Actualitate
EXPLOZIV/Florian Coldea a devenit conferențiar la Academia SRI cu un dosar fără acoperire
Generalul Florian Coldea, fostul prim-adjunct al directorului Serviciului Român de Informații (SRI), a dat concurs pe 30 iunie 2017 pentru un post de conferențiar universitar la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” (ANIMV) a SRI și a fost declarat admis, deși nu îndeplinea toate criteriile cerute de legislație.
Florian Coldea a declarat, sub propria semnătură, că este eligibil pentru a ocupa postul didactic, iar comisia de concurs i-a admis dosarul, deși generalul SRI nu bifează toate standardele științifice minimale necesare și obligatorii. Dosarul de concurs al acestuia a fost avizat de Serviciul Juridic al Academiei SRI, conform procedurilor.
Toate indiciile arată că fostul șef operativ al SRI și-a pregătit CV-ul în ultimii doi ani de zile, astfel încât să poată ocupa, la un moment dat, poziția de conferențiar universitar.
În urma acestui concurs, Florian Coldea ar urma să fie din nou angajat în Serviciul Român de Informații cu normă întreagă, având în vedere că ANIMV este unitate militară a SRI.
Coldea este pensionar de aproape șapte luni, după ce a fost forțat să demisioneze din SRI la mijlocul lunii ianuarie, în urma dezvăluirilor făcute de omul de afaceri Sebastian Ghiță despre vacanțele petrecute împreună în mai multe destinații exotice.
Florian Coldea nu a răspuns la telefon și nici la mesajele prin care i-am cerut un punct de vedere.
În schimb, am primit o reacție de la Biroul de Presă al ANIMV: „Vă asigurăm că întreaga procedură de obținere a titlului de conferențiar universitar a domnului Florian Coldea a fost una riguroasă, transparentă și în concordanță cu toate legile și regulamentele”.
*
La doar trei luni după ce Florian Coldea a fost înlăturat din poziția de prim-adjunct al directorului SRI, ANIMV a configurat un post de conferențiar universitar cu dedicație pentru el.
Pe 28 aprilie 2017, în Monitorul Oficial apărea anunțul privind scoaterea la concurs a postului de conferențiar universitar poziția 76 în Departamentul de Studii de Securitate și Studii de Intelligence al Facultății de Studii de Intelligence.
Conform procedurilor, Academia SRI a făcut publică vacantarea postului inclusiv pe site-ul propriu, însă nu imediat, așa cum prevede legislația, ci abia în luna iunie.
Timp de șase săptămâni, între 28 aprilie și 14 iunie, s-a derulat perioada în care cei interesați să se înscrie la concurs o puteau face. Singurul care și-a depus dosarul a fost Florian Coldea.
Principalele două discipline din planul de învățământ pentru fișa postului de conferențiar universitar poziția 76 au fost Managementul riscurilor de securitate și Managementul organizației de securitate națională.
Teza de doctorat a lui Florian Coldea se numește Managementul schimbării în serviciile de informații. În trecut, acesta a ținut la ANIMV două cursuri, Managementul riscurilor de securitate națională și Etica în analiza de informații.
Președintele comisiei de concurs a fost conf. univ. dr. Veronica Mihalache, directorul Departamentului de Studii de Securitate și Studii de Intelligence din cadrul Facultății de Studii de Intelligence.
Aceasta a fost colegă de facultate cu Florian Coldea, amândoi urmând cursurile Facultății de Psihosociologie din cadrul ANIMV în perioada 1992-1996. De altfel, Veronica Mihalache urmează să fie șefa lui Florian Coldea începând cu luna octombrie 2017.
Din comisie au mai făcut parte: prof. univ. dr. Remus Pricopie, de la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), prof. univ. dr. Teodoru-Gheorghe Ștefan, de la ANIMV, prof. univ. dr. Daniel Dumitru, de la Universitatea Națională de Apărare „Carol I”, și prof. univ. dr. Ioan Constantin Rada, de la Universitatea din Oradea.
Remus Pricopie, rector al SNSPA. Foto: Lucian Muntean
Remus Pricopie este rectorul SNSPA, universitate unde soția lui Florian Coldea, Dorina Coldea, a încercat anul trecut să ocupe un post de lector în Departamentul de Sociologie al Facultății de Științe Politice. În urma dezvăluirilor în exclusivitate făcute de PressOne, SNSPA a decis, trei zile mai târziu, să suspende concursul pentru postul didactic vizat de soția prim-adjunctului SRI.
Remus Pricopie este un apropiat al lui George Maior, fostul director al SRI. Pricopie deține și funcția de președinte interimar al Academiei de Științe ale Securității Naționale, o instituție de tip sinecură, care le plătește salarii pe viață membrilor săi. Printre aceștia se numără și George Maior, Vasile Dîncu, Dan Mihalache, Sorin Cîmpeanu sau Adrian Curaj.
Neclaritățile concursului susținut de Coldea
Pentru a obține postul de conferențiar universitar poziția 76, scos la concurs de către ANIMV, Florian Coldea avea de rezolvat două obligații majore: să completeze dosarul de concurs, prin care să demonstreze că îndeplinește criteriile didactice și științifice cerute de lege, și să susțină o prelegere publică.
Un dosar de concurs, indiferent de gradul didactic vizat, trebuie completat în acord cu Standardele minimale necesare și obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice în domeniul Științe militare, informații și ordine publică (Comisia 26), stabilite prin Ordinul de Ministru nr. 6129/2016. Dacă un candidat nu îndeplinește cerințele minimale necesare și obligatorii, acesta este declarat respins.
La Comisia de Științe militare, informații și ordine publică, criteriile minimale sunt împărțite în trei domenii distincte: Activitatea didactică, Activitatea de cercetare și Recunoașterea impactului activității științifice.
Pentru fiecare dintre cele trei domenii există un punctaj minim pe care un candidat trebuie să-l îndeplinească pentru a-i fi acceptat dosarul de înscriere.
Pentru postul de conferențiar, punctajul minim total este de 60 de puncte, împărțite astfel: minimum 35 de puncte pentru Activitatea didactică, minimum 20 de puncte pentru Activitatea de cercetare și minimum 5 puncte pentru Recunoașterea impactului activității științifice.
Cele mai importante piese din dosarul unui candidat sunt CV-ul și fișa de verificare a îndeplinirii standardelor pentru obținerea unui grad didactic.
După ce am analizat și comparat CV-ul, fișa de verificare și lista de lucări ale lui Florian Coldea, am descoperit că există o serie de suspiciuni în legătură cu punctajul realizat de fostul număr doi din SRI, dar și faptul că acesta nu îndeplinește unele dintre criteriile obligatorii cerute de standarde, condiții cumulative ca un candidat să fie declarat admis.
Coldea și-a calculat un punctaj total, potrivit fișei personale de verificare a standardelor, de 73,576. Totuși, acesta este aparent mai mic de 60 de puncte, minimul necesar pentru a fi declarat admis la concursul pentru un post de conferențiar în domeniul Științe militare, informații și ordine publică.
Să le luăm pe rând.
Punctajul realizat de Florian Coldea, potrivit propriilor calcule, este de 73,576.
Criteriul 1. Activitatea didactică
Prima neconcordanță între CV-ul lui Florian Coldea și fișa de verificare a îndeplinirii standardelor apare la capitolul Activitate didactică.
Punctajul minim necesar pentru acest domeniu este de 35 de puncte, iar Florian Coldea a declarat că are un punctaj cu puțin peste limită, de 36,076.
La subpunctul 1.2.1 trebuia trecut punctajul aferent cursurilor universitare, materialelor didactice și de îndrumare publicate de Florian Coldea de-a lungul timpului. Pentru fiecare curs universitar, material didactic și de îndrumare se acordă 5 puncte.
Florian Coldea și-a atribuit 5 puncte, aferente publicării unui astfel de volum. Totuși, la acest subpunct, nu întrunește cerințele obligatorii cerute de legislație.
Potrivit Standardelor minimale necesare și obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice în domeniul Științe militare, informații și ordine publică (Comisia 26), la acest subpunct, candidatul trebuie să aibă publicate minimum două volume, dintre care unul trebuie să fie, în mod obligatoriu, un curs universitar.
Potrivit listei de lucrări (document din dosarul de concurs, altul decât fișa de verificare), cele 5 puncte se datorează publicării unui curs universitar destinat studenților de la ANIMV, curs care are un regim special, fiind clasificat.
Standardele minimale necesare și obligatorii pentru domeniul Activitate didactică.
Fișa de verificare a lui Florian Coldea, de unde reiese că nu îndeplinește condiția de la subpunctul 1.2.1.
Criteriul 2. Activitatea de cercetare
Un alt semn de întrebare este ridicat de îndeplinirea standardelor de la domeniul Activitate de cercetare, unde avea nevoie de minimum 20 de puncte.
Este vorba despre punctul 2.2, Articole/studii/rapoarte de cercetare al căror conținut este relevant în domeniul Științe militare, informații și ordine publică și care sunt publicate în reviste, buletine științifice cu prestigiu recunoscut sau în volumele unor manifestări științifice în domeniul Științe militare, informații și ordine publică sau indexate în baze de date internaționale.
Potrivit fișei de verificare a îndeplinirii standardelor, semnată de Florian Coldea, acesta a declarat un număr de 22 de articole sau studii semnate, pentru care și-a atribuit un punctaj de 22,5 puncte.
Florian Coldea a semnat în mod cert patru articole care se încadrează în criteriile științifice ale acestui subdomeniu:
– „Symmetry and asymmetry in international relations”, publicat în revista Impact Strategic, nr. 1/2011, articol semnat împreună cu Liviu Bogdan Vlad,
– „New challenges on the intelligence frontline – a practitioner’s perspective”, publicat în Revista Română de Studii de Intelligence, nr. 14, din decembrie 2015,
– „Buiding National Capabilities and Countering Hybrid Threats: Lesson Learned”, publicat în 2015 în volumul conferinței Countering Hybrid Threats: Lesson Learned from Ukraine,
– „The Intelligent Nexus. Security, Development and Intelligence Cooperation in the Black Sea Area”, publicat în 2016 în volumul conferinței Intelligent in the Knowledge Society.
De exemplu, Florian Coldea specifică în CV, la capitolul publicații, un număr de 10 editoriale publicate în revista Intelligence, un argument la o carte și trei prefețe, din care una semnată împreună cu George Maior. Niciunul dintre aceste texte nu este și nu poate fi considerat articol sau studiu științific, având în vedere că nu conține referințe științifice.
În lista de lucrări, document necesar pentru calcularea punctajului, sunt trecute toate aceste editoriale publicate în revista Intelligence.
Mai mulți profesori universitari care în trecut au făcut parte din comisii de concurs pentru posturi didactice ne-au declarat că editorialele, prefețele sau argumentele nu pot fi considerate studii științifice și nu pot fi luate în calcul la realizarea punctajului pentru un concurs didactic.
Un profesor ne-a declarat sub protecția anonimatului că standardele de la Comisia de Științe militare, informații și ordine publică sunt cele mai mici din tot sistemul educațional universitar.
„La acea comisie au relativizat totul, încât numai știință nu se poate chema ce se întâmplă acolo”, ne-a declarat profesorul.
În concluzie, punctajul lui Florian Coldea la acest domeniu este discutabil.
Criteriul 3. Recunoașterea impactului activității științifice
Și la acest ultim capitol, unde punctajul minim necesar este de 5 puncte, există un indicator care nu își găsește un corespondent în realitate, dar și o cifră trecută greșit, care îi umflă lui Florian Coldea punctajul total cu 4 puncte.
Acesta bifează două puncte la subcapitolul 3.1.2 din fișa de verificare, aferente lucrărilor sale care au fost citate în reviste indexate în baze de date internaționale. În realitate, nu beneficiază de nicio astfel de citare potrivit Google Scholar și Publish or Perish, două instrumente online care indexează articolele științifice citate de alți cercetători.
La capitolul 3.3.1, Prezentări/invitații în plenul unor manifestări științifice internaționale, Florian Coldea menționează faptul că a fost prezent la 8 astfel de manifestări internaționale. Pentru participarea la o conferință, punctajul acordat este de câte un punct, deci ar fi trebuit să fie 8. În fișa lui Coldea apare 10, cu două puncte mai mult.
Notă
Standardele minimale necesare și obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice în domeniul Științe militare, informații și ordine publică (Comisia 26), stabilite prin Ordinul de Ministru nr. 6129/2016, precizează foarte clar faptul că o lucrare științifică nu poate fi cuantificată de două ori, la categorii diferite, astfel încât candidatul să își ridice punctajul în mod artificial:
„O publicație sau citare se încadrează la un singur indicator, luându-se în considerare încadrarea cea mai favorabilă candidatului”.
Reangajarea lui Coldea în SRI
Există o serie de proceduri care trebuie îndeplinite după ce un candidat este declarat admis în urma unui concurs didactic.
Pentru a fi considerat validat, concursul promovat de Florian Coldea trebuia să fie avizat mai întâi de consiliul Facultății de Intelligence, iar mai apoi de Senatul ANIMV.
Biroul de Presă al ANIMV ne-a confirmat că cele două avizări au fost făcute înainte de vacanța universitară, care a început la 1 august.
Următorul pas a fost acordarea titlului didactic candidatului declarat admis, care se face potrivit art 26, alin. 1 din Metodologia privind organizarea și desfășurarea concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice din ANIMV, prin decizia rectorului ANIMV, care ulterior se consemnează în Ordinul de Zi pe Unitate.
Potrivit Biroului de Presă al ANIMV, decizia de acordare a gradului didactic de conferențiar universitar lui Florian Coldea a fost deja semnată de rectorul Academiei SRI.
Abia după această formalitate se declanșează procedura de angajare în SRI a unui viitor cadru didactic. Potrivit art. 48 din aceeași metodologie,
„încadrarea candidaților declarați «Reușit» în Serviciul Român de Informații și numirea pe oricare din posturile scoase la concurs sunt condiționate de promovarea unor etape de selecție specifice instituției, în conformitate cu Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu completările și modificările ulterioare și cu reglementările interne în vigoare”.
Potrivit Biroului de Presă al ANIMV, procedura de angajare a lui Florian Coldea în funcția de conferențiar universitar nu a fost demarată până în acest moment.
Rectorul Academiei SRI, demis
Surse din mediul academic ne-au declarat că rectorul Academiei SRI, Niculae Iancu, a fost demis și trecut în rezervă la finalul lunii iulie, odată cu valul masiv de plecări ale unor ofițeri de rang înalt din Serviciul Român de Informații.
Deși nu există nicio confirmare oficială din partea SRI, demiterea lui Niculae Iancu are cel mai probabil legătură cu multiplele dezvăluiri ale presei care au vizat încălcări flagrante ale eticii academice sau chiar ilegalități comise la ANIMV, multe dintre ele produse în mandatul de rector al lui Niculae Iancu, altele – girate și acoperite de acesta.
Niculae Iancu, fost rector al Academiei SRI. Foto: intelligence.sri.ro
Niculae Iancu avea gradul de colonel în SRI și ocupa funcția didactică de conferențiar universitar la ANIMV. Până în 2013, el a fost consilier personal al lui George Maior.
Surse din zona serviciilor de informații ne-au declarat că Iancu este un apropiat al lui George Maior, fiind adus din Ministerul Apărării la SRI în 2007.
Iancu este absolvent al Academiei Tehnice Militare, iar în MApN a fost cercetător științific la Centrul de Testare, Evaluare și Cercetare Științifică Armamente. Iancu este și membru în Academia de Științe ale Securității Naționale, înființată de Gabriel Oprea și de George Maior, poziție care îi asigură un salariu pe viață.
Cel mai probabil, poziția de rector al ANIMV va fi ocupată din această toamnă de către profesorul Adrian Ivan, director al Departamentului de Studii Internaționale și Istorie Contemporană al Facultății de Istorie și Filosofie de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.
Ivan a fost numit în octombrie 2016 „coordonatorul activității” Școlii Doctorale a ANIMV, funcție care nu este însă prevăzută de legislația în vigoare, așa cum a dezvăluit jurnalista Melania Cincea.
Declarația pe propria răspundere
Potrivit metodologiei de concurs a ANIMV, dosarul unui candidat trebuie să cuprindă o cerere de înscriere „semnată de candidat, care include o declarație pe propria răspundere privind veridicitatea informațiilor prezentate la dosar”.
Declarațiile pe propria răspundere se fac sub incidența art. 292 din Codul Penal cu privire la falsul în declarații.
Plan tactic cu bătaie
Acțiunile fostului prim-adjunct al directorului SRI din ultimii doi ani, după alegerea lui Klaus Iohannis în funcția de președinte și demisia fostului director George Maior, arată că Florian Coldea s-a preocupat de îndeplinirea criteriilor pentru a obține un post didactic la Academia SRI.
Anul trecut, Coldea și-a publicat teza de doctorat obținută în anul 2010 la Academia SRI, sub coordonarea lui Gabriel Oprea. Lucrarea a apărut sub același titlu sub care a fost susținută, Managementul schimbării în serviciile de informații, la Editura Academiei Naționale de Informații.
Publicarea tezei este o condiție obligatorie conform criteriilor legale pentru a ocupa cel puțin poziția de lector.
9 din cele 20 de publicații menționate în CV-ul lui Florian Coldea sunt semnate în perioada 2015-2017.
Așa se explică și faptul că, în acest an, Florian Coldea a mai scos o carte, ca unic autor, la Editura Academiei Naționale de Informații, intitulată Despre serviciile de Intelligence: gânduri, perspective, opinii. Pledoarie pentru încredere. Publicarea unei cărți ca unic autor era una dintre condițiile obligatorii pentru a putea promova concursul pentru postul de conferențiar.
Și, nu în ultimul rând, anul acesta, Florian Coldea a participat cu două comunicări la o conferință științifică organizată de Academia Forțelor Aeriene din Brașov, potrivit listei sale de lucrări.
Surprizele din CV-ul fostului șef operativ al SRI
CV-ul lui Florian Coldea conține mai multe informații surprinzătoare. Prima este faptul că acesta menționează că a fost lector universitar la ANIMV, fiind titular al cursurilor Managementul riscurilor de securitate națională și Etica în analiza de informații.
Potrivit Biroului de Presă al ANIMV, Florian Coldea a dat concurs pentru postul de lector universitar la Academia SRI în iunie 2010, însă calitatea lui de cadru didactic a încetat în momentul în care a fost trecut în rezervă.
Tot din CV am aflat că Florian Coldea a lucrat în Direcția de Prevenire și Combatere a Terorismului încă de când a terminat Facultatea de Informații din cadrul ANIMV, adică din 1996, și până când a fost numit adjunct al directorului SRI, în 2005. Una dintre principalele sale responsabilități în acea perioadă a fost recrutarea și dirijarea surselor în domeniul antiterorist.
Din 1999 și până în 2005 a ocupat mai multe funcții de conducere, cea mai înaltă poziție fiind cea de adjunct al șefului Direcției de Prevenire și Combatere a Terorismului.
Lucrările publicate de Florian Coldea, potrivit propriului CV
- Thierry Cretin – Mafia. Pe urmele societăților criminale. Prefață, Editura RAO, 2011.
- „Symmetry and asymmetry in International Relations”, articol publicat în revista Impact Strategic, nr. 1/2011 (coautor Liviu Bogdan Vlad).
- „Counter-espionage în the 21st Century. Perspectives and Transformayions”, în volumul A Mind War. Intelligence, Secret Services and Strategic Knowledge in the 21st Century, Editura RAO, 2011.
- „Analiști și operativi – versus sau contraversus”, în volumul Ars Analitica Provocări și tendințe în analiza de intelligence, Editura RAO, 2012.
- Jean Louis Brouguiere – Ceea ce n-am putut spune. 30 de ani de luptă împotriva terorismului. Prefață, Editura RAO, 2013.
- „Pledoarie pentru încredere – principalul capital al SRI”, editorial publicat în revista Intelligence, nr. 21.
- „Miza încrederii pentru lumea intelligence – cazul SRI”, titlul din CV. Editorial publicat în revista Intelligence, nr. 24, martie 2013, cu titlul „SRI se bazează pe încredere”.
- „Intelligethics – reperele etice în activitatea de intelligence” – titlul din CV. Editorial publicat în revista Intelligence, nr. 26, martie 2014, cu titlul „Etica în intelligence sau cum să conferi valoare adăugată unui bun public”.
- „Humint și Osint, perspective actuale și viitoare”, editorial publicat în revista Intelligence, nr. 27, septembrie 2014.
- „Rolul legislației în activitatea de intelligence”, editorial publicat în revista Intelligence, nr. 28, decembrie 2014.
- Jose Rodriguez – Măsuri extreme. Cum au salvat vieți ale cetățenilor americani măsurile dure adoptate de CIA după 11 septembrie. Prefață coautorată cu George Cristian Maior, Editura Rao, 2014.
- „25 de ani în pas cu România. Evoluția instituțională a SRI”, editorial publicat în revista Intelligence, nr. 29, martie 2015.
- „New challenges on the intelligence frontline – a practitioner’s perspective”, studiu publicat în Revista Română de Studii de Intelligence, nr. 14, decembrie 2015.
- „Argument” în Monografia SRI 1990-2015, Editura RAO, 2015.
- „Cyber security business as usual” – titlul din CV. Editorial publicat în revista Intelligence, în iunie 2016, cu titlul „Securitatea cibernetică, de la «perla coroanei» în IT spre «business as usual» în societate”, și nu în ianuarie-martie 2016, așa cum este menționat în CV.
- „Comunicarea serviciilor de intelligence. Sfârșitul tăcerii?!”, editorial publicat în revista Intelligence, nr. 32, septembrie 2016.
- „Combaterea terorismului: Competitivitate sau competiție?”, editorial publicat în revista Intelligence, nr. 33, decembrie 2016.
- „Intelligent Services in a democratic Society”în România transatlantică, coord. Vasile Iuga, Mihaela Nicola, Răsvan Radu, Club România, 2016.
- Managementul schimbării în serviciile de informații, teza de doctorat, Editura Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul”, 2016.
- Despre serviciile de intelligence: gânduri, perspective, opinii. Pledoarie pentru încredere, Editura Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul”, 2017.
Notă. Serviciul Român de Informații editează două reviste: Intelligence și Revista Română de Studii de Intelligence.( Emilia Şercan).
Industria de apărare își dispută contractele pentru „Golden Dome”
Simpozionul anual dedicat apărării spațiale și antirachetă a început la Huntsville, în statul Alabama, reunind oficiali militari, reprezentanți ai industriei de apărare și specialiști în tehnologii spațiale.
Evenimentul are loc într-un moment în care Statele Unite accelerează dezvoltarea unor proiecte majore pentru spațiu și apărare antirachetă, inclusiv inițiativa „Golden Dome”. Companiile americane și internaționale își expun cele mai noi sisteme și echipamente, încercând să obțină o parte din finanțările alocate acestor programe.
Oficiali militari și lideri ai industriei, față în față
Participanții la ediția din 2026 a simpozionului au asistat la discursurile inaugurale și la prezentările dedicate evoluției tehnologiilor de apărare. Evenimentul oferă un cadru pentru dezbateri privind viitorul operațiunilor spațiale, protecția împotriva rachetelor și integrarea noilor sisteme în arhitectura militară americană.
Printre personalitățile prezente s-a numărat generalul Mike Guetlein, coordonatorul programului „Golden Dome”, surprins în discuții cu generalul-locotenent în rezervă Dan Karbler, fost oficial de rang înalt al armatei americane.
Roboți, muniții inteligente și interceptori de ultimă generație
Zona expozițională a reunit sisteme militare complexe, dar și proiecte demonstrative cu o componentă mai puțin convențională. Echipa de robotică Browncoats, din Huntsville, a prezentat robotul „Vera”, conceput pentru competiții tehnice și capabil să lanseze mingi din plastic.
În același spațiu au fost expuse și echipamente destinate direct operațiunilor militare. Compania L3Harris a prezentat muniția Red Wolf, un sistem proiectat pentru misiuni de atac de precizie și lovirea unor ținte aflate la distanță.
Senzori și interceptori pentru apărarea antiaeriană
Raytheon a adus la Huntsville două dintre sistemele sale importante pentru apărarea antiaeriană și antirachetă. În prim-plan s-a aflat LTAMDS, senzorul Lower Tier Air and Missile Defense Sensor, destinat detectării și urmăririi amenințărilor aeriene și balistice.
În spatele acestuia a fost prezentat interceptorul SM-3, utilizat în arhitectura americană de apărare împotriva rachetelor balistice. Sistemul este proiectat pentru interceptarea țintelor în afara atmosferei sau în faze avansate ale traiectoriei acestora.
Răspunsul la amenințarea rachetelor hipersonice
Northrop Grumman a expus interceptorul Glide Phase Interceptor, cunoscut sub acronimul GPI. Sistemul este conceput pentru apărarea stratificată împotriva rachetelor hipersonice, în special în etapa de planare a zborului.
Dezvoltarea unor asemenea interceptori reprezintă una dintre principalele direcții ale apărării antirachetă americane, în condițiile în care armele hipersonice pot schimba traiectoria, pot zbura la viteze extrem de mari și pot reduce timpul disponibil pentru detectare și reacție.
PAC-3 și THAAD, în centrul expoziției Lockheed Martin
Lockheed Martin a prezentat două dintre cele mai cunoscute sisteme ale sale: racheta PAC-3 și interceptorul THAAD.
PAC-3 este destinat combaterii rachetelor balistice tactice și a altor amenințări aeriene, în timp ce THAAD oferă apărare împotriva rachetelor balistice în faza finală a zborului, atât în atmosferă, cât și în afara acesteia.
Prezența celor două sisteme subliniază accentul pus pe apărarea stratificată, în care mai multe tipuri de senzori și interceptori sunt conectate pentru a proteja obiectivele militare și infrastructura critică.
Huntsville, punct de întâlnire pentru viitorul apărării spațiale
Deschiderea simpozionului a transformat Huntsville într-un punct de întâlnire pentru principalii actori ai sectorului spațial și antirachetă. Pe durata evenimentului, oficialii și companiile de apărare analizează evoluția amenințărilor, noile soluții tehnologice și modul în care acestea pot fi integrate în proiectele strategice ale Statelor Unite.
Expoziția din prima zi a oferit o imagine asupra direcțiilor care domină în prezent domeniul: detectarea rapidă, interceptarea rachetelor hipersonice, mobilitatea sistemelor, munițiile de precizie și dezvoltarea unor rețele capabile să lege apărarea terestră de operațiunile spațiale.
Actualitate
Armata SUA vrea o „dublură digitală” a rețelelor pentru a testa inteligența artificială în războiul cibernetic
O replică virtuală a întregii infrastructuri informatice
Pentru a valorifica pe deplin potențialul inteligenței artificiale, Armata Statelor Unite intenționează să creeze o simulare complexă a propriilor rețele informatice — un așa-numit „geamăn digital”.
Modelul ar reproduce în detaliu infrastructura reală și ar fi alimentat permanent cu date despre modul în care aceasta funcționează. Într-un astfel de mediu, militarii ar putea antrena atât algoritmii de inteligență artificială, cât și operatorii umani care îi folosesc.
General-maiorul Jacqueline Denise McPhail, șefa Army Network Command (NETCOM), a recunoscut că un asemenea proiect ar fi extrem de dificil de realizat. Cu toate acestea, ea i-a îndemnat pe reprezentanții industriei de apărare să înceapă dezvoltarea lui, considerând că beneficiile ar justifica efortul și amploarea investiției.
Un poligon virtual pentru atacuri cibernetice
Un geamăn digital al rețelelor armatei ar putea deveni un spațiu de antrenament extrem de realist pentru operatorii de rețea, specialiștii în apărare cibernetică și sistemele bazate pe inteligență artificială.
Aceștia ar putea studia modul în care funcționează infrastructura, ar testa reacția acesteia la atacuri și ar identifica metode pentru menținerea operaționalității chiar și în condiții de presiune extremă.
Armata americană se confruntă cu aproximativ 1,2 milioane de atacuri cibernetice în fiecare zi, iar amenințările devin tot mai sofisticate. Atacurile nu mai sunt dominate de metode ușor de recunoscut, precum blocarea masivă a serviciilor prin atacuri distribuite de tip DDoS.
De la atacuri evidente la comportamente suspecte
În prezent, apărarea cibernetică trebuie să detecteze modificări subtile în comportamentul rețelei. Specialiștii sunt nevoiți să analizeze volume uriașe de date pentru a face diferența dintre traficul obișnuit, zgomotul informațional și semnalele care indică o activitate ostilă.
Întrebarea esențială nu mai este doar dacă sistemul a fost atacat, ci ce comportament s-a modificat și de ce.
Inteligența artificială ar putea avea un rol decisiv în această analiză. Un model digital al rețelei DoDIN-A — Departamentul de Rețele Informatice al Apărării pentru componenta terestră — ar permite identificarea vulnerabilităților, a zonelor insuficient protejate și a componentelor care demonstrează reziliență.
Un proiect uriaș, care ar putea începe la scară redusă
McPhail a admis că realizarea unei asemenea replici virtuale reprezintă un obiectiv de proporții.
„Este o solicitare majoră. Știu că este un efort de mare amploare. Cred că trebuie să începem cu o componentă restrânsă și să dezvoltăm treptat sistemul”, a transmis șefa NETCOM.
Strategia ar presupune construirea progresivă a modelului, prin adăugarea succesivă a unor segmente de rețea, a unor fluxuri de date și a unor scenarii de atac.
Ce înseamnă, de fapt, un geamăn digital
În doctrina Pentagonului, un geamăn digital este definit drept o reprezentare computerizată — formată dintr-un ansamblu integrat de modele — care funcționează ca echivalent digital, în timp real, al unui obiect sau proces fizic.
În mediul militar, astfel de modele pot reproduce aeronave, lanțuri logistice sau chiar pacienți virtuali utilizați pentru pregătirea personalului medical.
Scopul este ca fiecare componentă și interacțiune să fie simulate cu suficientă precizie încât replica virtuală să reacționeze la fel ca sistemul real în orice situație dată.
Teste imposibile în lumea reală
Un asemenea model ar permite armatei să supună rețeaua unor teste extreme, fără riscul de a afecta infrastructura operațională. Specialiștii ar putea simula atacuri, testa configurații noi, evalua modernizări și analiza consecințele unor modificări înainte ca acestea să fie aplicate în sistemele reale.
Geamănul digital ar putea fi folosit inclusiv pentru anticiparea incidentelor și identificarea unor soluții preventive.
În cazul rețelei militare, avantajul este cu atât mai important cu cât cea mai mare parte a activității care trebuie analizată se desfășoară la nivel software, chiar dacă infrastructura are la bază echipamente fizice precum procesoare, cabluri de fibră optică, routere și centre de date.
Rețeaua trebuie protejată fără a fi destabilizată
Obiectivul nu este doar descoperirea componentelor defecte. La fel de important este ca armata să înțeleagă ce funcționează corect, pentru a evita ca o intervenție sau o actualizare să provoace noi probleme.
În logica proiectului, geamănul digital ar deveni un instrument permanent de verificare: ar arăta ce trebuie reparat, dar și ce trebuie păstrat intact pentru ca reziliența rețelei să nu fie compromisă.
Actualitate
Avantajul decisiv se câștigă prin viteza informației Comandanții nu-și mai permit întârzieri
În conflictele moderne, accesul rapid la informații esențiale poate face diferența dintre succes și eșec. Comandanții au nevoie de date disponibile instantaneu, dar și de certitudinea că acestea sunt corecte, sigure și suficient de clare pentru a susține o decizie imediată.
Atunci când rapoartele de informații indică apariția unei amenințări, fiecare secundă devine importantă. Timpul pierdut pentru verificarea, interpretarea sau corelarea datelor îi oferă adversarului ocazia de a-și ajusta poziția și de a acționa primul.
În acest context, problema nu mai este doar accesul la informații despre misiune, ci capacitatea de a stabili rapid dacă acestea pot fi utilizate cu încredere. Viitorul câmpului de luptă va aparține forței capabile să transforme informațiile protejate în decizii operative înaintea adversarului.
Decizia rapidă nu depinde de un singur sistem
Avantajul decizional nu poate fi obținut printr-o platformă izolată. El trebuie construit prin integrarea mai multor capabilități, de la sateliții aflați pe orbite geosincrone, la rețelele de comunicații și sistemele terestre.
O astfel de arhitectură trebuie să permită detectarea amenințărilor, transmiterea sigură a datelor, confirmarea informațiilor și coordonarea reacției pe întregul lanț operațional.
Supraveghere permanentă de pe orbita geosincronă
Orice decizie începe cu o imagine clară a situației operative. În domeniul apărării antirachetă, această imagine presupune supraveghere permanentă și informații verificate.
De ani de zile, sistemul spațial cu senzori infraroșii SBIRS reprezintă una dintre componentele principale ale avertizării și urmăririi rachetelor de pe orbită. Acesta asigură monitorizarea continuă a unor regiuni extinse și reflectă experiența acumulată în dezvoltarea sistemelor de detectare a lansărilor și de urmărire a traiectoriilor.
Următoarea etapă este reprezentată de sateliții Next-Generation OPIR GEO, cunoscuți sub denumirea NGG. Concepută pentru a răspunde unor amenințări tot mai sofisticate, inclusiv rachete hipersonice, noua generație urmărește să îmbunătățească atât capacitatea de detecție, cât și rezistența sateliților în fața tentativelor de perturbare sau atac.
Sateliții NGG sunt construiți pe platforma LM2100 Combat Bus, proiectată pentru un nivel ridicat de supraviețuire în mediul spațial. Obiectivul este furnizarea unor informații sigure și permanente exact în punctele în care acestea sunt necesare.
Datele trebuie să circule fără întreruperi
Informația poate deveni un avantaj militar doar dacă este transmisă rapid, protejat și fără discontinuități între toate componentele forței.
Sateliții Transport Layer, construiți pe platforma LM50, sunt destinați transportului securizat al datelor între senzori, operatori și sistemele de misiune. Prin comunicații reziliente, cu latență redusă, aceștia pot distribui aproape instantaneu informațiile provenite de la rețelele de detecție și urmărire.
Un asemenea sistem permite ca datele despre o amenințare să ajungă rapid la centrele de comandă și la unitățile responsabile de reacție, menținând ritmul operațiunilor chiar și în condiții de bruiaj sau degradare a infrastructurii.
Apărarea antirachetă se extinde pe mai multe orbite
Rezistența unei arhitecturi spațiale nu poate fi asigurată prin utilizarea unei singure orbite. Pentru a îmbunătăți continuitatea supravegherii și pentru a menține urmărirea rachetelor tot mai avansate, Forța Spațială a Statelor Unite dezvoltă o componentă de avertizare și urmărire pe orbita medie a Pământului, denumită MEO.
Această capacitate este introdusă treptat, prin mai multe etape de dezvoltare. Ea ar urma să completeze sistemele de avertizare amplasate pe orbita geosincronă și capabilitățile de urmărire de pe orbita joasă, cunoscută drept LEO.
Prin combinarea celor trei niveluri orbitale, arhitectura urmărește să ofere o acoperire mai persistentă, mai multe surse de date și o redundanță sporită în cazul pierderii sau perturbării unei componente.
Lockheed Martin participă la competiția pentru contractul aferent celei de-a doua etape de dezvoltare, cunoscută drept Epoch 2. Compania își consolidează astfel implicarea în evoluția sistemului american de avertizare, urmărire și apărare împotriva rachetelor.
O arhitectură integrată pentru întregul lanț de reacție
Fiecare legătură dintre detectarea unei amenințări și răspunsul militar trebuie proiectată astfel încât să consolideze etapa următoare.
Supravegherea permanentă din orbita GEO, senzorii distribuiți pe orbita LEO și rețelele de comunicații sunt completate de noile capabilități MEO. Împreună, aceste elemente pot forma o arhitectură capabilă să detecteze amenințările din timp, să transmită informații verificate, să scurteze procesul decizional și să coordoneze reacția pe întregul lanț operațional de lovire la distanță.
Această abordare este ilustrată și în scenariile de operațiuni comune în toate domeniile, cunoscute sub acronimul JADO, unde datele provenite din spațiu sunt integrate cu sistemele terestre și cu celelalte componente militare.
Integrarea sistemelor devine esențială
În calitate de integrator de sisteme pentru întregul spectru al misiunilor, Lockheed Martin promovează o abordare bazată pe conectarea tuturor capabilităților într-o singură arhitectură operațională.
Pe măsură ce timpul disponibil pentru luarea deciziilor se reduce, obiectivul devine tot mai clar: dezvoltarea unor sisteme capabile să deplaseze informația rapid, să reziste atacurilor și perturbărilor și să permită acțiuni coordonate într-un timp cât mai scurt.
Privite separat, fiecare capabilitate aduce un avantaj important. Proiectate să funcționeze împreună, acestea pot genera un efect superior: avantajul decizional care permite unei forțe să observe prima, să înțeleagă mai repede situația și să acționeze înaintea adversarului.
Famiglia Teoroc, lovită din interior: “Ajunge!” – Directorul general al ANP confirmă mafia sindicală din penitenciare
23 de ani de sistem vs. 22 de ani de Famiglie: Burcu explodează public Când șeful Administrației Naționale a Penitenciarelor...
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine
SUBCOMISAR FĂRĂ RCA, DAR CU TUPEU – Episod din serialul „IPJ Prahova – Grădinița de Cadre” Când șeful de poliție...
Vesta antiînjunghiere și logica înjunghiată
Se ia o instituție obosită, câțiva șefi care confundă managementul cu dresajul și se adaugă o vestă antiînjunghiere. Se amestecă...
CÂȚI POLIȚIȘTI MAI TREBUIE BATJOCORIȚI CA SĂ ÎNȚELEGĂ STATUL CĂ PATRULA CU DOUĂ SUFLETE NU E SCUTUL ROMÂNIEI?
Faraoani, republica alcoolului: doi polițiști vs. „elita” de la cârciumă Faraoani, județul Bacău. Nu, nu e scenă dintr-un film prost,...
Sindicatele, bau-baul securistului rebranduit: cazul Iulian Fota
„Structura internă de securist”: când lumea veche nu vrea să moară Uitându-te la discursurile lui Iulian Fota, ai senzația că...
TCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)
TCE Ploiești în ajun de AGA: Organigrama „chilotel” și sindicatul de buzunar Mâine, 31 august, la TCE Ploiești nu e...
Miliardul care se scurge din buzunarul militarilor: jalba la Miruță, tăcerea PSD–AUR și merdenelele politice ale rezerviștilor
În atenția pensionarilor militari: cifrele reci, furia caldă. Sindicatul „Diamantul” pune lupa pe bani Sindicatul Diamantul, prin Emil Pascuț, rupe...
Când nu poți repara sistemul, vinzi fuste: eleganță bleumarin peste burnout și umilință
În timp ce salariile se duc în rate, dotările lipsesc, turele se fac pe stomacul gol și oamenii ard psihic...
Mătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie
Polițist cu epoleti, nu cu mopul în brațe Știați că la IPJ Brăila, ca să se facă, în sfârșit, curățenie...
Urmărire în Chiajna după ce un motociclist a refuzat să oprească la semnalele polițiștilor
Bărbatul conducea o motocicletă fără număr de înmatriculare O intervenție de rutină a polițiștilor din cadrul Poliției Orașului Chitila –...
Episodul 53 din serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor
Serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre” merge mai departe. După ce v-am prezentat „Academia de Cămătărie” (CAR), „Iuda”...
TCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul
Organigrama rușinii – proba finală a complicității: CA-ul a ales tabăra „zdrențelor” – (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), etc. Nu mai...
Cum fac aleșii locali dintr-un om nevinovat țap ispășitor, ca să nu recunoască ce-au votat ieri
Consiliul Local Ploiești: fabrică de haos, nu de ordine publică În iulie, în Consiliul Local Ploiești, s-a jucat un vodevil...
TCE Ploiești – Minunea de luni și groaznicul coșmar al clanului Nae: AGA de pe 31 sau ziua eliberării din robie?
Luni, 31: Ziua în care unii așteaptă o minune, iar alții își rod unghiile până la cot În timp ce...
IGPR, angajatorul-fantomă: salariile polițiștilor, plătite după ureche, fără acte și fără rușine
De lene administrativă: IGPR pasează salariile la alții În loc să-și asume rolul de angajator și să-și plătească propriii oameni,...
-
Exclusivacum 4 zile
Episodul 53 din serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor
-
Exclusivacum 20 de ore
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine
-
Exclusivacum 5 zile
TCE Ploiești – Minunea de luni și groaznicul coșmar al clanului Nae: AGA de pe 31 sau ziua eliberării din robie?
-
Exclusivacum 13 ore
Famiglia Teoroc, lovită din interior: “Ajunge!” – Directorul general al ANP confirmă mafia sindicală din penitenciare
-
Exclusivacum 4 zile
TCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul
-
Exclusivacum 2 zile
TCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)
-
Exclusivacum 3 zile
Mătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie
-
Exclusivacum 4 zile
Cum fac aleșii locali dintr-un om nevinovat țap ispășitor, ca să nu recunoască ce-au votat ieri