Actualitate
EXCLUSIV/ “PORTOCALE” DE CONSTANTA/Adina Florea-dosare „pentru ca pot”
Adina Florea este actualul procuror general adjunct al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Constanta dar cea care conduce in realitate. Este un personaj care conduce justitia din Constanta de foarte multi ani. Pe buna dreptate o sa va intrebati, cum este posibil ca un procuror, fie el si procuror general sa conduca justitia dintr-un judet. Este foarte simplu : daca te combini cu persoana potrivita, este posbil orice.
Adina Florea a avut sansa sau nenorocul sa fie remarcata ca si femeie de cel ce la acea vreme era procurorul Cristian Deliorga. Am spus corect – a fost remarcata ca femeie, nu ca profesionist. Dar cate femei nu erau remarcate de Cristian Deliorga la acea vreme? Era tanar, procuror, pe val adica in ascensiune….ce mai…un adevarat crai. Cu toate ca avea o familie frumoasa, o sotie si o fiica, pe langa multele aventuri de una sau mai multe nopti cu diverse dudui, Cristian Deliorga a ales sa-i schimbe destinul Adinei Florea.
Spun sa-i schimbe destinul pentru ca intr-adevar asa s-a intamplat. Din punct de vedere personal, pentru ca aceasta femeie ce avea sa devina amanta oficiala si lama toporului ascutit al lui Deliorga. Adina Florea nu s-a mai maritat niciodata din cauza lui Cristian Deliorga. E greu de spus daca l-a iubit cu adevarat , sau s-a complacut in aceasta mocirla ani de zile profitand de faptul ca el i-a lasat mereu mostenire fraiele postului din care pleca mai sus dar este cert ca ratandu-se ca si viata personala, a capatat frustrari ce cu timpul i-au atacat mintea, sufletul si caracterul. Cand Deliorga a plecat de la sefia Parchetului de pe langa Tribunalul Constanta si a obtinut functia de vice-presedinte CSM , Adina Florea a fost lasata sa mosteneasca postul de prim procuror al Parchetului Tribunalului Constanta. Apoi, pentru ca ambitiile sale profesionale au devenit mai mari, din dorinta de a compensa frustrarile din viata personala, a cerut postul de Procuror General al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Constanta. Numai ca acolo exista un procuror capabil, pe nume Ioana Negrus. Cum Ioana Negrus nu s-a putut apara in fata pilelor Adinei Florea, aceasta a fost inlaturata. Adina Florea, drept razbunare stupida, i-a facut multe mizerii procuroare Ioana Negrus, aceasta plecand in cele din urma la DIICOT Constanta si apoi in Bucuresti.
Cu toate ca Adina Florea s-a inteles initial cu Gigi Stefan Valentin ca poate accede la functia de prim procuror al Parchetului de pe langa Tribunalul Constanta in locul ei, dupa ce i s-a intarziat dobandirea functiei de Procuror General al PCA Constanta, aceasta s-a suparat pe procurorul Stefan ca i-ar fi luat locul. Aceasta suparare a continuat ani la rand si a fost confirmata in inregistrarea filmata din zona Brotacei de procurorul Balaican, care fiind intermediarul spagilor date Adinei Florea, dupa ce acestia incalcasera intelegerea facuta cu mine, Balaican imi transmitea ” Am vorbit cu jigodia asta…cu Adina… e suparata pe tine ca esti prieten cu Gigi…”
Dupa cum v-am mai povestit , calvarul si prigoana mea a pornit dupa ce am refuzat sa cedez o cladire in valoare de 100000 euro cui imi cerusera ei, s-a continuat prin inscenarea unor dosare care apoi au fost tinute in loc timp de aproximativ 7 ani in schimbul unor sume de bani, cand am incetat prima data sa mai platesc au navalit peste mine cu o perchezitie, la care insa au gasit un hard extern cu inregistrari pe care le aveam despre ei si au blocat ancheta impotriva mea cca doi ani in urma unei intelegeri cu mine. Afland ca ei se pregatesc sa ma aresteze si sa incerce sa-mi gaseasca si copiile inregistrarilor despre ei, acesta fiind prinipalul scop al Adinei Florea i-am invitat la niste discutii care de asemenea sunt filmate si postate pe facebook. Documentand abuzurile facute de aceasta gasca de magistrati din Constanta, si pentru ca in acest rastimp de aparenta liniste am adunat inregistrari, una dintre ele fiind si depusa la instanta , am facut un denunt la DNA. In aceasta inregistrare unul dintre organele de cercetare penala, discuta cu un martor ce fusese „spalat” de calitatea de inculpat in care i se reaminteste ca daca i s-a promis ca va fi ajutat de catre „domnisoara” ( n.r. Adina FLorea) , asa va fi dar ca va trebui sa declare ce i se cere despre mine pentru a fi ajutata, si i se spune ca la sfarsitul lunii ianuarie se vor incheia cercetarile in dosar ( pe 10 februarie 2016 sunt arestat ) iar martorul respectiv sa plece in Germania urmand sa tina legatura telefonic si doar daca va fi neaparat necesar sa revina in tara. Reamintesc ca aceasta inregitare privea un moment din luna noiembrie 2015 !!! iar tot ceea ce s-a spus acolo s-a confirmat ulterior.
In urma anchetarii denunturilor mele la DNA, cercetarile au fost facute personal de prim procuror al ST DNA Constanta Sorin Constantinescu, care de-asemenea se regaseste si procuror de sedinta in dosarul ce ajunge in instanta ulterior. Voi arata in articole viitoare si dovezi amanuntite despre cum Sorin Constantinescu ii protejeaza pe procurorii denuntati. Asa se face ca acesta considera neadevarat ceea ce am denuntat eu, respectiv faptul ca banii din filmari au fost pentru un dosar tinut in loc de Adina Florea in loc timp de 7 ani si constata ca ar fi fost pentru un dosar de la Tulcea, in care insa, solutia favorabila mie fusese data anterior momentului platii banilor. Cu alte cuvinte DNA sustine ca nu am dat spaga Adinei Florea in dosarul tinut in loc 7 ani ci as fi fost atat de dobitoc sa platesc pentru ceva ce deja obtinusem deja. Insa…atentie!!! niciun magistrat de la Tulcea nu este inculpat sau macar suspect cu toate ca din rechizitoriul DNA reiese ca eu as fi dat banii pentru un dosar de la Tulcea.
Voi arata mai jos o parte din declaratia data de Adina Florea la DNA in care sustine ca nu ar fi avut cunostiinta despre continutul hardului ridicat la perchezitia din 2013, decat abia in anul 2016 din…cauza volumului mare de lucru. Acest fapt este contrazis de doua procese verbale ale unui ofiter BCCOC care sustine ca in urma perchezitiei informatice facute in anul 2013 si in prezenta ofiterului de caz Nedelea Toni ” au fost vizualizate fisierele….insa nu au putut fi facute copii„. Din acest motiv hardul este trimis la Bucuresti la Institutul SRI, unde se fac copii ce sunt vizualizate in prezenta aceluiasi ofiter BCCOC si a ofiterului de caz Nedelea Toni, care la fel ca si sefa lui, sustine in declaratia data in fata procurorului Sorin Constantinescu de la DNA ca „din cauza volumului mare de lucru nu a putut fi vizualizat continutul hardului” decat in anul 2016. Este deosebit de important de cunoscut faptul ca a existat o solicitare facuta de Adina Florea catre inspectorul sef al IPJ Constanta de a-l numi pe Toni Nedelea sa instrumenteze cu prioritate acest dosar. Numai ca urmare a acestei solicitari ca lucratorul de politie sa lucreze cu prioritate la un dosar si daraman argumentul ca timp de 3 ani nu a existat timpul necesar vizualizarii unor fisiere. Cand i-am aratat procurorului de caz – prim procuror al ST Constanta Sorin Constantinescu aceste aspecte si i-am cerut sa se sesizeze cu privire la falsul in declaratii, acesta m-a repezit ca nu este treaba mea cum se desfasoara ancheta si atunci cand am insistat a avut un raspuns halucinant de genul „ce?un politist nu se poate insela?” Adica DNA ridica oameni de pe strada pentru „o suspiciune rezonabila” insa atunci cand exista neconcordante evidente in documente, dar privesc apropiati ai DNA, raspunde ca omul se mai poate insela in viata….
Acesta este motivul pentru care am cerut in instanta si am primit incuviintarea de a depune inregistrari ce demonstreaza ca dosarul a fost lucrat cu ascunderea si mistificarea adevarului. In timp voi divulga mai multe aspecte ce privesc protectia pe care o au procurorii Adina Florea si Dragomir Matei in special din partea DNA si de ce. Am sa arat cum la un sprit la care a participat procurorul Dragomir Matei, cel care nu a fost intrebat in cadrul audierii cu privire la inregistrarile video depuse de mine insa i-a fost clasata plangerea facuta, a disutat cu procurorul Abagiu Vasile de la DNA ST Constanta despre cum sa schimbe vinovatia intr-un dosar si cum sa se protejeze reciproc.
Voi mai arata cum cms Apostol Valentin care a lucrat in dosarul meu de la Parchetul Curtii de Apel alaturi de Toni Nedelea si care in timpul perchezitiilor informatice de atunci, imi spunea cu nonsalanta ca „e posibil sa ai dreptate, dar ti-ai cantat cantecul”. La intrebarea mea „cum adica mi-am cantat cantecul?” acesta raspunde cu sinceritate ca deja toate inregstrarile sunt cunoscute si ca si daca as mai avea copii, oricum „am teava infundata” in sensul ca orice sesizari, plangeri sau cereri voi face imi vor fi respinse. Acelasi Apostol Valentin, reaparare mai tarziu organ de cercetare penala intr-un dosar de la DNA ce reprezenta un alt denunt al meu. De retinut este faptul ca initial fusese desemnat sa lucreze in dosar politistul Petrosan Viorel, insa dupa prima aduiere a mea de catre dl. Petrosan, sunt rechemat la DNA unde descopar ca a fost inlocuit de Apostol Valentin care incearca sa ma determine sa-mi schimb prima declaratie si revine asupra tezei ca „am teava infundata”. Arat ca pentru toate aceste aspecte prezentate aici exista inregistrari audio si le voi prezenta public in cel mai scurt timp. Cu toate ca am depus cerere de recuzare pe motivul ca lucrase intr-un alt dosar cu tematica asemanatoare dar si pentru ca se antepronuntase, seful sau, dl. Sorin Constantinescu imi respinge cerere confirmand inca odata ca ceea ce sustinuse Apostol era adevarat, si imi respeinge solicitarea de recuzare.
Rog pe toti cei care apreciati dezvaluirile mele, cei care va regasiti in abuzurile facute de magistrati, precum si toti oamenii de buna credinta, sa distribuie cat mai mult articolele mele si sa comenteze cu incredere, precizeaza Razvan Dimoftache. (Irinel I.).







Actualitate
Tehnologiile spațiale și sistemele antirachetă, în centrul atenției la Huntsville
Industria de apărare își dispută contractele pentru „Golden Dome”
Simpozionul anual dedicat apărării spațiale și antirachetă a început la Huntsville, în statul Alabama, reunind oficiali militari, reprezentanți ai industriei de apărare și specialiști în tehnologii spațiale.
Evenimentul are loc într-un moment în care Statele Unite accelerează dezvoltarea unor proiecte majore pentru spațiu și apărare antirachetă, inclusiv inițiativa „Golden Dome”. Companiile americane și internaționale își expun cele mai noi sisteme și echipamente, încercând să obțină o parte din finanțările alocate acestor programe.
Oficiali militari și lideri ai industriei, față în față
Participanții la ediția din 2026 a simpozionului au asistat la discursurile inaugurale și la prezentările dedicate evoluției tehnologiilor de apărare. Evenimentul oferă un cadru pentru dezbateri privind viitorul operațiunilor spațiale, protecția împotriva rachetelor și integrarea noilor sisteme în arhitectura militară americană.
Printre personalitățile prezente s-a numărat generalul Mike Guetlein, coordonatorul programului „Golden Dome”, surprins în discuții cu generalul-locotenent în rezervă Dan Karbler, fost oficial de rang înalt al armatei americane.
Roboți, muniții inteligente și interceptori de ultimă generație
Zona expozițională a reunit sisteme militare complexe, dar și proiecte demonstrative cu o componentă mai puțin convențională. Echipa de robotică Browncoats, din Huntsville, a prezentat robotul „Vera”, conceput pentru competiții tehnice și capabil să lanseze mingi din plastic.
În același spațiu au fost expuse și echipamente destinate direct operațiunilor militare. Compania L3Harris a prezentat muniția Red Wolf, un sistem proiectat pentru misiuni de atac de precizie și lovirea unor ținte aflate la distanță.
Senzori și interceptori pentru apărarea antiaeriană
Raytheon a adus la Huntsville două dintre sistemele sale importante pentru apărarea antiaeriană și antirachetă. În prim-plan s-a aflat LTAMDS, senzorul Lower Tier Air and Missile Defense Sensor, destinat detectării și urmăririi amenințărilor aeriene și balistice.
În spatele acestuia a fost prezentat interceptorul SM-3, utilizat în arhitectura americană de apărare împotriva rachetelor balistice. Sistemul este proiectat pentru interceptarea țintelor în afara atmosferei sau în faze avansate ale traiectoriei acestora.
Răspunsul la amenințarea rachetelor hipersonice
Northrop Grumman a expus interceptorul Glide Phase Interceptor, cunoscut sub acronimul GPI. Sistemul este conceput pentru apărarea stratificată împotriva rachetelor hipersonice, în special în etapa de planare a zborului.
Dezvoltarea unor asemenea interceptori reprezintă una dintre principalele direcții ale apărării antirachetă americane, în condițiile în care armele hipersonice pot schimba traiectoria, pot zbura la viteze extrem de mari și pot reduce timpul disponibil pentru detectare și reacție.
PAC-3 și THAAD, în centrul expoziției Lockheed Martin
Lockheed Martin a prezentat două dintre cele mai cunoscute sisteme ale sale: racheta PAC-3 și interceptorul THAAD.
PAC-3 este destinat combaterii rachetelor balistice tactice și a altor amenințări aeriene, în timp ce THAAD oferă apărare împotriva rachetelor balistice în faza finală a zborului, atât în atmosferă, cât și în afara acesteia.
Prezența celor două sisteme subliniază accentul pus pe apărarea stratificată, în care mai multe tipuri de senzori și interceptori sunt conectate pentru a proteja obiectivele militare și infrastructura critică.
Huntsville, punct de întâlnire pentru viitorul apărării spațiale
Deschiderea simpozionului a transformat Huntsville într-un punct de întâlnire pentru principalii actori ai sectorului spațial și antirachetă. Pe durata evenimentului, oficialii și companiile de apărare analizează evoluția amenințărilor, noile soluții tehnologice și modul în care acestea pot fi integrate în proiectele strategice ale Statelor Unite.
Expoziția din prima zi a oferit o imagine asupra direcțiilor care domină în prezent domeniul: detectarea rapidă, interceptarea rachetelor hipersonice, mobilitatea sistemelor, munițiile de precizie și dezvoltarea unor rețele capabile să lege apărarea terestră de operațiunile spațiale.
Actualitate
Armata SUA vrea o „dublură digitală” a rețelelor pentru a testa inteligența artificială în războiul cibernetic
O replică virtuală a întregii infrastructuri informatice
Pentru a valorifica pe deplin potențialul inteligenței artificiale, Armata Statelor Unite intenționează să creeze o simulare complexă a propriilor rețele informatice — un așa-numit „geamăn digital”.
Modelul ar reproduce în detaliu infrastructura reală și ar fi alimentat permanent cu date despre modul în care aceasta funcționează. Într-un astfel de mediu, militarii ar putea antrena atât algoritmii de inteligență artificială, cât și operatorii umani care îi folosesc.
General-maiorul Jacqueline Denise McPhail, șefa Army Network Command (NETCOM), a recunoscut că un asemenea proiect ar fi extrem de dificil de realizat. Cu toate acestea, ea i-a îndemnat pe reprezentanții industriei de apărare să înceapă dezvoltarea lui, considerând că beneficiile ar justifica efortul și amploarea investiției.
Un poligon virtual pentru atacuri cibernetice
Un geamăn digital al rețelelor armatei ar putea deveni un spațiu de antrenament extrem de realist pentru operatorii de rețea, specialiștii în apărare cibernetică și sistemele bazate pe inteligență artificială.
Aceștia ar putea studia modul în care funcționează infrastructura, ar testa reacția acesteia la atacuri și ar identifica metode pentru menținerea operaționalității chiar și în condiții de presiune extremă.
Armata americană se confruntă cu aproximativ 1,2 milioane de atacuri cibernetice în fiecare zi, iar amenințările devin tot mai sofisticate. Atacurile nu mai sunt dominate de metode ușor de recunoscut, precum blocarea masivă a serviciilor prin atacuri distribuite de tip DDoS.
De la atacuri evidente la comportamente suspecte
În prezent, apărarea cibernetică trebuie să detecteze modificări subtile în comportamentul rețelei. Specialiștii sunt nevoiți să analizeze volume uriașe de date pentru a face diferența dintre traficul obișnuit, zgomotul informațional și semnalele care indică o activitate ostilă.
Întrebarea esențială nu mai este doar dacă sistemul a fost atacat, ci ce comportament s-a modificat și de ce.
Inteligența artificială ar putea avea un rol decisiv în această analiză. Un model digital al rețelei DoDIN-A — Departamentul de Rețele Informatice al Apărării pentru componenta terestră — ar permite identificarea vulnerabilităților, a zonelor insuficient protejate și a componentelor care demonstrează reziliență.
Un proiect uriaș, care ar putea începe la scară redusă
McPhail a admis că realizarea unei asemenea replici virtuale reprezintă un obiectiv de proporții.
„Este o solicitare majoră. Știu că este un efort de mare amploare. Cred că trebuie să începem cu o componentă restrânsă și să dezvoltăm treptat sistemul”, a transmis șefa NETCOM.
Strategia ar presupune construirea progresivă a modelului, prin adăugarea succesivă a unor segmente de rețea, a unor fluxuri de date și a unor scenarii de atac.
Ce înseamnă, de fapt, un geamăn digital
În doctrina Pentagonului, un geamăn digital este definit drept o reprezentare computerizată — formată dintr-un ansamblu integrat de modele — care funcționează ca echivalent digital, în timp real, al unui obiect sau proces fizic.
În mediul militar, astfel de modele pot reproduce aeronave, lanțuri logistice sau chiar pacienți virtuali utilizați pentru pregătirea personalului medical.
Scopul este ca fiecare componentă și interacțiune să fie simulate cu suficientă precizie încât replica virtuală să reacționeze la fel ca sistemul real în orice situație dată.
Teste imposibile în lumea reală
Un asemenea model ar permite armatei să supună rețeaua unor teste extreme, fără riscul de a afecta infrastructura operațională. Specialiștii ar putea simula atacuri, testa configurații noi, evalua modernizări și analiza consecințele unor modificări înainte ca acestea să fie aplicate în sistemele reale.
Geamănul digital ar putea fi folosit inclusiv pentru anticiparea incidentelor și identificarea unor soluții preventive.
În cazul rețelei militare, avantajul este cu atât mai important cu cât cea mai mare parte a activității care trebuie analizată se desfășoară la nivel software, chiar dacă infrastructura are la bază echipamente fizice precum procesoare, cabluri de fibră optică, routere și centre de date.
Rețeaua trebuie protejată fără a fi destabilizată
Obiectivul nu este doar descoperirea componentelor defecte. La fel de important este ca armata să înțeleagă ce funcționează corect, pentru a evita ca o intervenție sau o actualizare să provoace noi probleme.
În logica proiectului, geamănul digital ar deveni un instrument permanent de verificare: ar arăta ce trebuie reparat, dar și ce trebuie păstrat intact pentru ca reziliența rețelei să nu fie compromisă.
Actualitate
Avantajul decisiv se câștigă prin viteza informației Comandanții nu-și mai permit întârzieri
În conflictele moderne, accesul rapid la informații esențiale poate face diferența dintre succes și eșec. Comandanții au nevoie de date disponibile instantaneu, dar și de certitudinea că acestea sunt corecte, sigure și suficient de clare pentru a susține o decizie imediată.
Atunci când rapoartele de informații indică apariția unei amenințări, fiecare secundă devine importantă. Timpul pierdut pentru verificarea, interpretarea sau corelarea datelor îi oferă adversarului ocazia de a-și ajusta poziția și de a acționa primul.
În acest context, problema nu mai este doar accesul la informații despre misiune, ci capacitatea de a stabili rapid dacă acestea pot fi utilizate cu încredere. Viitorul câmpului de luptă va aparține forței capabile să transforme informațiile protejate în decizii operative înaintea adversarului.
Decizia rapidă nu depinde de un singur sistem
Avantajul decizional nu poate fi obținut printr-o platformă izolată. El trebuie construit prin integrarea mai multor capabilități, de la sateliții aflați pe orbite geosincrone, la rețelele de comunicații și sistemele terestre.
O astfel de arhitectură trebuie să permită detectarea amenințărilor, transmiterea sigură a datelor, confirmarea informațiilor și coordonarea reacției pe întregul lanț operațional.
Supraveghere permanentă de pe orbita geosincronă
Orice decizie începe cu o imagine clară a situației operative. În domeniul apărării antirachetă, această imagine presupune supraveghere permanentă și informații verificate.
De ani de zile, sistemul spațial cu senzori infraroșii SBIRS reprezintă una dintre componentele principale ale avertizării și urmăririi rachetelor de pe orbită. Acesta asigură monitorizarea continuă a unor regiuni extinse și reflectă experiența acumulată în dezvoltarea sistemelor de detectare a lansărilor și de urmărire a traiectoriilor.
Următoarea etapă este reprezentată de sateliții Next-Generation OPIR GEO, cunoscuți sub denumirea NGG. Concepută pentru a răspunde unor amenințări tot mai sofisticate, inclusiv rachete hipersonice, noua generație urmărește să îmbunătățească atât capacitatea de detecție, cât și rezistența sateliților în fața tentativelor de perturbare sau atac.
Sateliții NGG sunt construiți pe platforma LM2100 Combat Bus, proiectată pentru un nivel ridicat de supraviețuire în mediul spațial. Obiectivul este furnizarea unor informații sigure și permanente exact în punctele în care acestea sunt necesare.
Datele trebuie să circule fără întreruperi
Informația poate deveni un avantaj militar doar dacă este transmisă rapid, protejat și fără discontinuități între toate componentele forței.
Sateliții Transport Layer, construiți pe platforma LM50, sunt destinați transportului securizat al datelor între senzori, operatori și sistemele de misiune. Prin comunicații reziliente, cu latență redusă, aceștia pot distribui aproape instantaneu informațiile provenite de la rețelele de detecție și urmărire.
Un asemenea sistem permite ca datele despre o amenințare să ajungă rapid la centrele de comandă și la unitățile responsabile de reacție, menținând ritmul operațiunilor chiar și în condiții de bruiaj sau degradare a infrastructurii.
Apărarea antirachetă se extinde pe mai multe orbite
Rezistența unei arhitecturi spațiale nu poate fi asigurată prin utilizarea unei singure orbite. Pentru a îmbunătăți continuitatea supravegherii și pentru a menține urmărirea rachetelor tot mai avansate, Forța Spațială a Statelor Unite dezvoltă o componentă de avertizare și urmărire pe orbita medie a Pământului, denumită MEO.
Această capacitate este introdusă treptat, prin mai multe etape de dezvoltare. Ea ar urma să completeze sistemele de avertizare amplasate pe orbita geosincronă și capabilitățile de urmărire de pe orbita joasă, cunoscută drept LEO.
Prin combinarea celor trei niveluri orbitale, arhitectura urmărește să ofere o acoperire mai persistentă, mai multe surse de date și o redundanță sporită în cazul pierderii sau perturbării unei componente.
Lockheed Martin participă la competiția pentru contractul aferent celei de-a doua etape de dezvoltare, cunoscută drept Epoch 2. Compania își consolidează astfel implicarea în evoluția sistemului american de avertizare, urmărire și apărare împotriva rachetelor.
O arhitectură integrată pentru întregul lanț de reacție
Fiecare legătură dintre detectarea unei amenințări și răspunsul militar trebuie proiectată astfel încât să consolideze etapa următoare.
Supravegherea permanentă din orbita GEO, senzorii distribuiți pe orbita LEO și rețelele de comunicații sunt completate de noile capabilități MEO. Împreună, aceste elemente pot forma o arhitectură capabilă să detecteze amenințările din timp, să transmită informații verificate, să scurteze procesul decizional și să coordoneze reacția pe întregul lanț operațional de lovire la distanță.
Această abordare este ilustrată și în scenariile de operațiuni comune în toate domeniile, cunoscute sub acronimul JADO, unde datele provenite din spațiu sunt integrate cu sistemele terestre și cu celelalte componente militare.
Integrarea sistemelor devine esențială
În calitate de integrator de sisteme pentru întregul spectru al misiunilor, Lockheed Martin promovează o abordare bazată pe conectarea tuturor capabilităților într-o singură arhitectură operațională.
Pe măsură ce timpul disponibil pentru luarea deciziilor se reduce, obiectivul devine tot mai clar: dezvoltarea unor sisteme capabile să deplaseze informația rapid, să reziste atacurilor și perturbărilor și să permită acțiuni coordonate într-un timp cât mai scurt.
Privite separat, fiecare capabilitate aduce un avantaj important. Proiectate să funcționeze împreună, acestea pot genera un efect superior: avantajul decizional care permite unei forțe să observe prima, să înțeleagă mai repede situația și să acționeze înaintea adversarului.
-
Exclusivacum 4 zileEpisodul 53 din serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor
-
Exclusivacum 20 de ore„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine
-
Exclusivacum 5 zileTCE Ploiești – Minunea de luni și groaznicul coșmar al clanului Nae: AGA de pe 31 sau ziua eliberării din robie?
-
Exclusivacum 12 oreFamiglia Teoroc, lovită din interior: “Ajunge!” – Directorul general al ANP confirmă mafia sindicală din penitenciare
-
Exclusivacum 4 zileTCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul
-
Exclusivacum 2 zileTCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)
-
Exclusivacum 3 zileMătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie
-
Exclusivacum 4 zileCum fac aleșii locali dintr-un om nevinovat țap ispășitor, ca să nu recunoască ce-au votat ieri



