor, puterile coloniale europene importau cereale din Ucraina, conducând la apariţia iobăgiei pe aceste meleaguri.
Și, dacă știți că atât Hitler, cât și Stalin vedeau Ucraina ca pe un teritoriu colonial care le-ar permite să schimbe lumea, atunci posibilitatea unei mari foamete pare și mai evidentă, conchide Timothy Snyder.
Timothy Snyder este profesor de istorie la Universitatea Yale. Şi-a susţinut doctoratul la Universitatea din Oxford şi a beneficiat de burse de cercetare la Paris, Viena, Varşovia, precum şi la Harvard. Patru dintre cărțile sale au fost traduse și în limba română: Drumul spre nelibertate – Rusia, Europa, America, Tărâmul morții – Europa între Hitler și Stalin, Despre tiranie, Pământul negru. Holocaustul ca istorie și avertisment. (Liviu Anghel).
Actualitate
Miza avioanelor F-35: De ce apropierea dintre Donald Trump și Recep Tayyip Erdogan alarmează experții în securitate
Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, pare hotărât să folosească viitorul summit NATO din Turcia pentru a impresiona Washingtonul și Bruxelles-ul. Pregătirile sunt în plină desfășurare, iar oficialii de la Ankara mizează tot mai mult pe relația personală dintre Erdogan și președintele Donald Trump. Obiectivul principal este clar: reintegrarea Turciei în programul avioanelor de luptă F-35, o mișcare ce ar marca o victorie majoră pentru industria de apărare turcă.
Semnale ambigue de la Casa Albă: Donald Trump promite să îl facă „fericit” pe liderul turc
Campania de lobby a Ankarei pare să dea deja roade. Recent, în Biroul Oval, Donald Trump a sugerat că ar putea „face ceva” pentru a-l mulțumi pe Erdogan în privința avioanelor F-35, în timp ce vicepreședintele J.D. Vance a confirmat că Pentagonul analizează căile legale pentru a debloca această situație. Totuși, această deschidere bruscă stârnește controverse aprinse în rândul analiștilor care consideră că o astfel de decizie ar fi o eroare strategică majoră.
Motivul de îngrijorare este simplu: sub conducerea lui Erdogan, Turcia a cultivat relații strânse cu adversarii tradiționali ai Americii, precum Rusia, Hamas și China. Un stat care oscilează între tabere nu poate fi considerat un custode de încredere pentru cea mai avansată tehnologie aviatică a Statelor Unite.
Pericolul tehnologic: Umbra sistemului rusesc S-400 planează asupra securității NATO
Excluderea Turciei din programul F-35 în 2019 nu a fost o decizie arbitrară, ci o necesitate după achiziționarea sistemului rusesc de rachete S-400. Riscurile rămân aceleași și astăzi. Operarea simultană a avioanelor F-35 și a sistemelor S-400 pe teritoriul turc ar putea permite Moscovei să colecteze date critice despre vulnerabilitățile aeronavelor americane. Într-o eră a cooperării militare strânse între Rusia, China, Iran și Coreea de Nord, orice detaliu tehnologic compromis ar putea pune în pericol nu doar piloții americani, ci și întreaga rețea de parteneri NATO.
Legăturile cu Hamas și China: O agendă divergentă față de interesele occidentale
Dincolo de disputa militară cu Rusia, comportamentul politic al Ankarei ridică semne de întrebare serioase. Susținerea declarată a lui Erdogan pentru gruparea Hamas, în special după atacurile din 7 octombrie asupra Israelului, contravine flagrant poziției aliaților occidentali. Mai mult, expansiunea influenței chineze în infrastructura digitală a Turciei și participarea acesteia ca partener de dialog în Organizația de Cooperare de la Shanghai demonstrează o dorință de „autonomie strategică” care subminează coeziunea alianței.
Barierele legale: Congresul american ar putea bloca planurile administrației
Chiar dacă Donald Trump dorește să prioritizeze relația personală cu „respectatul” lider turc, legea americană impune obstacole stricte. Reglementările CAATSA și normele bugetare pentru apărare interzic transferul tehnologiei F-35 atâta timp cât Turcia deține sistemul S-400. În acest context, este de așteptat ca membrii Congresului, din ambele partide, să se opună oricărei tentative de a ignora aceste prevederi legale, cerând în schimb o monitorizare riguroasă a cooperării Turciei cu axa Moscova-Beijing.
Actualitate
Rocket Lab achiziționează Iridium: O mișcare decisivă pentru a deveni liderul integrat al apărării spațiale
Într-o tranzacție care marchează apogeul unei strategii de expansiune de cinci ani, Rocket Lab a anunțat achiziționarea furnizorului de comunicații prin satelit Iridium. Această fuziune transformă compania dintr-un simplu furnizor de servicii de lansare într-un gigant tehnologic integrat pe verticală, capabil să ofere soluții complete pentru piața de apărare și servicii spațiale.
O strategie de cinci ani care culminează cu o achiziție istorică
Tranzacția oferă Rocket Lab o prezență imediată în domeniul aplicațiilor bazate pe sateliți, realizând viziunea pe termen lung a fondatorului său, Sir Peter Beck. Prin această mutare, compania nu mai depinde doar de fabricarea și lansarea rachetelor, ci trece către un model de business bazat pe venituri recurente din servicii de date. Integrarea patrimoniului tehnologic al Iridium cu capacitățile de producție ale Rocket Lab promite să deblocheze piețe complet noi, sub conceptul de „spațiul ca serviciu” (space as a service).
Tehnologii critice pentru viitorul apărării și comunicațiilor
Dincolo de conectivitatea globală, această achiziție vizează dezvoltarea unor capacități esențiale pentru securitatea națională. Printre aplicațiile vizate se numără accesul la internet din spațiu, conexiunea directă către dispozitive mobile (direct-to-device) și sisteme avansate de poziționare, navigație și cronometrare (PNT). Acestea din urmă sunt de un interes vital pentru Space Force, oferind alternative la sistemele GPS tradiționale, care sunt vulnerabile la bruiaj în zonele de conflict.
Neutron și Electron: Pilonii infrastructurii orbitale
Pentru a susține această nouă rețea, Rocket Lab mizează pe flota sa de rachete. Vehiculul de transport greu Neutron, programat pentru lansare la finalul acestui an, este considerat soluția ideală pentru reaprovizionarea și desfășurarea noilor constelații de sateliți. În paralel, racheta Electron va continua să fie utilizată pentru lansarea rapidă a demonstratoarelor tehnologice, permițând o inovare accelerată.
Un arsenal de achiziții pentru dominația digitală a spațiului
Succesul de astăzi este rezultatul unei campanii agresive de achiziții începute în 2020. De la specialiști în hardware precum Sinclair Interplanetary, până la experți în robotică (Motiv Space Systems) sau sisteme laser de comunicare (Mynaric), Rocket Lab și-a construit metodic capacitatea de a construi, lansa și opera propriile vehicule spațiale. Această independență tehnologică îi permite să concureze direct cu jucători majori precum SpaceX sau Blue Origin pentru contracte militare de miliarde de dolari, consolidându-și poziția ca partener strategic de elită pentru Departamentul Apărării.
Actualitate
Orizonturi noi pentru Honeywell Aerospace: Compania devine oficial entitate independentă pe piața de capital
Honeywell Aerospace a marcat astăzi începutul unei noi etape în evoluția sa, finalizând procesul de desprindere și devenind o companie publică independentă, listată la bursa Nasdaq. Această transformare strategică vizează consolidarea poziției de lider în sectoarele apărării și aviației comerciale, oferind noii entități agilitatea necesară pentru a răspunde provocărilor complexe dintr-o industrie aflată în continuă schimbare.
Divizarea strategică a gigantului industrial în trei entități distincte
Separarea segmentului de aviație este rezultatul unei strategii ambițioase anunțate la începutul anului 2025, prin care grupul mamă a decis fragmentarea operațiunilor în trei piloni principali. Aceștia includ Honeywell Technologies, axat pe automatizare, Solstice, o unitate dedicată materialelor avansate, și actuala companie Honeywell Aerospace. Obiectivul central al acestei restructurări este de a permite fiecărei divizii să urmărească strategii de creștere personalizate, maximizând astfel veniturile și eficiența operațională.
O forță globală în aviație cu 36.000 de angajați
Sub conducerea directorului executiv Jim Currier, noua entitate independentă își asumă misiunea de a proteja și avansa promisiunea zborului într-o lume tot mai conectată. Cu o forță de muncă de 36.000 de specialiști, Honeywell Aerospace continuă să producă sisteme esențiale, de la motoare și avionică, până la componente critice pentru tehnologiile de apărare. Independența financiară îi va permite companiei să aloce resursele mai eficient către inovație și cercetare.
Tranziția financiară și perspectivele de raportare pe termen scurt
Procesul de separare a fost finalizat prin distribuirea acțiunilor de către Honeywell Technologies, deschizând calea pentru tranzacționarea liberă pe bursă. Deși Honeywell Aerospace funcționează acum separat, următoarele rezultate financiare trimestriale, programate pentru 23 iulie, vor include încă cifrele segmentului de aviație ca parte a structurii consolidate anterioare. Această raportare va oferi investitorilor o ultimă privire de ansamblu asupra performanței sectorului înainte de a evalua evoluția sa ca entitate de sine stătătoare.
-
Exclusivacum 21 de oreCursa rușinii la Penitenciarul Tulcea: doi deținuți la atac, trei ofițeri la fugă, o singură poartă cu coloană vertebrală (Documente)
-
Exclusivacum 21 de ore„Abonamentul la șmecherie”. Cum își făceau plinul la buget familia comisarului‑șef Popescu – «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVI)
-
Exclusivacum 21 de oreAlarmă la IPJ Prahova: dosarele penale ascunse prin sertare cer aer și cătușe– «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVII)
-
Exclusivacum 4 zileCând poliția fuge de propriile cuvinte: Sindicatul Diamantul îi dă în judecată să afle ce a vrut să spună Drăgan
-
Ancheteacum 4 zileElena Udrea, ironie devastatoare după nominalizarea lui Siegfried Mureșan: „L-am pus pe listă la rugămintea Elenei Băsescu și pe banii lui Pinalty”
-
Featuredacum 5 zileFocile politice și pușculița de la Palat: cum a ajuns George Simion să-l țină în brațe pe Ilie Bolojan
-
Featuredacum 4 zileRăzboi total la Apele Române: Ministrul Diana Buzoianu, acuzată de „sclavagism modern” și „minciuni ordinare” de către sindicaliști
-
Exclusivacum 3 zileMafia de la Volan”: Cum ar fi fost jefuit IGPR la carburant și piese, sub semnătura Prim‑ministrului și sub nasul “șefilor cu ochii închiși”



