Administratie
Leul și Monstrul/Problema intervenţiilor neavenite în zonele de protecţie a monumentelor istorice rămâne, în continuare, nerezolvată
În fiecare an, la 29 iunie, este sărbătorită dezvelirea Monumentului Eroilor Genişti Leul, care amintește generațiilor despre „suprema jertfă pe câmpul de bătălie”, așa cum apare înscris pe monument, a militarilor români în Primul Război Mondial. În 2021, poate pentru a marca momentul festiv, Primăria Sectorului 6 Bucureşti a decis să acorde aviz de construire firmei Urban Imob Invest pentru ridicarea unui ansamblu rezidenţial în imediata apropiere a emblematicului element de patrimoniu naţional. Un aviz ca un fel de coroniţă pentru premianţi, răsplătind monumentul cu o medalie care-i va înfăşura gâtul pentru eternitate.
Leul și Monstrul
Cu gândul, probabil, la constituirea unui viitor ansamblu patrimonial, care ar putea fi numit Leul şi Monstrul, în zona de protecţie a monumentului a apărut un mastodont din beton care se ridică deasupra întregii panorame a zonei.
Cu o aripă a clădirii împinsă până în stradă, bijuteria arhitectonică obturează perspectiva monumentului, imaginea de ansamblu întărind fotografia unui Bucureşti sufocat de construcţii care de care mai excentrice, multe din ele fără nicio legătură cu ceea ce s-ar putea numi plan urbanistic zonal.
De altfel, la începutul anului 2021, Consiliul General al Capitalei a suspendat, la solicitarea primarului Nicușor Dan, Planurile Urbanistice Zonale (PUZ) ale sectoarelor 2, 3, 4, 5 și 6.
Primarul general a spus, la acea vreme, că suspendarea PUZ-urilor nu atrage de la sine sistarea lucrărilor în derulare, ci se va construi în continuare, dar în baza Planului Urbanistic General (PUG), care ține cont și de nevoia de spațiu verde și de o dezvoltare firească a unei capitale europene.
Tot pentru o dezvoltare firească a ţării a fost gândită şi Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice. Pentru prima dată, se instituia o zonă de protecţie în jurul acestora.
Articolul 8 arată că pentru fiecare monument istoric se instituie zona sa de protecţie, prin care se asigură conservarea integrată a monumentului istoric şi a cadrului său construit sau natural; delimitarea şi instituirea zonei de protecţie se realizează simultan cu clasarea bunului imobil ca monument istoric, în condiţiile legii; în zona de protecţie pot fi instituite servituţi de utilitate publică şi reglementări speciale de construire prin planurile şi regulamentele de urbanism aprobate şi avizate conform legii; procedura de delimitare şi instituire a zonelor de protecţie se stabileşte prin ordin al ministrului culturii şi cultelor, care va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de trei luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Articolul 59 prevede: până la instituirea zonei de protecţie a fiecărui monument istoric, potrivit art. 8, se consideră zonă de protecţie suprafaţa delimitată cu o rază de 100 m în localităţi urbane, 200 m în localităţi rurale şi 500 m în afara localităţilor, măsurată de la limita exterioară, de jur-împrejurul monumentului istoric.
Puțină „arheologie” legislativă
Prevederile legale referitoare la instituirea unei zone de protecţie sunt destul de ambigue, lăsând loc de interpretare. Astfel, ceea ce prin articolul 59 se consideră a fi zona de protecţie are acest statut doar condiţionat: până la instituirea zonei de protecţie.
Cine decide, însă, la acest capitol? Sintagma de mai sus permite interpretarea – falsă, de altminteri – că regula celor 100 de metri care delimitează zona de protecţie în mediul urban este valabilă până în momentul în care cineva instituie o zonă de protecţie.
În lege nu se prevede că aceasta nu poate fi mai mică de 100 de metri, astfel că se poate înţelege că cel abilitat poate delimita perimetrul de protecţie după bunul plac.
Conform legii, la trei luni de la data intrării în vigoare a actului normativ, ministrul culturii ar fi trebuit să emită un ordin care să reglementeze procedura de delimitare şi instituire a zonelor de protecţie. Pe site-ul Camerei Deputaţilor se regăsesc toate cele şapte ordine de ministru emise în 2001.
Există şi Ordinul 20.81/16.08.2001 pentru înfiinţarea Comisiei de Atestare în Domeniul Monumentelor Istorice şi aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a experţilor în domeniul protejării monumentelor istorice şi a specialiştilor în domeniul conservării şi restaurării monumentelor istorice care, oricum, nu mai are valoare juridică pentru că a fost abrogat prin Ordinul 2.398/2008.
Nici în actul din 2001, nici în cel care l-a abrogat nu se prevede nimic referitor la procedura de delimitare şi instituire a zonelor de protecţie.
Pe acelaşi site, descoperim o serie de legi, hotărâri de guvern şi ordine de ministru care abrogă sau adaugă alte prevederi şi abilitează diferite instituţii, totul reprezentând un amalgam parcă dinadins conceput pentru a nu putea fi descifrat de nimeni.
Nu am reuşit să descopăr care este procedura de delimitare şi instituire a zonelor de protecţie şi cine este abilitat să facă acest lucru.
Singurul lucru cert din legea 422/2001, în privința avizelor de construire în zona de protecţie, se regăseşte la articolul 35, alineatul 1, punctul f: Comisia Naţională a Monumentelor Istorice (CNMM) avizează planurile urbanistice generale ale localităţilor care cuprind monumente istorice, planurile urbanistice zonale ale zonelor protejate care cuprind monumente istorice, precum şi regulamentele de construire aferente acestor zone, iar, în absenţa unor astfel de documentaţii de urbanism şi amenajare a teritoriului aprobate, planurile urbanistice de detaliu care au drept obiect monumente istorice sau imobile din zona de protecţie a acestora.

Legal, avem o comisie, dar nici aceasta nu s-a străduit prea mult pentru a stabili o procedură clară de delimitare şi instituire a zonelor de protecţie.
Din cauza ambiguităţii legii şi a faptului că există atât de multe instituţii implicate într-un banal proces de avizare, în Capitală pare că imobilele s-au construit prin înțelegeri suspecte sau, plastic vorbind, după modelul fie ce-o fi.
În mai 2017, Guvernul Grindeanu, a emis OUG 40 pentru modificarea art. 4 alin.1 lit. c şi d din Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, unde au fost introduse şi reglementări legate de avizele acordate pentru construirea în zonele de protecţie a monumentelor istorice.
În nota de fundamentare a OUG 40/2017 se specifică: există un blocaj funcțional la nivelul autorităților administraţiilor publice locale ale municipiului București în privința emiterii certificatelor de urbanism și autorizațiilor de construire pentru imobilele situate în zonele de protecție a monumentelor și în perimetrele siturilor arheologice clasate ca monument istoric, pentru 85% din suprafața Capitalei.
Această situaţie este cauzată de imprecizia pe care prevederile specifice delimitării zonelor de protecţie a monumentelor (delimitarea realizată prin considerarea unei raze de 100 m de jur-împrejurul monumentului istoric, fără o delimitare topografică clară) conţinute de Legea 422/2001 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, o induce.
De asemenea, potrivit notei de fundamentare, siturile arheologice clasate ca monument istoric nu sunt delimitate topografic, nefiind clară nici amplasarea acestora și implicit nici zona de protecție generată potrivit legii.
Blocajul funcţional constatat la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti şi al Primăriei Generale a Capitalei, se manifestă în cazul imobilelor situate în siturile arheologice și în zonele de protecție a monumentelor istorice, atunci când situarea acestora – în parte sau în totalitate – în interiorul unei suprafețe generate de o rază în jurul unui monument este contestabilă.
În acest context, lipsa unei hărți oficiale care să conțină pe de o parte limitele determinate ale zonelor de protecție ale monumentelor istorice realizate în coordonate stereo 70 iar, pe de altă parte, limitele clare ale siturilor arheologice, al căror amplasament este doar estimat se relevă drept cauze principale ale blocajului.
Jocul avizelor consultative
Guvernul constata, în 2017, că, la 16 ani de la publicarea legii nu existau criterii clare de delimitare şi instituire a zonelor de protecţie.
Deducem că ministrul culturii din 2001 nu a respectat prevederile legii şi, conform acesteia, în termen de trei luni de la publicarea în Monitorul oficial, să emită un ordin de ministru pentru a stabili o metodologie clară în acest sens.
În 2017, odată cu intrarea în vigoare a Ordonanţei 40, autorizarea executării lucrărilor de construcţie se face de primarul general al municipiului Bucureşti, după solicitarea de către acesta a avizului primarilor sectoarelor municipiului Bucureşti.
Din acel moment, primarul devenea, practic, un soi de stăpân feudal, nefiind specificat niciunde în ordonanţă că acesta trebuie să se consulte cu Comisia Naţională a Monumentelor Istorice.
Într-un răspuns transmis publicaţiei Epoch Times, în ianuarie 2016, Guvernul Cioloş recunoştea că, potrivit legislaţiei în vigoare la acel moment, avizele Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice şi cele ale comisiilor zonale sunt consultative, astfel că era nevoie de o altă OUG pentru a conferi puteri sporite acestora.
Odată cu adoptarea OUG 10/2016, comisiile respective căpătau o oarecare greutate, textul legislativ specificând: ministrul culturii poate emite ordinul de declasare a unui monument istoric sau poate decide neclasarea lui în această categorie doar în condiţiile în care Comisia Naţională a Monumentelor Istorice a propus declasarea, respectiv neclasarea.
Cu toate acestea, problema intervenţiilor neavenite în zonele de protecţie a monumentelor istorice rămânea, în continuare, nerezolvată. Anul trecut, în august, Ministerul Culturii a lansat în dezbatere publică proiectul de Ordonanță pentru modificarea și completarea Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.
Mai mulţi specialişti chestionaţi de Europa Liberă au spus că prin acesta sunt lăsate la mâna direcțiilor publice locale și centrale ale Ministerului Culturii operațiunile de intervenție asupra imobilelor din zonele protejate sau de protecție, Comisia Națională a Monumentelor Istorice, respectiv comisiile zonale ale monumentelor istorice, fiind scoase din acest circuit.
Edmond Niculușcă, director adjunct al Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, spunea că rechinii imobiliari vor putea să dărâme mai ușor imobile monument istoric și vor putea să autorizeze fără probleme ansambluri care distrug coerența și calitatea arhitecturală a zonelor construite protejate.
Niculușcă adăuga că posibila avizare a unor proiecte elaborate de arhitecți atestaţi de Ministerul Culturii fără discutarea lor în cadrul Comisiei Naționale sau Zonale nu are nicio justificare pentru că atestarea nu este și o garanție a calității.
Leul nimănui
Nu îmi e clar ce ar denatura această lege în actualul circuit de avizare, uitându-mă doar pe adresele pe care Oficiul Naţional Cultul Eroilor (ONCE) şi Asociaţia Cultul Eroilor Regina Maria (ANCE) le-au făcut către organele abilitate.
ONCE a sesizat, anul acesta, Direcţia generală de arhitectură peisagistică şi monumente de for public, structură în administrarea căreia se află Monumentul Leul.
Aceasta, la rândul ei, s-a adresat Primăriei Sectorului 6 pentru a clarifica dacă, la emiterea Autorizaţiei de Construcţie 87/27.04.2021, s-au respectat prevederile legii privind protejarea monumentelor istorice.
Primăria Sectorului 6 a transmis că autorizaţia a fost emisă în baza Avizului 1090/ZP din 14.09.2020, emis de Ministerul Culturii, prin Direcţia de Cultură a Municipiului Bucureşti. Primăria Sectorului 6 a dat autorizaţia, dar petentul este trimis la o unitate aflată în subordinea Primăriei Generale.
ONCE a mers mai departe, iar în răspunsul dat la o altă solicitare făcută către Direcţia de Cultură a Municipiului Bucureşti, scrie negru pe alb: amplasamentul se află în zona de protecţie a monumentului istoric Leul, inclus în Lista Monumentelor Istorice 2015, la poziţia 2355.
În răspuns, se arată că documentaţia pe baza căreia s-a acordat autorizaţia de construire a fost analizată de Comisia zonală a Monumentelor Istorice Bucureşti-Ilfov, iar avizele se pot emite doar incluzând propunerea acestei comisii.
Avizul a fost pozitiv, de aceea nu mi-e clar: dacă sunt filtre atât de bune împotriva abuzurilor, de ce aceste comisii avizează favorabil astfel de proiecte, în condiţiile în care organismul emitent îşi începe răspunsul către petent cu formularea amplasamentul se află în zona de protecţie a monumentului istoric Leul?
Dacă avizul este favorabil, înseamnă că a fost stabilită şi zona de protecţie a monumentului. Nu ar fi normal ca respectiva comisie zonală să specifice şi care sunt limitele de protecţie? S-a ţinut cont de cei 100 de metri sau s-a delimitat alt perimetru?
Ar fi interesant de aflat care a fost metodologia aplicată, ţinând cont că, legal, nu există aşa ceva. E un fel de degrevare de sarcini, transferând, mai departe propria responsabilitate justiţiei, în faţa căreia se ajunge în multe situaţii de acest gen?
ANCE a făcut mai multe sesizări pe marginea acestui subiect, una dintre ele către Direcţia Generală Urbanism şi Amenajare a Teritoriului din Primăria Municipiului Bucureşti.
Instituţia spune că monumentul respectiv nu este situat într-o zonă cuprinsă în PUZ Zone Construite Protejate şi nici în parcelări înscrise pe lista monumentelor istorice, prin urmare nu intră în jurisdicţia Primăriei Municipiului Bucureşti, deşi Direcţia de Cultură care a emis avizul de construire este în subordinea Primăriei Municipiului Bucureşti.
În sesizarea adresată de ANCE Inspectoratului de Stat în Construcţii se concluzionează că acesta a informat Instituţia Prefectului Municipiului Bucureşti, pentru atacarea în instanţa de contencios administrativ a Hotărârii de Consiliu Local HCL 104/28.03.2019 privind aprobarea documentaţiei de urbanism PUD Bulevardul Geniului 2-4 şi a Autorizaţiei de Construire 87 din 28.04.2021. Procesul se află în desfăşurare la Tribunalul Bucureşti.
Ancheta nu îşi propune să dea verdicte, ci doar consemnează un paradox autohton: avem legislație, dar ambiguitatea legilor sau modul defectuos de punere în aplicare a lor mai degrabă încurcă decât să simplifice și reglementeze corect.
Legislaţia nu este unitară, toate abrogările, adăugirile şi alte modificări se regăsesc în texte separate, şi nu într-unul singur.
Dacă, de-a lungul timpului, anumite legi au fost modificate de nenumărate ori, chiar nu există, în aparatul birocratic al statului român, persoane care să pună laolaltă totul într-un text unic, eliminându-se, eventual, suprapunerile sau neconcordanțele?
În condiţiile în care legea nu stabileşte clar care sunt limitele de demarcaţie ale zonelor de protecţie a monumentelor istorice, ci dă senzaţia că îşi propune să aprindă doar o flacără plăpândă într-o nemărginită beznă, nu e de mirare că se ajunge la conflicte între părţi, ce nu pot fi soluţionate decât în justiţie.
Justiţie care, de altfel, nici nu îmi dau seama ce lege ar trebui să aplice.
Pare a fi bine înrădăcinat, așadar, obiceiul „călcatului pe picioare” între instituţiile de reglementare şi avizare, care mai degrabă se complac în postura de actori ai haosului administrativ în care s-a afundat birocraţia românească. (Liviu Anghel).
Administratie
Operațiune de amploare a Poliției de Frontieră: Șase autoturisme furate, evaluate la 2 milioane de lei, interceptate
Poliția de Frontieră Română a dat o lovitură semnificativă rețelelor de traficanți de autoturisme furate, interceptând, în doar câteva zile, șase vehicule a căror valoare cumulată depășește două milioane de lei. Acțiunile, desfășurate de Garda de Coastă, alături de inspectoratele teritoriale ale Poliției de Frontieră Giurgiu și Iași, demonstrează eficacitatea colaborării interne și internaționale în combaterea infracționalității transfrontaliere.
Bilanț impresionant: Peste 2 milioane de lei, recuperate în trei zile
Într-o serie de operațiuni coordonate, polițiștii de frontieră au depistat șase autoturisme care figurau în atenția autorităților europene. Trei dintre acestea fuseseră chiar dezmembrate, într-o tentativă elaborată de a le disimula proveniența și de a le exporta ilegal. Valoarea totală estimată a bunurilor recuperate se ridică la aproximativ 2 milioane de lei, conform estimărilor Poliției de Frontieră.
Schema sofisticată din Portul Constanța: Caroserii dezmembrate, motoare ascunse
Un caz elocvent de ingeniozitate infracțională, dejucat de autorități, a avut loc în Portul Constanța, între 26 și 28 ianuarie. Polițiștii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă, în cooperare cu ofițeri Frontex, au derulat o acțiune de prevenire și combatere a traficului internațional de autovehicule furate. În baza unei analize de risc, aceștia au efectuat un control amănunțit asupra unei semiremorci înmatriculate în Polonia, care transporta trei caroserii auto, lipsite de motoare și alte componente esențiale, declarate în documente ca „piese auto uzate”. Verificările au scos la iveală că seriile de șasiu înscrise nu erau autentice. Extinderea controlului a dus la identificarea unei a doua semiremorci, în care se aflau motoarele, cutiile de viteze și celelalte componente aparținând caroseriilor. Prin coroborarea datelor, s-a stabilit că două dintre autoturisme fuseseră furate din Germania, iar cel de-al treilea din Suedia. Întregul ansamblu de bunuri – caroserii și piese componente – a căror valoare se ridică la aproximativ 320.000 de euro (circa 1,6 milioane de lei), a fost indisponibilizat la sediul Gărzii de Coastă. A fost deschis un dosar penal pentru săvârșirea infracțiunilor de tăinuire, fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals.
Pe firul hoților: De la Norvegia la Frontiera de Est
Un alt caz notabil a avut loc la Punctul de Trecere a Frontierei Stânca, unde polițiștii de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Iași au depistat un autoturism furat din Norvegia. Vehiculul, evaluat la 216.000 de lei, era transportat pe o platformă de către un cetățean ucrainean. Conducătorul auto a declarat că achiziționase autovehiculul de la o persoană cunoscută, prin intermediul unei platforme online, fără a fi la curent cu situația juridică a acestuia. Și în acest caz, autoturismul a fost indisponibilizat, iar cercetările continuă sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tăinuire, au precizat reprezentanții Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Iași.
Intervenții rapide la Punctele de Trecere: Giurgiu, pe urmele mașinilor dispărute
În ultimele două zile, polițiștii de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu au depistat, de asemenea, două autoturisme urmărite în vederea confiscării, semnalate de autoritățile din Ungaria și Germania. În ambele situații, s-au întocmit dosare penale pentru tăinuire. Mai mult, în cazul unuia dintre conducătorii auto, verificările au relevat că acesta nu deținea permis de conducere, fiind cercetat și pentru această infracțiune. Autovehiculele, cu o valoare totală de 150.000 de lei, au fost indisponibilizate pentru continuarea cercetărilor, au informat oficialii Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu.
Cheia succesului: Cooperare internațională și schimb de informații
Aceste rezultate subliniază importanța cooperării constante dintre Poliția de Frontieră Română și autoritățile partenere externe. Schimbul operativ de informații s-a dovedit a fi un element esențial în combaterea infracționalității transfrontaliere, consolidând eforturile de a securiza granițele și de a proteja bunurile cetățenilor, atât la nivel național, cât și european. (Paul D.).
Administratie
Adio, birocrație! Agricultura ecologică și silvicultura românească intră în era digitală
Un nou suflu de modernizare traversează sectorul agricol și silvic din România. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a anunțat lansarea unui proiect ambițios de digitalizare, menit să simplifice radical procedurile administrative și să elibereze fermierii și silvicultorii de povara hârtiilor și a drumurilor inutile. Promisiunea este clară: mai puțină birocrație, mai mult timp dedicat producției și gestionării eficiente a resurselor.
Modernizarea la cheie: Un pas decisiv spre eficiență
Inițiativa, descrisă de Ministerul Agriculturii ca un „pas major spre modernizare”, vizează implementarea unui sistem digital integrat. Acesta va aduce servicii publice modernizate și proceduri simplificate, contribuind la o interacțiune fluidă între cetățeni și instituțiile statului. Obiectivul principal este eliminarea barierelor birocratice care, până acum, au îngreunat activitatea în două sectoare vitale pentru economia românească: agricultura ecologică și regimul silvic.
Beneficii concrete: Simplificare și transparență pentru agricultori și silvicultori
Ce înseamnă această transformare pentru miile de fermieri ecologici și pentru profesioniștii din domeniul silvic? Impactul este direct și pozitiv. Ei vor beneficia de:
- Servicii publice digitalizate și proceduri simplificate, accesibile online.
- Integrare cu baze de date naționale și europene, ceea ce elimină necesitatea de a depune repetat acte pe care statul le deține deja – un adevărat „fără drumuri inutile”.
- Eficiență sporită în relația cu instituțiile MADR și Garda Forestieră Națională, traducându-se în timpi de răspuns reduși și procese administrative accelerate.
Investiție europeană în viitor: Peste 39 de milioane de lei pentru digitalizare
Proiectul de digitalizare nu este doar o promisiune, ci o realitate susținută financiar. Cu o investiție totală de peste 39 de milioane de lei, inițiativa este cofinanțată de Uniunea Europeană, prin intermediul Programului Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (PoCIDIF). Această susținere financiară externă subliniază importanța strategică a digitalizării pentru dezvoltarea sustenabilă și creșterea competitivității în sectoarele agricol și forestier românesc. Prin această abordare modernă, România își aliniază practicile la standardele europene, consolidând un viitor mai eficient și mai productiv pentru agricultorii și silvicultorii săi.
Administratie
Renașterea gigantului farmaceutic: UNIFARM SA, de la insolvență la stabilitate financiară și strategică
Un veritabil miracol economic se petrece în sânul sistemului medical românesc, acolo unde UNIFARM SA, compania națională de medicamente și produse farmaceutice, a trecut printr-o transformare spectaculoasă. De la pragul insolvenței, cu datorii istorice ce păreau insurmontabile, UNIFARM se prezintă astăzi ca o entitate puternică și stabilă financiar, un pilon de încredere sub autoritatea Ministerului Sănătății. Anunțul a fost făcut de Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, care a felicitat echipa pentru acest parcurs remarcabil.
Datorii istorice, sterse complet: Performanța financiară a unei companii de stat
Cifrele prezentate de Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, vorbesc de la sine despre anvergura acestei redresări. În 2022, UNIFARM se confrunta cu o povară financiară copleșitoare: datorii totale de peste 1,26 miliarde de lei, dintre care peste un miliard reprezentau obligații către bugetul de stat. Astăzi, situația este radical schimbată: „Aceste datorii sunt zero. Vorbim despre o reducere de 100% a obligațiilor financiare și despre readucerea companiei pe baze solide”, a subliniat Ministrul Rogobete. Mai mult, compania a înregistrat un rezultat net cumulat de aproape un miliard de lei, demonstrând o gestionare eficientă și profitabilă.
Raportul de activitate pentru perioada 2022-2026 ilustrează o creștere exponențială a indicatorilor financiari:
- Cifra de afaceri a urcat de la aproximativ 79 milioane lei în 2022 la peste 274 milioane lei în prezent, marcând o creștere de peste 246%.
- Capitalurile proprii au făcut un salt impresionant, de la -708 milioane lei la +68 milioane lei, o corecție de peste 770 milioane lei, punând capăt anilor de dezechilibre majore. În 2022, UNIFARM înregistra pierderi de peste 400 milioane lei și un risc real de insolvență. „Astăzi, este un pilon de stabilitate pentru sistemul de sănătate”, a adăugat Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.
Extindere operațională fără precedent: Portofoliu, rețea și certificări
Dincolo de redresarea financiară, UNIFARM a cunoscut o expansiune operațională semnificativă, consolidându-și rolul vital pe piața farmaceutică din România. Portofoliul de produse a crescut de la doar 3 molecule active la peste 1.300 de produse, diversificându-și considerabil oferta. Rețeaua de distribuție deservește acum sute de spitale și mii de farmacii, asigurând o acoperire extinsă la nivel național. Această evoluție a fost însoțită de obținerea unor certificări esențiale, precum autorizația pentru un depozit central GDP (Good Distribution Practice), certificări ISO și sute de autorizații de punere pe piață.
Un sprijin real pentru sistemul sanitar: Intervenții cheie în perioada de criză
Între 2023 și 2025, UNIFARM a demonstrat că este mai mult decât o companie cu performanțe financiare, transformându-se într-un sprijin esențial pentru sistemul sanitar, capabilă să intervină rapid în situații critice.
- A furnizat produse derivate din plasmă, vitale pentru numeroase tratamente.
- A asigurat livrarea de noradrenalină către aproape 300 de unități sanitare.
- A distribuit antivirale esențiale pentru spitale și farmacii.
- A livrat peste 800.000 de flacoane de soluții perfuzabile, acoperind nevoi masive.
Toate aceste acțiuni „arată capacitatea companiei de a interveni rapid atunci când apar blocaje în piață”, a conchis Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.
Lecția UNIFARM: Rigoare, responsabilitate și consecvență
Transformarea UNIFARM SA este un exemplu elocvent despre modul în care o companie publică strategică poate fi redresată și adusă la performanță. „Această transformare demonstrează ce se poate construi atunci când o companie publică strategică este administrată cu rigoare, responsabilitate și consecvență”, a afirmat Alexandru Rogobete. De la o vulnerabilitate sistemică, UNIFARM a devenit astăzi „un sprijin real pentru pacienți și pentru spitale”, un rezultat salutat de Ministrul Sănătății, care a transmis felicitări conducerii și întregii echipe UNIFARM SA pentru acest parcurs excepțional.
-
Exclusivacum 5 zileVărbilău, SRL-ul „Cărbunaru & Co.”: Unde banul public e afacere de familie, cu happy hour la corupție! (II)
-
Exclusivacum 19 oreClanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)
-
Exclusivacum 5 zileJilava: „Arhiva Neagră” a „Văduvei” și „Filmul” cu Pian care nu se mai vede! Teoroc, de la „baroneasă” la „suspectă de curățat probe” – Un blockbuster penal de neratat!
-
Exclusivacum 5 zileRăsturnare de situație la CCR: Pensiile militare, sub scut constituțional! Sindicatul Diamantul avertizează Guvernul pe tema unui „OUG” misterios
-
Exclusivacum 3 zileCircul de la Ploiești: Poliția Locală Ploiesti, azilul „ospătarilor” și coșmarul paraclinicilor politic activi – Statul de drept, în vacanță la „Revelion”!
-
Exclusivacum 5 zilePloiești, Mecca Țepelor: Il Capo și marionetele, in paradisul impunității (cu BMW și lacrimi de crocodil?)
-
Exclusivacum 3 zilePenitenciarul Giurgiu: Unde „spionii” au rămas fără baterii, iar informațiile critice mor pe drumul spre sefi
-
Exclusivacum 19 oreIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” – Când moralitatea e o păpușă gonflabilă și poliția, o afacere de „famiglie”!



