Președintele României, Klaus Iohannis, a participat marți, 14 iunie 2022, la Haga, Regatul Țărilor de Jos, la o reuniune în format restrâns, alături de premierii Belgiei, Letoniei, Poloniei și Portugaliei, precum și de Secretarul General NATO, în pregătirea Summitului NATO de la Madrid, de la finalul lunii iunie.

Reuniunea a prilejuit un schimb de opinii de substanță cu privire la evoluțiile de securitate generate de războiului de agresiune declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, continuarea asistenței multidimensionale pentru Ucraina, pregătirea deciziilor Summitului de la Madrid cu accent pe consolidarea posturii de descurajare și apărare a NATO pe Flancul Estic al Alianței, procesul de negociere a noului Concept Strategic al NATO și perspectivele aderării la Alianță a Suediei și a Finlandei.

În cadrul discuțiilor, Președintele Klaus Iohannis a subliniat necesitatea unei prezențe aliate consolidate și eficiente pe Flancul Estic, unitare, coerente și sustenabile, în special în sudul acestuia, la Marea Neagră – aceasta fiind și regiunea cea mai expusă ca urmare a acțiunilor agresive ale Rusiei.

Președintele României a subliniat, de asemenea, că apărarea colectivă este și trebuie să rămână sarcina fundamentală prioritară a NATO. În contextul actual, legătura transatlantică și Articolul 5 al Tratatului de la Washington, care au făcut din NATO cea mai puternică alianță politico-militară din istorie, sunt mai relevante ca oricând.

Președintele Klaus Iohannis a menționat necesitatea ca viitorul Concept Strategic al NATO să reflecte, cât mai adecvat și realist, noua situație de securitate, plecând de la recunoașterea Rusiei ca principală amenințare la adresa NATO, să acorde prioritate apărării colective și să consolideze Alianța pe toate palierele, pentru a face față tuturor provocărilor din prezent și din viitor.

Președintele României a prezentat eforturile susținute depuse de țara noastră pentru a sprijini umanitar Ucraina, dar și Republica Moldova și a subliniat, și în acest context, importanța demersurilor pentru asigurarea securității alimentare, domeniu în care România oferă deja un sprijin consistent.

Președintele Klaus Iohannis a susținut, totodată, necesitatea consolidării relațiilor NATO cu partenerii din regiune, profund afectați de efectele agresiunii Rusiei.

De asemenea, Președintele României a exprimat susținerea fermă a României pentru politica NATO a „Ușilor Deschise” și, în acest context, pentru aderarea Suediei și a Finlandei la Alianță. Președintele Klaus Iohannis a precizat că aderarea acestor state va contribui la întărirea securității Alianței în ansamblul său, printr-o postură de descurajare și de apărare mai eficientă, inclusiv pe Flancul Estic.

La finalul reuniunii a fost adoptată o Declarație Comună.

Vă redăm textul Declarației Comune (traducerea în limba română și textul original în limba engleză):

Declarația de la Haga – Întărind NATO pentru o nouă realitate de securitate

1. Astăzi, 14 iunie 2022, Șefii de Stat și de Guvern ai Belgiei, Danemarcei, Letoniei, Olandei, Poloniei, Portugaliei și României ne-am reunit la Haga pentru pregătirea apropiatului Summit NATO de la Madrid.

2. Războiul brutal, ilegal, neprovocat și nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei a zdruncinat pacea în Europa și a schimbat fundamental securitatea euroatlantică. Astăzi, ne reafirmăm întreaga solidaritate cu Ucraina. Suntem uniți în acordarea unui sprijin ferm și de durată Ucrainei, care continuă să își exercite dreptul la legitimă apărare, când securitatea Europei și a lumii libere se află în joc. Adresăm un apel Președintelui Putin să oprească imediat acest război de agresiune lipsit de sens și să-și retragă toate forțele militare din Ucraina. Reiterăm poziția principială de sprijin pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei în granițele sale recunoscute internațional.

3. Ca răspuns la războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, NATO și Aliații au adoptat măsurile necesare pentru a asigura securitatea și apărarea teritoriului aliat. NATO va continua să promoveze pacea, securitatea și stabilitatea în întreaga regiune euroatlantică, cu o abordare cuprinzătoare de tip 360 de grade. La acest moment critic pentru securitatea noastră și pentru pacea și stabilitatea internaționale, vom continua să întărim NATO ca fundament al apărării noastre colective și ca forum esențial pentru consultări transatlantice de securitate și decizii între Aliați.

4. Noi, Șefii de Stat și Guvern ai Belgiei, Danemarcei, Letoniei, Olandei, Poloniei, Portugaliei și României suntem de acord ca la Summitul NATO de la Madrid să luăm decizii privind o nouă linie de referință a posturii NATO, adaptată unei realități strategice mai imprevizibile și mai periculoase, pentru a descuraja, apăra, contesta și nega succesul oricărui agresor în îndeplinirea obiectivelor sale. În lumina celei mai grave amenințări la adresa securității euroatlantice din ultimele decenii, vom consolida în mod semnificativ postura noastră de descurajare și apărare pe termen lung. Vom contribui la dezvoltarea întregii game de forțe disponibile și capabilități, necesare menținerii unei posturi de descurajare și apărare a NATO robuste, credibile și sustenabile pe termen lung. Vom continua să adoptăm toate măsurile necesare pentru a proteja și apăra securitatea populațiilor noastre și a fiecărui centimetru de teritoriu aliat. Măsurile noastre vor fi proporționale cu amenințarea și cu mediul de securitate în schimbare.

5. La Summitul NATO de la Madrid, Aliații vor aproba un nou Concept Strategic al NATO, care va ghida Alianța în anii care vor urma și care va asigura că aceasta va rămâne pregătită și echipată corespunzător pentru viitor. Susținem acest demers important. Țările europene trebuie să își asume mai multă responsabilitate pentru securitatea Europei. Vom menține, de asemenea, coerența cu eforturile de securitate și apărare în curs la nivelul Uniunii Europene, care rămâne un partener unic și esențial al NATO.

6. Confruntați cu o nouă realitate în planul securității, considerăm că este necesară o creștere a resurselor pentru a întări NATO și pentru a ne consolida capacitatea de a răspunde oricărei amenințări la adresa securității noastre colective. De aceea, la Madrid, Aliații trebuie să reafirme Angajamentul de Investiții pentru Apărare ce vizează cheltuirea a 2 % din PIB pentru apărare și să agreeze o abordare ambițioasă care să consolideze Alianța pentru viitor prin creșterea considerabilă a finanțării comune a NATO, în conformitate cu deciziile adoptate la Summitul de la Bruxelles din 2021.

7. Finlanda și Suedia au decis să solicite apartenența la NATO și și-au depus cererile de aderare. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a schimbat în mod radical situația de securitate atât pentru Finlanda, cât și pentru Suedia, la fel ca și pentru NATO. Salutăm cu toată deschiderea și sprijinim cererile de aderare ale celor două state. Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO, care împărtășesc principiile și valorile noastre. Ambele țări beneficiază de ani de experiență în pregătirea, formarea și operarea alături de NATO și Aliații săi. Împreună vom întări Alianța.

Statement – Strengthening NATO for a new security reality

1. Today, 14 June 2022, the Heads of State and Government of Belgium, Denmark, Latvia, the Netherlands, Poland, Portugal and Romania met in The Hague in preparation of the upcoming landmark NATO Summit in Madrid.

2. Russia’s brutal, illegal, unprovoked and unjustified war against Ukraine has shattered peace in Europe and fundamentally changed Euro-Atlantic security. Today we reaffirmed our full solidarity with Ukraine. We are united in our unwavering and enduring support to Ukraine as it continues to exercise its right to self-defence as the security of Europe and the free world is at stake. We call on President Putin to immediately stop this senseless war of aggression and withdraw all Russian military forces from Ukraine. We reiterate our principled stance in support of Ukraine’s independence, sovereignty and territorial integrity within its internationally recognized borders.

3. In response to Russia’s war against Ukraine, NATO and Allies have taken necessary measures to ensure the security and defence of Allied territory. NATO will continue to strive for peace, security and stability in the whole of the Euro-Atlantic area with a 360 degrees approach. At this critical moment for our security and international peace and stability, we will further strengthen NATO as the foundation for our collective defence, and the essential forum for transatlantic security consultations and decisions among Allies.

4. We, the Heads of State and Government of Belgium, Denmark, Latvia, the Netherlands, Poland, Portugal and Romania agree that at the NATO Summit in Madrid, we will take decisions on a new baseline for NATO’s posture tailored to a more unpredictable and dangerous strategic reality to deter, defend, contest and deny the success of any aggressor in meeting their objectives. In light of the gravest threat to Euro-Atlantic security in decades, we will also significantly strengthen our longer-term deterrence and defence posture. We will contribute to developing the full range of ready forces and capabilities necessary to maintain a robust, credible and sustainable longer-term NATO deterrence and defence posture. We will continue to take all necessary steps to protect and defend the security of our Allied populations and every inch of Allied territory. Our measures will remain commensurate with the threat and the changed security environment.

5. At the NATO Summit in Madrid Allies will endorse a new Strategic Concept for NATO, which will guide the Alliance in the years to come and ensure it remains, fit and resourced for the future. We support this important work. European countries must take more responsibility for European security. We will also maintain coherence with security and defence efforts under way within the European Union, which remains a unique and essential partner for NATO.

6. Facing a new security reality, we believe increased resourcing is necessary in order to strengthen NATO and bolster our capacity to respond to any threat to our collective security. In Madrid, Allies should therefore recall the Defence Investment Pledge to spend 2 % of our GDP on defence and agree to an ambitious approach to bolster our Alliance for the future by considerably increasing NATO common funding in accordance with decisions taken at the Brussels 2021 Summit.

7. Finland and Sweden have both decided to seek NATO membership and have submitted their applications. Russia’s war against Ukraine has drastically changed the security situation for both Finland and Sweden, as it has done for NATO. We wholeheartedly welcome and support their applications for membership. Finland and Sweden are NATO’s closest partners, sharing our principles and values. Both countries have years of experience training, exercising and operating alongside NATO and its Allies. Together we will strengthen the Alliance.