Actualitate
EXPLOZIV/Florian Coldea a devenit conferențiar la Academia SRI cu un dosar fără acoperire
Generalul Florian Coldea, fostul prim-adjunct al directorului Serviciului Român de Informații (SRI), a dat concurs pe 30 iunie 2017 pentru un post de conferențiar universitar la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” (ANIMV) a SRI și a fost declarat admis, deși nu îndeplinea toate criteriile cerute de legislație.
Florian Coldea a declarat, sub propria semnătură, că este eligibil pentru a ocupa postul didactic, iar comisia de concurs i-a admis dosarul, deși generalul SRI nu bifează toate standardele științifice minimale necesare și obligatorii. Dosarul de concurs al acestuia a fost avizat de Serviciul Juridic al Academiei SRI, conform procedurilor.
Toate indiciile arată că fostul șef operativ al SRI și-a pregătit CV-ul în ultimii doi ani de zile, astfel încât să poată ocupa, la un moment dat, poziția de conferențiar universitar.
În urma acestui concurs, Florian Coldea ar urma să fie din nou angajat în Serviciul Român de Informații cu normă întreagă, având în vedere că ANIMV este unitate militară a SRI.
Coldea este pensionar de aproape șapte luni, după ce a fost forțat să demisioneze din SRI la mijlocul lunii ianuarie, în urma dezvăluirilor făcute de omul de afaceri Sebastian Ghiță despre vacanțele petrecute împreună în mai multe destinații exotice.
Florian Coldea nu a răspuns la telefon și nici la mesajele prin care i-am cerut un punct de vedere.
În schimb, am primit o reacție de la Biroul de Presă al ANIMV: „Vă asigurăm că întreaga procedură de obținere a titlului de conferențiar universitar a domnului Florian Coldea a fost una riguroasă, transparentă și în concordanță cu toate legile și regulamentele”.
*
La doar trei luni după ce Florian Coldea a fost înlăturat din poziția de prim-adjunct al directorului SRI, ANIMV a configurat un post de conferențiar universitar cu dedicație pentru el.
Pe 28 aprilie 2017, în Monitorul Oficial apărea anunțul privind scoaterea la concurs a postului de conferențiar universitar poziția 76 în Departamentul de Studii de Securitate și Studii de Intelligence al Facultății de Studii de Intelligence.
Conform procedurilor, Academia SRI a făcut publică vacantarea postului inclusiv pe site-ul propriu, însă nu imediat, așa cum prevede legislația, ci abia în luna iunie.
Timp de șase săptămâni, între 28 aprilie și 14 iunie, s-a derulat perioada în care cei interesați să se înscrie la concurs o puteau face. Singurul care și-a depus dosarul a fost Florian Coldea.
Principalele două discipline din planul de învățământ pentru fișa postului de conferențiar universitar poziția 76 au fost Managementul riscurilor de securitate și Managementul organizației de securitate națională.
Teza de doctorat a lui Florian Coldea se numește Managementul schimbării în serviciile de informații. În trecut, acesta a ținut la ANIMV două cursuri, Managementul riscurilor de securitate națională și Etica în analiza de informații.
Președintele comisiei de concurs a fost conf. univ. dr. Veronica Mihalache, directorul Departamentului de Studii de Securitate și Studii de Intelligence din cadrul Facultății de Studii de Intelligence.
Aceasta a fost colegă de facultate cu Florian Coldea, amândoi urmând cursurile Facultății de Psihosociologie din cadrul ANIMV în perioada 1992-1996. De altfel, Veronica Mihalache urmează să fie șefa lui Florian Coldea începând cu luna octombrie 2017.
Din comisie au mai făcut parte: prof. univ. dr. Remus Pricopie, de la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), prof. univ. dr. Teodoru-Gheorghe Ștefan, de la ANIMV, prof. univ. dr. Daniel Dumitru, de la Universitatea Națională de Apărare „Carol I”, și prof. univ. dr. Ioan Constantin Rada, de la Universitatea din Oradea.

Remus Pricopie, rector al SNSPA. Foto: Lucian Muntean
Remus Pricopie este rectorul SNSPA, universitate unde soția lui Florian Coldea, Dorina Coldea, a încercat anul trecut să ocupe un post de lector în Departamentul de Sociologie al Facultății de Științe Politice. În urma dezvăluirilor în exclusivitate făcute de PressOne, SNSPA a decis, trei zile mai târziu, să suspende concursul pentru postul didactic vizat de soția prim-adjunctului SRI.
Remus Pricopie este un apropiat al lui George Maior, fostul director al SRI. Pricopie deține și funcția de președinte interimar al Academiei de Științe ale Securității Naționale, o instituție de tip sinecură, care le plătește salarii pe viață membrilor săi. Printre aceștia se numără și George Maior, Vasile Dîncu, Dan Mihalache, Sorin Cîmpeanu sau Adrian Curaj.
Neclaritățile concursului susținut de Coldea
Pentru a obține postul de conferențiar universitar poziția 76, scos la concurs de către ANIMV, Florian Coldea avea de rezolvat două obligații majore: să completeze dosarul de concurs, prin care să demonstreze că îndeplinește criteriile didactice și științifice cerute de lege, și să susțină o prelegere publică.
Un dosar de concurs, indiferent de gradul didactic vizat, trebuie completat în acord cu Standardele minimale necesare și obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice în domeniul Științe militare, informații și ordine publică (Comisia 26), stabilite prin Ordinul de Ministru nr. 6129/2016. Dacă un candidat nu îndeplinește cerințele minimale necesare și obligatorii, acesta este declarat respins.
La Comisia de Științe militare, informații și ordine publică, criteriile minimale sunt împărțite în trei domenii distincte: Activitatea didactică, Activitatea de cercetare și Recunoașterea impactului activității științifice.
Pentru fiecare dintre cele trei domenii există un punctaj minim pe care un candidat trebuie să-l îndeplinească pentru a-i fi acceptat dosarul de înscriere.
Pentru postul de conferențiar, punctajul minim total este de 60 de puncte, împărțite astfel: minimum 35 de puncte pentru Activitatea didactică, minimum 20 de puncte pentru Activitatea de cercetare și minimum 5 puncte pentru Recunoașterea impactului activității științifice.
Cele mai importante piese din dosarul unui candidat sunt CV-ul și fișa de verificare a îndeplinirii standardelor pentru obținerea unui grad didactic.
După ce am analizat și comparat CV-ul, fișa de verificare și lista de lucări ale lui Florian Coldea, am descoperit că există o serie de suspiciuni în legătură cu punctajul realizat de fostul număr doi din SRI, dar și faptul că acesta nu îndeplinește unele dintre criteriile obligatorii cerute de standarde, condiții cumulative ca un candidat să fie declarat admis.
Coldea și-a calculat un punctaj total, potrivit fișei personale de verificare a standardelor, de 73,576. Totuși, acesta este aparent mai mic de 60 de puncte, minimul necesar pentru a fi declarat admis la concursul pentru un post de conferențiar în domeniul Științe militare, informații și ordine publică.
Să le luăm pe rând.

Punctajul realizat de Florian Coldea, potrivit propriilor calcule, este de 73,576.
Criteriul 1. Activitatea didactică
Prima neconcordanță între CV-ul lui Florian Coldea și fișa de verificare a îndeplinirii standardelor apare la capitolul Activitate didactică.
Punctajul minim necesar pentru acest domeniu este de 35 de puncte, iar Florian Coldea a declarat că are un punctaj cu puțin peste limită, de 36,076.
La subpunctul 1.2.1 trebuia trecut punctajul aferent cursurilor universitare, materialelor didactice și de îndrumare publicate de Florian Coldea de-a lungul timpului. Pentru fiecare curs universitar, material didactic și de îndrumare se acordă 5 puncte.
Florian Coldea și-a atribuit 5 puncte, aferente publicării unui astfel de volum. Totuși, la acest subpunct, nu întrunește cerințele obligatorii cerute de legislație.
Potrivit Standardelor minimale necesare și obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice în domeniul Științe militare, informații și ordine publică (Comisia 26), la acest subpunct, candidatul trebuie să aibă publicate minimum două volume, dintre care unul trebuie să fie, în mod obligatoriu, un curs universitar.
Potrivit listei de lucrări (document din dosarul de concurs, altul decât fișa de verificare), cele 5 puncte se datorează publicării unui curs universitar destinat studenților de la ANIMV, curs care are un regim special, fiind clasificat.


Standardele minimale necesare și obligatorii pentru domeniul Activitate didactică.
Fișa de verificare a lui Florian Coldea, de unde reiese că nu îndeplinește condiția de la subpunctul 1.2.1.
Criteriul 2. Activitatea de cercetare
Un alt semn de întrebare este ridicat de îndeplinirea standardelor de la domeniul Activitate de cercetare, unde avea nevoie de minimum 20 de puncte.
Este vorba despre punctul 2.2, Articole/studii/rapoarte de cercetare al căror conținut este relevant în domeniul Științe militare, informații și ordine publică și care sunt publicate în reviste, buletine științifice cu prestigiu recunoscut sau în volumele unor manifestări științifice în domeniul Științe militare, informații și ordine publică sau indexate în baze de date internaționale.
Potrivit fișei de verificare a îndeplinirii standardelor, semnată de Florian Coldea, acesta a declarat un număr de 22 de articole sau studii semnate, pentru care și-a atribuit un punctaj de 22,5 puncte.
Florian Coldea a semnat în mod cert patru articole care se încadrează în criteriile științifice ale acestui subdomeniu:
– „Symmetry and asymmetry in international relations”, publicat în revista Impact Strategic, nr. 1/2011, articol semnat împreună cu Liviu Bogdan Vlad,
– „New challenges on the intelligence frontline – a practitioner’s perspective”, publicat în Revista Română de Studii de Intelligence, nr. 14, din decembrie 2015,
– „Buiding National Capabilities and Countering Hybrid Threats: Lesson Learned”, publicat în 2015 în volumul conferinței Countering Hybrid Threats: Lesson Learned from Ukraine,
– „The Intelligent Nexus. Security, Development and Intelligence Cooperation in the Black Sea Area”, publicat în 2016 în volumul conferinței Intelligent in the Knowledge Society.
De exemplu, Florian Coldea specifică în CV, la capitolul publicații, un număr de 10 editoriale publicate în revista Intelligence, un argument la o carte și trei prefețe, din care una semnată împreună cu George Maior. Niciunul dintre aceste texte nu este și nu poate fi considerat articol sau studiu științific, având în vedere că nu conține referințe științifice.
În lista de lucrări, document necesar pentru calcularea punctajului, sunt trecute toate aceste editoriale publicate în revista Intelligence.
Mai mulți profesori universitari care în trecut au făcut parte din comisii de concurs pentru posturi didactice ne-au declarat că editorialele, prefețele sau argumentele nu pot fi considerate studii științifice și nu pot fi luate în calcul la realizarea punctajului pentru un concurs didactic.
Un profesor ne-a declarat sub protecția anonimatului că standardele de la Comisia de Științe militare, informații și ordine publică sunt cele mai mici din tot sistemul educațional universitar.
„La acea comisie au relativizat totul, încât numai știință nu se poate chema ce se întâmplă acolo”, ne-a declarat profesorul.
În concluzie, punctajul lui Florian Coldea la acest domeniu este discutabil.
Criteriul 3. Recunoașterea impactului activității științifice
Și la acest ultim capitol, unde punctajul minim necesar este de 5 puncte, există un indicator care nu își găsește un corespondent în realitate, dar și o cifră trecută greșit, care îi umflă lui Florian Coldea punctajul total cu 4 puncte.
Acesta bifează două puncte la subcapitolul 3.1.2 din fișa de verificare, aferente lucrărilor sale care au fost citate în reviste indexate în baze de date internaționale. În realitate, nu beneficiază de nicio astfel de citare potrivit Google Scholar și Publish or Perish, două instrumente online care indexează articolele științifice citate de alți cercetători.
La capitolul 3.3.1, Prezentări/invitații în plenul unor manifestări științifice internaționale, Florian Coldea menționează faptul că a fost prezent la 8 astfel de manifestări internaționale. Pentru participarea la o conferință, punctajul acordat este de câte un punct, deci ar fi trebuit să fie 8. În fișa lui Coldea apare 10, cu două puncte mai mult.
Notă
Standardele minimale necesare și obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice în domeniul Științe militare, informații și ordine publică (Comisia 26), stabilite prin Ordinul de Ministru nr. 6129/2016, precizează foarte clar faptul că o lucrare științifică nu poate fi cuantificată de două ori, la categorii diferite, astfel încât candidatul să își ridice punctajul în mod artificial:
„O publicație sau citare se încadrează la un singur indicator, luându-se în considerare încadrarea cea mai favorabilă candidatului”.
Reangajarea lui Coldea în SRI
Există o serie de proceduri care trebuie îndeplinite după ce un candidat este declarat admis în urma unui concurs didactic.
Pentru a fi considerat validat, concursul promovat de Florian Coldea trebuia să fie avizat mai întâi de consiliul Facultății de Intelligence, iar mai apoi de Senatul ANIMV.
Biroul de Presă al ANIMV ne-a confirmat că cele două avizări au fost făcute înainte de vacanța universitară, care a început la 1 august.
Următorul pas a fost acordarea titlului didactic candidatului declarat admis, care se face potrivit art 26, alin. 1 din Metodologia privind organizarea și desfășurarea concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice din ANIMV, prin decizia rectorului ANIMV, care ulterior se consemnează în Ordinul de Zi pe Unitate.
Potrivit Biroului de Presă al ANIMV, decizia de acordare a gradului didactic de conferențiar universitar lui Florian Coldea a fost deja semnată de rectorul Academiei SRI.
Abia după această formalitate se declanșează procedura de angajare în SRI a unui viitor cadru didactic. Potrivit art. 48 din aceeași metodologie,
„încadrarea candidaților declarați «Reușit» în Serviciul Român de Informații și numirea pe oricare din posturile scoase la concurs sunt condiționate de promovarea unor etape de selecție specifice instituției, în conformitate cu Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu completările și modificările ulterioare și cu reglementările interne în vigoare”.
Potrivit Biroului de Presă al ANIMV, procedura de angajare a lui Florian Coldea în funcția de conferențiar universitar nu a fost demarată până în acest moment.
Rectorul Academiei SRI, demis
Surse din mediul academic ne-au declarat că rectorul Academiei SRI, Niculae Iancu, a fost demis și trecut în rezervă la finalul lunii iulie, odată cu valul masiv de plecări ale unor ofițeri de rang înalt din Serviciul Român de Informații.
Deși nu există nicio confirmare oficială din partea SRI, demiterea lui Niculae Iancu are cel mai probabil legătură cu multiplele dezvăluiri ale presei care au vizat încălcări flagrante ale eticii academice sau chiar ilegalități comise la ANIMV, multe dintre ele produse în mandatul de rector al lui Niculae Iancu, altele – girate și acoperite de acesta.

Niculae Iancu, fost rector al Academiei SRI. Foto: intelligence.sri.ro
Niculae Iancu avea gradul de colonel în SRI și ocupa funcția didactică de conferențiar universitar la ANIMV. Până în 2013, el a fost consilier personal al lui George Maior.
Surse din zona serviciilor de informații ne-au declarat că Iancu este un apropiat al lui George Maior, fiind adus din Ministerul Apărării la SRI în 2007.
Iancu este absolvent al Academiei Tehnice Militare, iar în MApN a fost cercetător științific la Centrul de Testare, Evaluare și Cercetare Științifică Armamente. Iancu este și membru în Academia de Științe ale Securității Naționale, înființată de Gabriel Oprea și de George Maior, poziție care îi asigură un salariu pe viață.
Cel mai probabil, poziția de rector al ANIMV va fi ocupată din această toamnă de către profesorul Adrian Ivan, director al Departamentului de Studii Internaționale și Istorie Contemporană al Facultății de Istorie și Filosofie de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.
Ivan a fost numit în octombrie 2016 „coordonatorul activității” Școlii Doctorale a ANIMV, funcție care nu este însă prevăzută de legislația în vigoare, așa cum a dezvăluit jurnalista Melania Cincea.
Declarația pe propria răspundere
Potrivit metodologiei de concurs a ANIMV, dosarul unui candidat trebuie să cuprindă o cerere de înscriere „semnată de candidat, care include o declarație pe propria răspundere privind veridicitatea informațiilor prezentate la dosar”.
Declarațiile pe propria răspundere se fac sub incidența art. 292 din Codul Penal cu privire la falsul în declarații.

Plan tactic cu bătaie
Acțiunile fostului prim-adjunct al directorului SRI din ultimii doi ani, după alegerea lui Klaus Iohannis în funcția de președinte și demisia fostului director George Maior, arată că Florian Coldea s-a preocupat de îndeplinirea criteriilor pentru a obține un post didactic la Academia SRI.
Anul trecut, Coldea și-a publicat teza de doctorat obținută în anul 2010 la Academia SRI, sub coordonarea lui Gabriel Oprea. Lucrarea a apărut sub același titlu sub care a fost susținută, Managementul schimbării în serviciile de informații, la Editura Academiei Naționale de Informații.
Publicarea tezei este o condiție obligatorie conform criteriilor legale pentru a ocupa cel puțin poziția de lector.
9 din cele 20 de publicații menționate în CV-ul lui Florian Coldea sunt semnate în perioada 2015-2017.
Așa se explică și faptul că, în acest an, Florian Coldea a mai scos o carte, ca unic autor, la Editura Academiei Naționale de Informații, intitulată Despre serviciile de Intelligence: gânduri, perspective, opinii. Pledoarie pentru încredere. Publicarea unei cărți ca unic autor era una dintre condițiile obligatorii pentru a putea promova concursul pentru postul de conferențiar.
Și, nu în ultimul rând, anul acesta, Florian Coldea a participat cu două comunicări la o conferință științifică organizată de Academia Forțelor Aeriene din Brașov, potrivit listei sale de lucrări.
Surprizele din CV-ul fostului șef operativ al SRI
CV-ul lui Florian Coldea conține mai multe informații surprinzătoare. Prima este faptul că acesta menționează că a fost lector universitar la ANIMV, fiind titular al cursurilor Managementul riscurilor de securitate națională și Etica în analiza de informații.
Potrivit Biroului de Presă al ANIMV, Florian Coldea a dat concurs pentru postul de lector universitar la Academia SRI în iunie 2010, însă calitatea lui de cadru didactic a încetat în momentul în care a fost trecut în rezervă.
Tot din CV am aflat că Florian Coldea a lucrat în Direcția de Prevenire și Combatere a Terorismului încă de când a terminat Facultatea de Informații din cadrul ANIMV, adică din 1996, și până când a fost numit adjunct al directorului SRI, în 2005. Una dintre principalele sale responsabilități în acea perioadă a fost recrutarea și dirijarea surselor în domeniul antiterorist.
Din 1999 și până în 2005 a ocupat mai multe funcții de conducere, cea mai înaltă poziție fiind cea de adjunct al șefului Direcției de Prevenire și Combatere a Terorismului.
Lucrările publicate de Florian Coldea, potrivit propriului CV
- Thierry Cretin – Mafia. Pe urmele societăților criminale. Prefață, Editura RAO, 2011.
- „Symmetry and asymmetry in International Relations”, articol publicat în revista Impact Strategic, nr. 1/2011 (coautor Liviu Bogdan Vlad).
- „Counter-espionage în the 21st Century. Perspectives and Transformayions”, în volumul A Mind War. Intelligence, Secret Services and Strategic Knowledge in the 21st Century, Editura RAO, 2011.
- „Analiști și operativi – versus sau contraversus”, în volumul Ars Analitica Provocări și tendințe în analiza de intelligence, Editura RAO, 2012.
- Jean Louis Brouguiere – Ceea ce n-am putut spune. 30 de ani de luptă împotriva terorismului. Prefață, Editura RAO, 2013.
- „Pledoarie pentru încredere – principalul capital al SRI”, editorial publicat în revista Intelligence, nr. 21.
- „Miza încrederii pentru lumea intelligence – cazul SRI”, titlul din CV. Editorial publicat în revista Intelligence, nr. 24, martie 2013, cu titlul „SRI se bazează pe încredere”.
- „Intelligethics – reperele etice în activitatea de intelligence” – titlul din CV. Editorial publicat în revista Intelligence, nr. 26, martie 2014, cu titlul „Etica în intelligence sau cum să conferi valoare adăugată unui bun public”.
- „Humint și Osint, perspective actuale și viitoare”, editorial publicat în revista Intelligence, nr. 27, septembrie 2014.
- „Rolul legislației în activitatea de intelligence”, editorial publicat în revista Intelligence, nr. 28, decembrie 2014.
- Jose Rodriguez – Măsuri extreme. Cum au salvat vieți ale cetățenilor americani măsurile dure adoptate de CIA după 11 septembrie. Prefață coautorată cu George Cristian Maior, Editura Rao, 2014.
- „25 de ani în pas cu România. Evoluția instituțională a SRI”, editorial publicat în revista Intelligence, nr. 29, martie 2015.
- „New challenges on the intelligence frontline – a practitioner’s perspective”, studiu publicat în Revista Română de Studii de Intelligence, nr. 14, decembrie 2015.
- „Argument” în Monografia SRI 1990-2015, Editura RAO, 2015.
- „Cyber security business as usual” – titlul din CV. Editorial publicat în revista Intelligence, în iunie 2016, cu titlul „Securitatea cibernetică, de la «perla coroanei» în IT spre «business as usual» în societate”, și nu în ianuarie-martie 2016, așa cum este menționat în CV.
- „Comunicarea serviciilor de intelligence. Sfârșitul tăcerii?!”, editorial publicat în revista Intelligence, nr. 32, septembrie 2016.
- „Combaterea terorismului: Competitivitate sau competiție?”, editorial publicat în revista Intelligence, nr. 33, decembrie 2016.
- „Intelligent Services in a democratic Society”în România transatlantică, coord. Vasile Iuga, Mihaela Nicola, Răsvan Radu, Club România, 2016.
- Managementul schimbării în serviciile de informații, teza de doctorat, Editura Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul”, 2016.
- Despre serviciile de intelligence: gânduri, perspective, opinii. Pledoarie pentru încredere, Editura Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul”, 2017.
Notă. Serviciul Român de Informații editează două reviste: Intelligence și Revista Română de Studii de Intelligence.( Emilia Şercan).
Actualitate
Schimbări importante pentru firme: ce presupune gestionarea deșeurilor de ambalaje conform HG și cine este vizat
Legislația privind ambalajele s-a modificat constant în ultimii ani, iar anul anterior a adus reguli mai stricte pentru companiile care introduc produse ambalate pe piața din România. Țintele de reciclare cresc, raportarea devine mai riguroasă, iar autoritățile verifică trasabilitatea reală a deșeurilor, nu doar existența unui contract.
Dacă ești manager financiar, logistic sau responsabil de mediu, aceste schimbări îți influențează direct bugetul și procedurile interne. Articolul explică pe scurt ce prevede legislația în vigoare, cine trebuie să se conformeze și ce pași concreți ai de făcut. Informațiile au caracter orientativ și nu înlocuiesc consultanța juridică sau financiară personalizată.
Ce prevede legislația pentru ambalaje?
Cadrul principal îl reprezintă Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, cu modificările ulterioare (inclusiv OG 1/2021 și HG 96/2023). Aceasta transpune în legislația națională cerințele europene privind economia circulară și responsabilitatea extinsă a producătorului.
HG 1074/2021 (publicată în octombrie 2021) stabilește cadrul legal pentru implementarea Sistemului de Garanție-Returnare (SGR) în România pentru ambalaje primare nereutilizabile (sticlă, plastic, metal) de la 0,1 la 3 litri. Aceasta obligă producătorii și comercianții să gestioneze ambalaje SGR, returnând o garanție de 0,50 RON la reciclare.
Pe lângă Legea 249/2015, se aplică OUG 196/2005 privind Fondul pentru Mediu, care stabilește contribuțiile datorate pentru neîndeplinirea obiectivelor de reciclare. Pentru 2025, țintele minime de reciclare la nivel național au fost:
- Sticlă – 70%
- Hârtie și carton – 75%
- Metale feroase – 70%
- Aluminiu – 50%
- Plastic – 50%
- Lemn – 25%
Atenție: autoritățile iau în calcul doar cantitățile efectiv reciclate, confirmate prin documente și raportate în sistemele informatice oficiale (SIATD). Estimările sau declarațiile fără trasabilitate nu mai produc efecte juridice.
Pentru o analiză detaliată a cadrului legal și a modului de aplicare, poți consulta explicațiile despre gestionarea deșeurilor de ambalaje conform HG, cu trimitere la articolele relevante din actele normative.
Directiva (UE) 2018/851: ce s-a schimbat în 2025?
Directiva (UE) 2018/851, publicată pe EUR-Lex, a modificat Directiva-cadru privind deșeurile 2008/98/CE și a consolidat principiul răspunderii extinse a producătorului (EPR). A fost transpusă în legislația națională prin OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor, care modifică Legea 211/2011.
Transpunerea în legislația națională a adus două efecte practice pentru firme:
- Trasabilitate completă – trebuie să demonstrezi circuitul de la introducerea pe piață până la reciclare.
- Responsabilitate financiară clară – dacă nu atingi țintele, plătești contribuția de 2 lei/kg pentru diferența nereciclată, conform OUG 196/2005.
Pentru un buget anual, acest mecanism poate genera costuri considerabile. De exemplu, dacă introduci 20 tone de ambalaje din plastic și reciclezi doar 8 tone (40%), rămâi cu un deficit de 2 tone față de ținta de 50%. Contribuția ajunge la 4.000 lei (2.000 kg × 2 lei). La volume mai mari, impactul crește proporțional.
Cine este vizat de obligații?
Legea se aplică tuturor operatorilor economici care introduc ambalaje pe piața națională, indiferent de dimensiune.
Sunt vizați:
- producătorii care ambalează produse în România;
- importatorii din state terțe;
- achizitorii intracomunitari;
- comercianții online care livrează produse ambalate către consumatori;
- retailerii care comercializează produse sub marcă proprie.
Nu există prag minim de cantitate. Chiar și 100 kg de ambalaje/an generează obligații de înregistrare și raportare.
Cum raportăm trimestrial la AFM?
Primul pas este înregistrarea în platforma SIATD (Sistemul Informatic pentru Asigurarea Trasabilității Deșeurilor), administrată de Administrația Fondului pentru Mediu, și, după caz, în registrul ROAFM.
Ulterior, trebuie să:
- Calculezi cantitățile de ambalaje introduse pe piață, defalcate pe materiale.
- Depui declarațiile lunare la AFM, până pe data de 25 a lunii următoare.
- Asiguri raportarea în SIATD pentru trasabilitatea deșeurilor.
- Păstrezi documentele justificative minimum 5 ani.
Documentele verificate frecvent în control:
- facturi de achiziție ambalaje;
- declarații vamale;
- contract cu OIREP sau dovezi de gestionare individuală;
- certificate de reciclare/valorificare;
- centralizatoare interne pe tip de material.
În majoritatea cazurilor, departamentul financiar și cel logistic trebuie să colaboreze lunar pentru a evita diferențele între stocuri, facturi și declarații.
Gestionare individuală sau transfer către OIREP?
Ai două opțiuni:
1. Gestionare individuală
Organizezi pe cont propriu colectarea și reciclarea. Această variantă presupune contracte directe cu colectori și reciclatori, monitorizare permanentă și costuri administrative ridicate.
2. Transferul responsabilității
Închei contract cu o OIREP autorizată, care preia obligațiile de îndeplinire a țintelor. În practică, majoritatea companiilor aleg această soluție pentru stabilitate operațională și predictibilitate financiară.
Detalii despre mecanism și condiții găsești în explicațiile privind gestionarea deșeurilor de ambalaje cu o OIREP, inclusiv despre răspunderea contractuală și indicatorii de performanță. Pentru rezultate eficiente, verifică autorizația valabilă a OIREP-ului și istoricul îndeplinirii țintelor colective.
Ce riscuri și sancțiuni există?
Garda Națională de Mediu poate aplica amenzi pentru nerespectarea obligațiilor privind ambalajele. Conform Legii 249/2015 (cu modificările ulterioare), amenzile pentru operatori economici sunt cuprinse între 10.000 și 25.000 lei, în funcție de tipul contravenției:
- neînregistrare sau neraportare: amenzi în intervalul 10.000–20.000 lei;
- neîndeplinirea obligațiilor de colectare selectivă: 15.000–25.000 lei;
- neîndeplinirea țintelor fără plata contribuției: contribuție de 2 lei/kg + accesorii.
Din perspectivă financiară, riscul major nu îl reprezintă amenda punctuală, ci acumularea diferențelor de plată pe mai mulți ani fiscali.
Checklist rapid pentru firme
Verifică dacă:
- ești înregistrat în SIATD și, după caz, ROAFM;
- ai centralizat cantitățile pe ultimele 12 luni;
- ai calculat țintele pe fiecare material;
- ai bugetat contribuția potențială de 2 lei/kg;
- ai desemnat un responsabil intern;
- monitorizezi lunar evoluția cantităților;
- ai programat un audit anual al datelor.
Dacă identifici neclarități, solicită un audit gratuit al cantităților de ambalaje sau programează o discuție cu un consultant al unei OIREP pentru a clarifica obligațiile specifice activității tale.
Gestionarea corectă a deșeurilor de ambalaje influențează direct costurile operaționale, relația cu partenerii comerciali și indicatorii ESG ai companiei. O abordare organizată, bazată pe date reale și verificabile, te ajută să controlezi bugetul și să eviți corecțiile ulterioare.
Actualitate
Giganții mărilor își unesc forțele: Parteneriat strategic între TKMS și Navantia pentru viitorul apărării europene
O alianță împotriva blocajelor: Răspunsul industrial la noua realitate geopolitică
Într-o mișcare strategică menită să redefinească peisajul industriei de apărare de pe continent, doi dintre cei mai importanți constructori navali din Europa, grupul german ThyssenKrupp Marine Systems (TKMS) și compania spaniolă Navantia, au semnat oficial un memorandum de înțelegere. Această colaborare istorică deschide calea pentru un proiect ambițios: posibilitatea ca submarinele proiectate de germani să fie construite direct pe șantierele navale din Spania.
Acordul vine într-un moment critic, marcat de o presiune fără precedent asupra sectorului maritim european. Escaladarea tensiunilor geopolitice din ultimii ani a generat o explozie a cererii de tehnică navală modernă, însă industria se lovește de un obstacol major: deficite severe de capacitate de producție și resurse tehnologice limitate la nivel continental.
Eficiență sub presiune: Obiectivele colaborării germano-spaniole
Parteneriatul dintre TKMS și Navantia nu este doar o formalitate, ci o tentativă de a găsi soluții pentru implementarea proiectelor militare într-un mod mai rapid și mai rentabil. Cele două companii au inițiat deja discuții la nivel de management, bazate pe o încredere reciprocă și pe respectarea strictă a reglementărilor privind concurența și controlul exporturilor.
Miza este uriașă: explorarea unor noi modele de cooperare industrială care să permită Europei să își onoreze contractele de apărare fără a sacrifica performanța sau termenele de livrare, în ciuda limitărilor actuale ale șantierelor navale.
Dincolo de protocol: Managementul unor portofolii complexe
Deși entuziasmul este mare, rămâne de văzut cum vor prioritiza cei doi coloși noile oportunități de afaceri, având în vedere portofoliile lor actuale extrem de încărcate. TKMS este angrenată în prezent în producția submarinelor Type 212CD pentru Germania și Norvegia, model care se află și pe lista scurtă pentru proiectul canadian de patrulare submarină.
De cealaltă parte, Navantia își concentrează eforturile pe finalizarea celor patru submarine din clasa S-80 destinate marinei spaniole. În afara sectorului subacvatic, ambele companii gestionează game vaste de nave de suprafață, de la fregatele germane din clasele 123 sau 125, până la distrugătoarele de clasă Hobart și nava strategică de proiecție „Juan Carlos I” din portofoliul spaniol. Această fuziune de expertiză promite să creeze un pol de putere capabil să susțină suveranitatea maritimă a Europei în deceniile următoare.
Actualitate
Când tratamentul nu e de ajuns: cum descoperă tot mai mulți români medicina integrativă Newmedicine.ro
Andreea are 38 de ani, lucrează în publicitate și a luat pastile pentru anxietate timp de doi ani. Nu se simțea mai bine, se simțea amorțită. „Am ajuns la un punct în care am zis că trebuie să existe și altceva,” povestește ea. A ajuns pe NewMedicine.ro căutând pe Google ceva despre tehnici de respirație. A rămas pentru că, spune ea, „în sfârșit cineva explica lucrurile fără să mă facă să mă simt ori naivă, ori bolnavă.”
Povestea Andreei nu e singulară. Ea reflectă o schimbare care se petrece discret, dar constant, în felul în care românii se raportează la propria sănătate.
Un concept vechi, o nevoie nouă
Medicina integrativă nu este o invenție recentă. Ideea că trupul și mintea funcționează împreună, că stilul de viață contează la fel de mult ca rețeta medicului, există de secole în diverse culturi. Ce s-a schimbat este că acum știința confirmă ceea ce tradiția intuia cu foarte mult timp in urma.
Daca nu stiai sunt statistici foarte relevante precum cele de la National Center for Complementary and Integrative Health (NCCIH), care spune ca aproximativ 38% dintre adulții americani au inglobat deja terapii complementare în paralel cu medicina convențională, iar aceasta tendința este în creștere. In intreaga lume, mai exact la nivel global, piața medicinei alternative și complementare a depășit valoare de 100 de miliarde de dolari și crește anual cu peste 20%, potrivit Global Market Insights. Sunt cifre si statistici care spun o realitate clară: oamenii caută mai mult decât un diagnostic și o rețetă.
În România, această tranziție este încă la început, dar se simte. Stresul cronic, burnout-ul, problemele de somn, alimentatia deficitara, poluarea toate acestea au împins mulți oameni să caute răspunsuri dincolo de cabinetul medical tradițional.
Ce face NewMedicine.ro diferit
NewMedicine.ro nu este un forum de remedii populare și nici un site care să promită vindecări miraculoase. Este o revistă digitală serioasă, dedicată medicinei integrative, adică acelei zone de mijloc în care medicina clasică și terapiile complementare nu se contrazic, ci se completează.
Platforma pornește de la o premisă simplă: un pacient informat ia decizii mai bune. Studiile confirmă și asta ca pacienții cu acces la informații de calitate au o apartenenta mai bună la tratamente și rezultate medicale superioare.
Conținutul de pe NewMedicine.ro acoperă mai multe paliere:
Medicina integrativă explicată accesibil — fără jargon inutil, fără promisiuni exagerate. Articolele despre echilibrul minte-corp sau rolul emoțiilor în boala fizică sunt scrise pentru omul obișnuit, nu pentru medicul specialist.
Psihoterapia ca pilon central precum ne spune Organizația Mondială a Sănătății (OMS) care estimează că depresia și anxietatea afectează peste 300 de milioane de oameni la nivel global. Conexiunea dintre stres, traumă emoțională și afecțiuni fizice nu mai poate fi ignorată. NewMedicine.ro tratează psihoterapia nu ca pe un lux, ci ca pe o componentă esențială a sănătății moderne.
Terapii alternative analizate obiectiv precum acupunctura, homeopatia, terapia Bowen, medicina tradițională chineză, yoga, Tai Chi toate sunt prezentate atât din perspectivă tradițională, cât și prin prisma cercetărilor recente. Fără misticism nejustificat, fără respingere reflexivă.
Nutriție și stilul de viață echilibrat astfel ca un studiu publicat în The Lancet arată că peste 11 milioane de decese anual sunt asociate cu alimentația nesănătoasă. NewMedicine.ro oferă recomandări practice, nu diete-minune.
Echilibrul pe care medicina modernă îl caută
Unul dintre miturile persistente este că medicina alternativă și cea clasică sunt dușmani. Realitatea e mai nuanțată: un tratament medicamentos poate fi completat cu psihoterapie, recuperarea fizică poate include meditație sau yoga, iar nutriția poate accelera vindecarea. Medicii din ce în ce mai mulți recunosc asta.
Aproximativ 70% dintre pacienții cu boli cronice caută la un moment dat terapii complementare, potrivit unor studii realizate de Harvard Health Publishing. Problema nu e că le caută ci adevarata problema e că o fac adesea fără informații corecte, fără să înțeleagă ce funcționează și ce nu, fără să știe când o terapie completează tratamentul și când îl sabotează.
Asta este golul pe care NewMedicine.ro încearcă să îl acopere cu informatiile relevante.
O comunitate, nu doar un site
Dincolo de articole, platforma conectează medici, terapeuți, pacienți și oameni pur și simplu curioși despre sănătatea lor. Secțiunile dedicate specialiștilor și evenimentelor fac din NewMedicine.ro un ecosistem real, nu doar o colecție de texte.
Andreea, cea din introducerea acestui articol, a ajuns în cele din urmă la un psihoterapeut recomandat prin comunitatea platformei. Mai ia pastile dar mai puține. „Nu am renunțat la medic,” spune ea. „Am adăugat și altceva.”
Poate că asta e cel mai bun rezumat al medicinei integrative: nu în loc de, ci și altceva.
Descoperi mai multe pe NewMedicine.ro — ghidul modern pentru sănătate integrativă.
-
Exclusivacum 4 zileEXCLUSIV: Bomba de sub nori – Fermierii-007 iau Poliția la întrebări: Sunt rachetele antigrindină muniție de război sau doar jucării scumpe pentru „băieții deștepți”?
-
Exclusivacum 2 zileMISIUNEA „OARBA” LA NATO/DOCUMENTE: CUM SĂ CUCEREȘTI BRUXELLES-UL CU UN CAZIER „REPUTAȚIONAL” ȘI DOUĂ FUNCȚII ÎN BUZUNAR
-
Featuredacum 4 zileSfidare absolută în Noaptea de Înviere: Un tânăr din Caransebeș a fost prins de două ori la volan, deși avea permisul suspendat
-
Exclusivacum 4 zileMILIȚIA ÎN BOXA ACUZAȚILOR: Statul îți dă bani de avocat, dar tot tu rămâi cu buza umflată!
-
Ancheteacum 4 zileSecunde critice la Vâlcea: Doi polițiști, ambii pe nume Ionuț, au smuls un copil din ghearele unei tragedii
-
Exclusivacum 3 zileRăzboi total între IGPR și Sindicatul Europol: Poliția Română denunță o campanie de dezinformare privind concursurile de management
-
Featuredacum 4 zileRevoluție digitală la vârful spionajului american: DIA abandonează birocrația pentru o Inteligență Artificială de „viteză maximă”
-
Administratieacum 4 zileLecție de integritate în prag de sărbători: Un polițist din Giurgiu a salvat liniștea unui bătrân după ce i-a returnat o mică avere găsită în parcare



