Connect with us

Actualitate

EXPLOZIV/Florian Coldea a devenit conferențiar la Academia SRI cu un dosar fără acoperire

Publicat

pe

Generalul Florian Coldea, fostul prim-adjunct al directorului Serviciului Român de Informații (SRI), a dat concurs pe 30 iunie 2017 pentru un post de conferențiar universitar la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” (ANIMV) a SRI și a fost declarat admis, deși nu îndeplinea toate criteriile cerute de legislație.

Florian Coldea a declarat, sub propria semnătură, că este eligibil pentru a ocupa postul didactic, iar comisia de concurs i-a admis dosarul, deși generalul SRI nu bifează toate standardele științifice minimale necesare și obligatorii. Dosarul de concurs al acestuia a fost avizat de Serviciul Juridic al Academiei SRI, conform procedurilor.

Toate indiciile arată că fostul șef operativ al SRI și-a pregătit CV-ul în ultimii doi ani de zile, astfel încât să poată ocupa, la un moment dat, poziția de conferențiar universitar.

În urma acestui concurs, Florian Coldea ar urma să fie din nou angajat în Serviciul Român de Informații cu normă întreagă, având în vedere că ANIMV este unitate militară a SRI.

Coldea este pensionar de aproape șapte luni, după ce a fost forțat să demisioneze din SRI la mijlocul lunii ianuarie, în urma dezvăluirilor făcute de omul de afaceri Sebastian Ghiță despre vacanțele petrecute împreună în mai multe destinații exotice.

Florian Coldea nu a răspuns la telefon și nici la mesajele prin care i-am cerut un punct de vedere.

În schimb, am primit o reacție de la Biroul de Presă al ANIMV: „Vă asigurăm că întreaga procedură de obținere a titlului de conferențiar universitar a domnului Florian Coldea a fost una riguroasă, transparentă și în concordanță cu toate legile și regulamentele”.

*

La doar trei luni după ce Florian Coldea a fost înlăturat din poziția de prim-adjunct al directorului SRI, ANIMV a configurat un post de conferențiar universitar cu dedicație pentru el.

Pe 28 aprilie 2017, în Monitorul Oficial apărea anunțul privind scoaterea la concurs a postului de conferențiar universitar poziția 76 în Departamentul de Studii de Securitate și Studii de Intelligence al Facultății de Studii de Intelligence.

Conform procedurilor, Academia SRI a făcut publică vacantarea postului inclusiv pe site-ul propriu, însă nu imediat, așa cum prevede legislația, ci abia în luna iunie.

Timp de șase săptămâni, între 28 aprilie și 14 iunie, s-a derulat perioada în care cei interesați să se înscrie la concurs o puteau face. Singurul care și-a depus dosarul a fost Florian Coldea.

Principalele două discipline din planul de învățământ pentru fișa postului de conferențiar universitar poziția 76 au fost Managementul riscurilor de securitate și Managementul organizației de securitate națională.

Teza de doctorat a lui Florian Coldea se numește Managementul schimbării în serviciile de informații. În trecut, acesta a ținut la ANIMV două cursuri, Managementul riscurilor de securitate națională și Etica în analiza de informații.

Președintele comisiei de concurs a fost conf. univ. dr. Veronica Mihalache, directorul Departamentului de Studii de Securitate și Studii de Intelligence din cadrul Facultății de Studii de Intelligence.

Aceasta a fost colegă de facultate cu Florian Coldea, amândoi urmând cursurile Facultății de Psihosociologie din cadrul ANIMV în perioada 1992-1996. De altfel, Veronica Mihalache urmează să fie șefa lui Florian Coldea începând cu luna octombrie 2017.

Din comisie au mai făcut parte: prof. univ. dr. Remus Pricopie, de la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), prof. univ. dr. Teodoru-Gheorghe Ștefan, de la ANIMV, prof. univ. dr. Daniel Dumitru, de la Universitatea Națională de Apărare „Carol I”, și prof. univ. dr. Ioan Constantin Rada, de la Universitatea din Oradea.

Remus Pricopie, rector al SNSPA. Foto: Lucian Muntean

Remus Pricopie este rectorul SNSPA, universitate unde soția lui Florian Coldea, Dorina Coldea, a încercat anul trecut să ocupe un post de lector în Departamentul de Sociologie al Facultății de Științe Politice. În urma dezvăluirilor în exclusivitate făcute de PressOne, SNSPA a decis, trei zile mai târziu, să suspende concursul pentru postul didactic vizat de soția prim-adjunctului SRI.

Remus Pricopie este un apropiat al lui George Maior, fostul director al SRI. Pricopie deține și funcția de președinte interimar al Academiei de Științe ale Securității Naționale, o instituție de tip sinecură, care le plătește salarii pe viață membrilor săi. Printre aceștia se numără și George Maior, Vasile Dîncu, Dan Mihalache, Sorin Cîmpeanu sau Adrian Curaj.

Neclaritățile concursului susținut de Coldea

Pentru a obține postul de conferențiar universitar poziția 76, scos la concurs de către ANIMV, Florian Coldea avea de rezolvat două obligații majore: să completeze dosarul de concurs, prin care să demonstreze că îndeplinește criteriile didactice și științifice cerute de lege, și să susțină o prelegere publică.

Un dosar de concurs, indiferent de gradul didactic vizat, trebuie completat în acord cu Standardele minimale necesare și obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice în domeniul Științe militare, informații și ordine publică (Comisia 26), stabilite prin Ordinul de Ministru nr. 6129/2016. Dacă un candidat nu îndeplinește cerințele minimale necesare și obligatorii, acesta este declarat respins.

La Comisia de Științe militare, informații și ordine publică, criteriile minimale sunt împărțite în trei domenii distincte: Activitatea didactică, Activitatea de cercetare și Recunoașterea impactului activității științifice.

Pentru fiecare dintre cele trei domenii există un punctaj minim pe care un candidat trebuie să-l îndeplinească pentru a-i fi acceptat dosarul de înscriere.

Pentru postul de conferențiar, punctajul minim total este de 60 de puncte, împărțite astfel: minimum 35 de puncte pentru Activitatea didactică, minimum 20 de puncte pentru Activitatea de cercetare și minimum 5 puncte pentru Recunoașterea impactului activității științifice.

Cele mai importante piese din dosarul unui candidat sunt CV-ul și fișa de verificare a îndeplinirii standardelor pentru obținerea unui grad didactic.

După ce am analizat și comparat CV-ul, fișa de verificare și lista de lucări ale lui Florian Coldea, am descoperit că există o serie de suspiciuni în legătură cu punctajul realizat de fostul număr doi din SRI, dar și faptul că acesta nu îndeplinește unele dintre criteriile obligatorii cerute de standarde, condiții cumulative ca un candidat să fie declarat admis.

Coldea și-a calculat un punctaj total, potrivit fișei personale de verificare a standardelor, de 73,576. Totuși, acesta este aparent mai mic de 60 de puncte, minimul necesar pentru a fi declarat admis la concursul pentru un post de conferențiar în domeniul Științe militare, informații și ordine publică.

Să le luăm pe rând.

Punctajul realizat de Florian Coldea, potrivit propriilor calcule, este de 73,576.

Criteriul 1. Activitatea didactică

Prima neconcordanță între CV-ul lui Florian Coldea și fișa de verificare a îndeplinirii standardelor apare la capitolul Activitate didactică.

Punctajul minim necesar pentru acest domeniu este de 35 de puncte, iar Florian Coldea a declarat că are un punctaj cu puțin peste limită, de 36,076.

La subpunctul 1.2.1 trebuia trecut punctajul aferent cursurilor universitare, materialelor didactice și de îndrumare publicate de Florian Coldea de-a lungul timpului. Pentru fiecare curs universitar, material didactic și de îndrumare se acordă 5 puncte.

Florian Coldea și-a atribuit 5 puncte, aferente publicării unui astfel de volum. Totuși, la acest subpunct, nu întrunește cerințele obligatorii cerute de legislație.

Potrivit Standardelor minimale necesare și obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice în domeniul Științe militare, informații și ordine publică (Comisia 26), la acest subpunct, candidatul trebuie să aibă publicate minimum două volume, dintre care unul trebuie să fie, în mod obligatoriu, un curs universitar.

Potrivit listei de lucrări (document din dosarul de concurs, altul decât fișa de verificare), cele 5 puncte se datorează publicării unui curs universitar destinat studenților de la ANIMV, curs care are un regim special, fiind clasificat.

Standardele minimale necesare și obligatorii pentru domeniul Activitate didactică.

Fișa de verificare a lui Florian Coldea, de unde reiese că nu îndeplinește condiția de la subpunctul 1.2.1.

Criteriul 2. Activitatea de cercetare

Un alt semn de întrebare este ridicat de îndeplinirea standardelor de la domeniul Activitate de cercetare, unde avea nevoie de minimum 20 de puncte.

Este vorba despre punctul 2.2, Articole/studii/rapoarte de cercetare al căror conținut este relevant în domeniul Științe militare, informații și ordine publică și care sunt publicate în reviste, buletine științifice cu prestigiu recunoscut sau în volumele unor manifestări științifice în domeniul Științe militare, informații și ordine publică sau indexate în baze de date internaționale.

Potrivit fișei de verificare a îndeplinirii standardelor, semnată de Florian Coldea, acesta a declarat un număr de 22 de articole sau studii semnate, pentru care și-a atribuit un punctaj de 22,5 puncte.

Florian Coldea a semnat în mod cert patru articole care se încadrează în criteriile științifice ale acestui subdomeniu:

– „Symmetry and asymmetry in international relations”, publicat în revista Impact Strategic, nr. 1/2011, articol semnat împreună cu Liviu Bogdan Vlad,

– „New challenges on the intelligence frontline – a practitioner’s perspective”, publicat în Revista Română de Studii de Intelligence, nr. 14, din decembrie 2015,

– „Buiding National Capabilities and Countering Hybrid Threats: Lesson Learned”, publicat în 2015 în volumul conferinței Countering Hybrid Threats: Lesson Learned from Ukraine,

– „The Intelligent Nexus. Security, Development and Intelligence Cooperation in the Black Sea Area”, publicat în 2016 în volumul conferinței Intelligent in the Knowledge Society.

De exemplu, Florian Coldea specifică în CV, la capitolul publicații, un număr de 10 editoriale publicate în revista Intelligence, un argument la o carte și trei prefețe, din care una semnată împreună cu George Maior. Niciunul dintre aceste texte nu este și nu poate fi considerat articol sau studiu științific, având în vedere că nu conține referințe științifice.

În lista de lucrări, document necesar pentru calcularea punctajului, sunt trecute toate aceste editoriale publicate în revista Intelligence.

Mai mulți profesori universitari care în trecut au făcut parte din comisii de concurs pentru posturi didactice ne-au declarat că editorialele, prefețele sau argumentele nu pot fi considerate studii științifice și nu pot fi luate în calcul la realizarea punctajului pentru un concurs didactic.

Un profesor ne-a declarat sub protecția anonimatului că standardele de la Comisia de Științe militare, informații și ordine publică sunt cele mai mici din tot sistemul educațional universitar.

„La acea comisie au relativizat totul, încât numai știință nu se poate chema ce se întâmplă acolo”, ne-a declarat profesorul.

În concluzie, punctajul lui Florian Coldea la acest domeniu este discutabil.

Criteriul 3. Recunoașterea impactului activității științifice

Și la acest ultim capitol, unde punctajul minim necesar este de 5 puncte, există un indicator care nu își găsește un corespondent în realitate, dar și o cifră trecută greșit, care îi umflă lui Florian Coldea punctajul total cu 4 puncte.

Acesta bifează două puncte la subcapitolul 3.1.2 din fișa de verificare, aferente lucrărilor sale care au fost citate în reviste indexate în baze de date internaționale. În realitate, nu beneficiază de nicio astfel de citare potrivit Google Scholar și Publish or Perish, două instrumente online care indexează articolele științifice citate de alți cercetători.

La capitolul 3.3.1, Prezentări/invitații în plenul unor manifestări științifice internaționale, Florian Coldea menționează faptul că a fost prezent la 8 astfel de manifestări internaționale. Pentru participarea la o conferință, punctajul acordat este de câte un punct, deci ar fi trebuit să fie 8. În fișa lui Coldea apare 10, cu două puncte mai mult.

Notă

Standardele minimale necesare și obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice în domeniul Științe militare, informații și ordine publică (Comisia 26), stabilite prin Ordinul de Ministru nr. 6129/2016, precizează foarte clar faptul că o lucrare științifică nu poate fi cuantificată de două ori, la categorii diferite, astfel încât candidatul să își ridice punctajul în mod artificial:

„O publicație sau citare se încadrează la un singur indicator, luându-se în considerare încadrarea cea mai favorabilă candidatului”.

Reangajarea lui Coldea în SRI

Există o serie de proceduri care trebuie îndeplinite după ce un candidat este declarat admis în urma unui concurs didactic.

Pentru a fi considerat validat, concursul promovat de Florian Coldea trebuia să fie avizat mai întâi de consiliul Facultății de Intelligence, iar mai apoi de Senatul ANIMV.

Biroul de Presă al ANIMV ne-a confirmat că cele două avizări au fost făcute înainte de vacanța universitară, care a început la 1 august.

Următorul pas a fost acordarea titlului didactic candidatului declarat admis, care se face potrivit art 26, alin. 1 din Metodologia privind organizarea și desfășurarea concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice din ANIMV, prin decizia rectorului ANIMV, care ulterior se consemnează în Ordinul de Zi pe Unitate.

Potrivit Biroului de Presă al ANIMV, decizia de acordare a gradului didactic de conferențiar universitar lui Florian Coldea a fost deja semnată de rectorul Academiei SRI.

Abia după această formalitate se declanșează procedura de angajare în SRI a unui viitor cadru didactic. Potrivit art. 48 din aceeași metodologie,

„încadrarea candidaților declarați «Reușit» în Serviciul Român de Informații și numirea pe oricare din posturile scoase la concurs sunt condiționate de promovarea unor etape de selecție specifice instituției, în conformitate cu Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu completările și modificările ulterioare și cu reglementările interne în vigoare”.

Potrivit Biroului de Presă al ANIMV, procedura de angajare a lui Florian Coldea în funcția de conferențiar universitar nu a fost demarată până în acest moment.

Rectorul Academiei SRI, demis

Surse din mediul academic ne-au declarat că rectorul Academiei SRI, Niculae Iancu, a fost demis și trecut în rezervă la finalul lunii iulie, odată cu valul masiv de plecări ale unor ofițeri de rang înalt din Serviciul Român de Informații.

Deși nu există nicio confirmare oficială din partea SRI, demiterea lui Niculae Iancu are cel mai probabil legătură cu multiplele dezvăluiri ale presei care au vizat încălcări flagrante ale eticii academice sau chiar ilegalități comise la ANIMV, multe dintre ele produse în mandatul de rector al lui Niculae Iancu, altele – girate și acoperite de acesta.

Niculae Iancu, fost rector al Academiei SRI. Foto: intelligence.sri.ro

Niculae Iancu avea gradul de colonel în SRI și ocupa funcția didactică de conferențiar universitar la ANIMV. Până în 2013, el a fost consilier personal al lui George Maior.

Surse din zona serviciilor de informații ne-au declarat că Iancu este un apropiat al lui George Maior, fiind adus din Ministerul Apărării la SRI în 2007.

Iancu este absolvent al Academiei Tehnice Militare, iar în MApN a fost cercetător științific la Centrul de Testare, Evaluare și Cercetare Științifică Armamente. Iancu este și membru în Academia de Științe ale Securității Naționale, înființată de Gabriel Oprea și de George Maior, poziție care îi asigură un salariu pe viață.

Cel mai probabil, poziția de rector al ANIMV va fi ocupată din această toamnă de către profesorul Adrian Ivan, director al Departamentului de Studii Internaționale și Istorie Contemporană al Facultății de Istorie și Filosofie de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.

Ivan a fost numit în octombrie 2016 „coordonatorul activității” Școlii Doctorale a ANIMV, funcție care nu este însă prevăzută de legislația în vigoare, așa cum a dezvăluit jurnalista Melania Cincea.

Declarația pe propria răspundere

Potrivit metodologiei de concurs a ANIMV, dosarul unui candidat trebuie să cuprindă o cerere de înscriere „semnată de candidat, care include o declarație pe propria răspundere privind veridicitatea informațiilor prezentate la dosar”.

Declarațiile pe propria răspundere se fac sub incidența art. 292 din Codul Penal cu privire la falsul în declarații.

Plan tactic cu bătaie

Acțiunile fostului prim-adjunct al directorului SRI din ultimii doi ani, după alegerea lui Klaus Iohannis în funcția de președinte și demisia fostului director George Maior, arată că Florian Coldea s-a preocupat de îndeplinirea criteriilor pentru a obține un post didactic la Academia SRI.

Anul trecut, Coldea și-a publicat teza de doctorat obținută în anul 2010 la Academia SRI, sub coordonarea lui Gabriel Oprea. Lucrarea a apărut sub același titlu sub care a fost susținută, Managementul schimbării în serviciile de informații, la Editura Academiei Naționale de Informații.

Publicarea tezei este o condiție obligatorie conform criteriilor legale pentru a ocupa cel puțin poziția de lector.

9 din cele 20 de publicații menționate în CV-ul lui Florian Coldea sunt semnate în perioada 2015-2017.

Așa se explică și faptul că, în acest an, Florian Coldea a mai scos o carte, ca unic autor, la Editura Academiei Naționale de Informații, intitulată Despre serviciile de Intelligence: gânduri, perspective, opinii. Pledoarie pentru încredere. Publicarea unei cărți ca unic autor era una dintre condițiile obligatorii pentru a putea promova concursul pentru postul de conferențiar.

Și, nu în ultimul rând, anul acesta, Florian Coldea a participat cu două comunicări la o conferință științifică organizată de Academia Forțelor Aeriene din Brașov, potrivit listei sale de lucrări.

Surprizele din CV-ul fostului șef operativ al SRI

CV-ul lui Florian Coldea conține mai multe informații surprinzătoare. Prima este faptul că acesta menționează că a fost lector universitar la ANIMV, fiind titular al cursurilor Managementul riscurilor de securitate națională și Etica în analiza de informații.

Potrivit Biroului de Presă al ANIMV, Florian Coldea a dat concurs pentru postul de lector universitar la Academia SRI în iunie 2010, însă calitatea lui de cadru didactic a încetat în momentul în care a fost trecut în rezervă.

Tot din CV am aflat că Florian Coldea a lucrat în Direcția de Prevenire și Combatere a Terorismului încă de când a terminat Facultatea de Informații din cadrul ANIMV, adică din 1996, și până când a fost numit adjunct al directorului SRI, în 2005. Una dintre principalele sale responsabilități în acea perioadă a fost recrutarea și dirijarea surselor în domeniul antiterorist.

Din 1999 și până în 2005 a ocupat mai multe funcții de conducere, cea mai înaltă poziție fiind cea de adjunct al șefului Direcției de Prevenire și Combatere a Terorismului.

Lucrările publicate de Florian Coldea, potrivit propriului CV

  1. Thierry Cretin – Mafia. Pe urmele societăților criminale. Prefață, Editura RAO, 2011.
  2. „Symmetry and asymmetry in International Relations”, articol publicat în revista Impact Strategic, nr. 1/2011 (coautor Liviu Bogdan Vlad).
  3. „Counter-espionage în the 21st Century. Perspectives and Transformayions”, în volumul A Mind War. Intelligence, Secret Services and Strategic Knowledge in the 21st Century, Editura RAO, 2011.
  4. „Analiști și operativi – versus sau contraversus”, în volumul Ars Analitica Provocări și tendințe în analiza de intelligence, Editura RAO, 2012.
  5. Jean Louis Brouguiere – Ceea ce n-am putut spune. 30 de ani de luptă împotriva terorismului. Prefață, Editura RAO, 2013.
  6. „Pledoarie pentru încredere – principalul capital al SRI”, editorial publicat în revista Intelligence, nr. 21.
  7. „Miza încrederii pentru lumea intelligence – cazul SRI”, titlul din CV. Editorial publicat în revista Intelligence, nr. 24, martie 2013, cu titlul „SRI se bazează pe încredere”. 
  8. „Intelligethics – reperele etice în activitatea de intelligence” – titlul din CV. Editorial publicat în revista Intelligence, nr. 26, martie 2014, cu titlul „Etica în intelligence sau cum să conferi valoare adăugată unui bun public”. 
  9. „Humint și Osint, perspective actuale și viitoare”, editorial publicat în revista Intelligence, nr. 27, septembrie 2014.
  10. „Rolul legislației în activitatea de intelligence”, editorial publicat în revista Intelligence, nr. 28, decembrie 2014.
  11. Jose Rodriguez – Măsuri extreme. Cum au salvat vieți ale cetățenilor americani măsurile dure adoptate de CIA după 11 septembrie. Prefață coautorată cu George Cristian Maior, Editura Rao, 2014.
  12. „25 de ani în pas cu România. Evoluția instituțională a SRI”, editorial publicat în revista Intelligence, nr. 29, martie 2015.
  13. „New challenges on the intelligence frontline – a practitioner’s perspective”, studiu publicat în Revista Română de Studii de Intelligence, nr. 14, decembrie 2015.
  14. „Argument” în Monografia SRI 1990-2015, Editura RAO, 2015.
  15. „Cyber security business as usual” – titlul din CV. Editorial publicat în revista Intelligence, în iunie 2016, cu titlul „Securitatea cibernetică, de la «perla coroanei» în IT spre «business as usual» în societate”, și nu în ianuarie-martie 2016, așa cum este menționat în CV.
  16. „Comunicarea serviciilor de intelligence. Sfârșitul tăcerii?!”, editorial publicat în revista Intelligence, nr. 32, septembrie 2016.
  17. „Combaterea terorismului: Competitivitate sau competiție?”, editorial publicat în revista Intelligence, nr. 33, decembrie 2016.
  18. „Intelligent Services in a democratic Society”în România transatlantică, coord. Vasile Iuga, Mihaela Nicola, Răsvan Radu, Club România, 2016.
  19. Managementul schimbării în serviciile de informații, teza de doctorat, Editura Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul”, 2016.
  20. Despre serviciile de intelligence: gânduri, perspective, opinii. Pledoarie pentru încredere, Editura Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul”, 2017.

Notă. Serviciul Român de Informații editează două reviste: Intelligence și Revista Română de Studii de Intelligence.( Emilia Şercan).

 

Actualitate

Noua arhitectură a apărării SUA: De la scutul „Golden Dome” la revoluția sistemelor autonome

Publicat

pe

De

Modernizarea arsenalului defensiv american trece printr-o fază de transformare profundă, în care noile tehnologii digitale și tacticile de război cibernetic sunt integrate rapid în structurile de comandă. Eforturile actuale vizează atât securizarea infrastructurilor critice existente, cât și crearea unei noi forțe dedicate războiului autonom, cu scopul de a menține superioritatea pe câmpul de luptă al viitorului.

Scutul „Golden Dome” își securizează perimetrul cibernetic

Forța operativă JTF-Gold, creată de Comandamentul de Nord al SUA (NORTHCOM), a primit misiuni critice extinse pentru a gestiona complexitatea apărării aeriene și antirachetă „Golden Dome”. Recent, această structură a fost însărcinată cu dezvoltarea unor capabilități robuste de apărare cibernetică. Această nouă direcție strategică este concepută exclusiv pentru a proteja activele „Golden Dome” împotriva atacurilor inamice, eliminând orice componentă ofensivă din spectrul acțiunilor sale.

Înființată la începutul acestui an pentru a prelua și optimiza responsabilitățile fostului Comandament Component pentru Apărare Antirachetă Integrată, JTF-Gold se află în plin proces de definire a rolurilor. Cu un personal de aproximativ 100 de membri, unitatea supraveghează deja siturile operaționale, precum cel de la Fort Story, și organizează sesiuni intense de planificare pentru a delimita clar responsabilitățile operaționale între centrele de comandă din Colorado și Florida.

AUTOWARCOM: Pasul către supremația autonomă

În paralel cu întărirea scutului antirachetă, Pentagonul accelerează implementarea unei strategii ambițioase de integrare a sistemelor autonome și robotice. În cadrul recentei conferințe anuale a Asociației Armatei SUA, liderii militari și civili au prezentat planurile pentru înființarea „Autonomous Warfare Command” (AUTOWARCOM). Această nouă structură este concepută să opereze cu autorități extinse, similare celor ale forțelor armate tradiționale, pentru a scala rapid tehnologiile autonome în rândul tuturor forțelor întrunite.

Pentru a facilita această tranziție, Departamentul Apărării a demarat deja „Proiectul Agincourt”, o inițiativă umbrelă menită să coordoneze eforturile tehnologice în domeniu. De asemenea, Grupul de Lucru Autonom de Apărare (DAWG), creat inițial pentru stimularea producției de drone, a fost integrat sub o nouă forță operativă specializată în cadrul Comandamentului pentru Operațiuni Speciale (SOCOM), asigurând astfel continuitatea inovației.

Investiții masive și provocări legislative

Transformarea radicală a capabilităților militare necesită resurse financiare considerabile. Pentagonul a avansat planuri de alocare a aproape 55 de miliarde de dolari pentru eforturile de dezvoltare a sistemelor autonome. Această investiție, descrisă drept una generațională, este văzută ca un element esențial pentru a schimba paradigma tehnologică a departamentului.

Cu toate acestea, succesul acestui proiect depinde critic de aprobarea Congresului SUA. Deși climatul politic complică procesul legislativ, liderii apărării insistă că finanțarea este imperativă pentru a reacționa la schimbările rapide din mediul global de securitate. Într-un context în care inovația trebuie să țină pasul cu necesitățile combatanților, oficialii militari subliniază că investițiile făcute acum vor avea un impact decisiv pentru deceniile care vor urma.

Citeste in continuare

Actualitate

Trei sisteme noi, trei răspunsuri la amenințările de pe câmpul de luptă

Publicat

pe

De

Israel Aerospace Industries (IAI) a prezentat la conferința anuală AUSA trei sisteme noi, construite în jurul unor tehnologii existente, dar adaptate la amenințările emergente. Printre acestea se numără un radar mobil montat pe un aerostat, un interceptor antidronă fără încărcătură explozivă și o dronă înarmată cu o mitralieră M250, dezvoltată împreună cu Sig Sauer.

Radarul Point@Air: un aerostat care nu rămâne pe loc

Sistemul Point@Air combină un aerostat — o platformă de tip balon sau dirijabil — cu un radar cu antenă activă cu baleiaj electronic. Potrivit lui Dror Bar, vicepreședinte executiv al IAI și director general al Elta Systems, radarul poate detecta o gamă largă de ținte: de la avioane de vânătoare și drone de mari dimensiuni până la rachete de croazieră și ținte maritime.

Aerostatele sunt folosite de multă vreme pentru supraveghere, însă infrastructura lor statică le poate face vulnerabile la atacuri cu drone. Point@Air este conceput să funcționeze fără infrastructură fixă și să poată fi mutat într-o nouă locație în câteva ore. Platforma are aproximativ 70 de metri lungime.

Mobilitatea ar putea reduce riscul ca adversarii să localizeze aerostatul și să-l atace cu drone kamikaze. Bar a invocat experiența recentă a Israelului, unde Hezbollah a vizat un aerostat de mari dimensiuni din nordul țării. El a descris un scenariu în care sistemul este strâns la lăsarea serii și mutat pe un alt deal, astfel încât să nu mai fie în aceeași poziție dimineața.

IAI vede posibile utilizări ale sistemului atât în misiuni de securitate internă, cât și pentru Comandamentul Central al SUA și alte comandamente militare. Tehnologia de bază este dezvoltată, însă Point@Air se află încă în faza de demonstrație. IAI lucrează cu compania americană TCOM pentru ajustarea dimensiunilor și configurației platformei. TCOM este principalul contractant pentru platformele aerostatice ale Armatei SUA.

HawkGuard: interceptare fără explozibili

IAI a prezentat la AUSA și sistemul HawkGuard, destinat combaterii dronelor. Bar a descris apărarea antidronă drept una dintre cele mai dificile provocări pentru companiile din domeniul apărării, aflate în căutarea unor interceptori cu costuri foarte reduse.

HawkGuard folosește un interceptor inert, echipat cu o plasă în locul unui focos exploziv. Radarul și senzorii optici contribuie la ghidarea interceptorului către țintă, într-un sistem pe care Bar l-a descris drept unul cu buclă închisă. Absența explozibililor ar putea face soluția potrivită pentru zone populate sau pentru protejarea unor obiective sensibile, precum instalațiile care depozitează combustibil ori materiale explozive.

Potrivit lui Bar, sistemul a fost testat pe scară largă împotriva mai multor tipuri de amenințări și este deja utilizat de câțiva clienți. El poate intercepta mai multe categorii de drone, inclusiv aparate care nu folosesc legături de comunicații. Sistemul combină radarul, senzorii electro-optici și tehnologia de comandă și control pentru detectarea, urmărirea și ghidarea interceptorului.

HawkGuard are o rază de acțiune relativ scurtă, însă IAI nu a făcut publică distanța exactă. Compania îl consideră un nivel suplimentar de apărare, nu o soluție independentă. Bar a subliniat că experiența războiului din Ucraina arată că nu există un singur sistem capabil să neutralizeze toate dronele. IAI estimează că HawkGuard ar putea avea potențial și în America de Nord, inclusiv pentru protejarea bazelor militare americane.

Fire Storm 250: dronă echipată cu mitralieră

Al treilea sistem, Fire Storm 250, a fost dezvoltat de IAI împreună cu Sig Sauer. Este o configurație tactică a dronei APUS, echipată cu o stație de armament telecomandată Microlight (RCWS) produsă de Sig Sauer și cu o mitralieră M250.

Companiile au anunțat finalizarea unui test de tragere în care drona a rămas în zbor deasupra unui câmp de luptă simulat și a deschis focul asupra unor ținte. Potrivit comunicatului comun, tragerile au fost efectuate de la distanțe și altitudini diferite, pentru a demonstra flexibilitatea operațională, siguranța integrată și precizia sistemului în condiții variate.

Nu a fost precizată cantitatea de muniție pe care drona o poate transporta. Sistemul folosește un motor cu ardere internă, compatibil cu mai multe tipuri de combustibil și realimentabil în teren cu combustibili disponibili în mod obișnuit. Astfel, el nu depinde de cicluri îndelungate de încărcare a bateriilor sau de infrastructură specializată.

Potrivit companiilor, testul a demonstrat capacitatea dronei de a combina supravegherea aeriană, identificarea țintelor și utilizarea precisă a armamentului într-un scenariu realist. Reprezentanții IAI au prezentat integrarea armelor cu aeronavele fără echipaj drept o direcție cu potențial operațional, iar viitoarele sisteme fără pilot ar urma să îmbine mai eficient senzorii, luarea deciziilor și acțiunea în mediul de luptă.

Sig Sauer a evidențiat, la rândul său, caracterul alimentat cu bandă al mitralierei M250 și avantajele sale în privința razei de acțiune și a greutății față de sisteme mai vechi. Potrivit companiei, reducerea greutății poate aduce beneficii la nivelul echipei de infanterie și poate facilita integrarea armamentului pe drone.

Citeste in continuare

Actualitate

Drone, sisteme antiaeriene și vehicule electrice: imagini din prima zi a expoziției AUSA 2026

Publicat

pe

De

Companii internaționale din industria de apărare au adus la Centrul de Convenții Walter E. Washington, din centrul capitalei americane, o gamă variată de vehicule aeriene și terestre pentru ediția din acest an a conferinței Asociației Armatei SUA.

Cel mai mare târg anual de profil din Statele Unite atrage mii de participanți. La ediția din 2026, exponatele includ numeroase drone și tehnologii anti-drone, alături de echipamente militare de mari dimensiuni. Iată câteva dintre momentele surprinse în prima zi a expoziției.

Un câine de asistență întâmpină vizitatorii

Patriot, câine aflat în pregătire pentru a fi repartizat unui veteran rănit după încheierea antrenamentului, îi întâmpină pe participanți în fața standului Shield AI.

Brawlr: lansator reconfigurabil pentru apărare antiaeriană

Sierra Nevada a prezentat sistemul de apărare antiaeriană Brawlr — lansator reconfigurabil de armament, cu mecanism rotativ pe baterii. Expoziția a inclus atât sistemul, cât și o muniție prezentată în detaliu.

Vehicule electrice și muniție de artilerie

Oshkosh a expus un vehicul electric Joint Light Tactical Vehicle. Hanwha Defense USA a prezentat, la rândul său, proiectile de artilerie de 155 mm.

Supraveghere și drone cu decolare verticală

AEO Night Hawk Systems a adus un ansamblu de supraveghere ale cărui senzori urmăreau persoanele aflate în apropiere pe podeaua expoziției.

Deasupra vizitatorilor a fost suspendată și aeronava fără pilot VAPOR, produsă de AeroVironment. Sistemul este un elicopter fără pilot, cu un singur rotor, propulsie complet electrică și decolare și aterizare verticală.

Anvelope pentru Lună și optică pentru arme

Goodyear a expus o anvelopă robustă, cu un design neobișnuit, destinată explorării lunare.

Standul Colt Optics a atras numeroși participanți, care au privit un panou cu zeci de puști de asalt echipate cu sisteme optice specializate.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv13 ore ago

Dosarul antigrindină, partea a XIII‑a. CSAT spune: siguranță națională! Garda de Mediu și APM Prahova spun: ascundeți gunoiul sub preș

Republica Antigrindină: cum a tras statul Român cu rachete în cer, cu iodură în câmp și cu legea în gard...

Exclusiv13 ore ago

I.P.J. Prahova – „Boala alzheimer” în uniformă (Episodul 2). Agentul „Spray-Picioruș” versus propriul body-cam: când te dă pe mâna Parchetului chiar filmarea ta

În manualele de poliție scrie că body-cam-ul e pentru „protejarea agentului”. La Boldești-Scăeni, body-cam-ul lui Picior Florin-Alexandru pare să fie...

Exclusiv13 ore ago

Urbanismul din Ploiești, între control și „salvare” privată: cine pune piedica și cine oferă firma? Arhitectura dezmatului (II)

Revenirea Veronicăi Rădună în urma procesului câștigat cu municipalitatea readuce în atenție funcționarea Urbanismului ploieștean. Incisiv de Prahova continuă prezentarea...

Exclusiv13 ore ago

IPJ Prahova, „filiala” Băicoi: Agresorul lovește, poliția ridică tonul, victima strânge traume

Republicii 296 – Academia de bătaie, umilință și like-uri Lecții de parcare aplicată: „Dau cu palma, deci exist” Ora 10...

Exclusiv13 ore ago

Specialiști în destituire după o ședință și un proces-verbal. Manualul secret al Poliției Române: cum să judeci un coleg fără să fi învățat nimic

Justiție disciplinară în regim fast-food Intră polițistul pe ușă, iese cariera pe ușă În România, polițistul care poate fi dat...

Exclusiv13 ore ago

„Solidaritatea” lor, factura noastră. Pamflet dur despre programul de guvernare al cabinetului Luca Marinescu

„Consolidare solidară”: când statul își pune cagula pe față A apărut, în fine, și programul de guvernare 2026–2026, cu ștampilă...

Exclusiv2 zile ago

I.P.J. Prahova – „Cascadorii girofarului” – episodul „mita uitată până a doua zi”: cum devine Poliția Rutieră Ploiești propriul serial de comedie neagră

În timp ce autospecialele IPJ Prahova se fac praf pe șosele și dosarele se plimbă între colegi anchetatori ai propriilor...

Exclusiv2 zile ago

Arhitectura dezmatului: Cum a daramat Curtea de Apel castelul ARBY & CO din Primaria Ploiesti (I)

Justitia bate combinatiile: Veronica Raduna revine, recursul Primariei cade in cap Cronica unui abuz administrativ se incheie spectaculos la Curtea...

Exclusiv2 zile ago

IPJ Neamț, regulament pentru epoca de piatră: „Nu vă mai omorâți psihic colegii. restul, vedem noi”

Hărțuirea sexuală nu există în regulamentul IPJ Neamț. Există doar în lege, în metodologia Guvernului și, eventual, în realitate. În...

Exclusiv2 zile ago

ÎCCJ inventează „poșta zombie”: scrisorile mor, dar obligațiile șoferilor bântuie mai departe

Când nu ridici plicul, plicul te ridică pe tine Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a hotărât, prin Decizia...

Exclusiv3 zile ago

Batman (procurorul Eduard Stasie), creta dispărută și placa de OSB ruptă: cum a ajuns IPJ Prahova să explice cu „drafturi”/FALSURI dispariția probelor chiar din Camera de Corpuri Delicte (I)

Investigatie propie Incisiv de Prahova –  bazată pe documente judiciare.  Un dosar cu patru expertize și nicio probă “întreagă” În...

Exclusiv3 zile ago

IPJ Prahova, campion la recursuri pierdute: concediul polițistului nu e pauză de drepturi

IPJ Prahova, campion la procese pierdute: cum a aflat Poliția că și polițiștii au drepturi în concediu IPJ Prahova, din...

Exclusiv3 zile ago

Republica Mocirlei Penitenciare: ANP se scufundă, MJ numără broaștele, iar unii își lustruiesc epoletul de „chestor de carton”

Poliția Penitenciară, de la gardieni ai legii la subiect de bârfă online Poliția Penitenciară nu mai e de mult o...

Exclusiv3 zile ago

ANI le dă voie „combatanților în concediu”: polițiștii pot dispărea în misiuni externe, dar cu Statutul la purtător

Legea 180/2026, bau-baul inventat de birocrați speriați de Europa În timp ce unii visează să blocheze polițiștii în birouri prăfuite...

Exclusiv4 zile ago

Dosarul antigrindină, partea a XII‑a: Florin Diaconu, APM Prahova și Garda de Mediu Prahova – când paznicii mediului dau cu iodură în aer

Există un moment, în orice anchetă serioasă, când îți dai seama că nu grindina e problema, ci „apărătorii mediului” care...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Depozit Otel Bucuresti

Top Articole Incisiv