Actualitate
EXPLOZIV/Florian Coldea a devenit conferențiar la Academia SRI cu un dosar fără acoperire
Generalul Florian Coldea, fostul prim-adjunct al directorului Serviciului Român de Informații (SRI), a dat concurs pe 30 iunie 2017 pentru un post de conferențiar universitar la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” (ANIMV) a SRI și a fost declarat admis, deși nu îndeplinea toate criteriile cerute de legislație.
Florian Coldea a declarat, sub propria semnătură, că este eligibil pentru a ocupa postul didactic, iar comisia de concurs i-a admis dosarul, deși generalul SRI nu bifează toate standardele științifice minimale necesare și obligatorii. Dosarul de concurs al acestuia a fost avizat de Serviciul Juridic al Academiei SRI, conform procedurilor.
Toate indiciile arată că fostul șef operativ al SRI și-a pregătit CV-ul în ultimii doi ani de zile, astfel încât să poată ocupa, la un moment dat, poziția de conferențiar universitar.
În urma acestui concurs, Florian Coldea ar urma să fie din nou angajat în Serviciul Român de Informații cu normă întreagă, având în vedere că ANIMV este unitate militară a SRI.
Coldea este pensionar de aproape șapte luni, după ce a fost forțat să demisioneze din SRI la mijlocul lunii ianuarie, în urma dezvăluirilor făcute de omul de afaceri Sebastian Ghiță despre vacanțele petrecute împreună în mai multe destinații exotice.
Florian Coldea nu a răspuns la telefon și nici la mesajele prin care i-am cerut un punct de vedere.
În schimb, am primit o reacție de la Biroul de Presă al ANIMV: „Vă asigurăm că întreaga procedură de obținere a titlului de conferențiar universitar a domnului Florian Coldea a fost una riguroasă, transparentă și în concordanță cu toate legile și regulamentele”.
*
La doar trei luni după ce Florian Coldea a fost înlăturat din poziția de prim-adjunct al directorului SRI, ANIMV a configurat un post de conferențiar universitar cu dedicație pentru el.
Pe 28 aprilie 2017, în Monitorul Oficial apărea anunțul privind scoaterea la concurs a postului de conferențiar universitar poziția 76 în Departamentul de Studii de Securitate și Studii de Intelligence al Facultății de Studii de Intelligence.
Conform procedurilor, Academia SRI a făcut publică vacantarea postului inclusiv pe site-ul propriu, însă nu imediat, așa cum prevede legislația, ci abia în luna iunie.
Timp de șase săptămâni, între 28 aprilie și 14 iunie, s-a derulat perioada în care cei interesați să se înscrie la concurs o puteau face. Singurul care și-a depus dosarul a fost Florian Coldea.
Principalele două discipline din planul de învățământ pentru fișa postului de conferențiar universitar poziția 76 au fost Managementul riscurilor de securitate și Managementul organizației de securitate națională.
Teza de doctorat a lui Florian Coldea se numește Managementul schimbării în serviciile de informații. În trecut, acesta a ținut la ANIMV două cursuri, Managementul riscurilor de securitate națională și Etica în analiza de informații.
Președintele comisiei de concurs a fost conf. univ. dr. Veronica Mihalache, directorul Departamentului de Studii de Securitate și Studii de Intelligence din cadrul Facultății de Studii de Intelligence.
Aceasta a fost colegă de facultate cu Florian Coldea, amândoi urmând cursurile Facultății de Psihosociologie din cadrul ANIMV în perioada 1992-1996. De altfel, Veronica Mihalache urmează să fie șefa lui Florian Coldea începând cu luna octombrie 2017.
Din comisie au mai făcut parte: prof. univ. dr. Remus Pricopie, de la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA), prof. univ. dr. Teodoru-Gheorghe Ștefan, de la ANIMV, prof. univ. dr. Daniel Dumitru, de la Universitatea Națională de Apărare „Carol I”, și prof. univ. dr. Ioan Constantin Rada, de la Universitatea din Oradea.

Remus Pricopie, rector al SNSPA. Foto: Lucian Muntean
Remus Pricopie este rectorul SNSPA, universitate unde soția lui Florian Coldea, Dorina Coldea, a încercat anul trecut să ocupe un post de lector în Departamentul de Sociologie al Facultății de Științe Politice. În urma dezvăluirilor în exclusivitate făcute de PressOne, SNSPA a decis, trei zile mai târziu, să suspende concursul pentru postul didactic vizat de soția prim-adjunctului SRI.
Remus Pricopie este un apropiat al lui George Maior, fostul director al SRI. Pricopie deține și funcția de președinte interimar al Academiei de Științe ale Securității Naționale, o instituție de tip sinecură, care le plătește salarii pe viață membrilor săi. Printre aceștia se numără și George Maior, Vasile Dîncu, Dan Mihalache, Sorin Cîmpeanu sau Adrian Curaj.
Neclaritățile concursului susținut de Coldea
Pentru a obține postul de conferențiar universitar poziția 76, scos la concurs de către ANIMV, Florian Coldea avea de rezolvat două obligații majore: să completeze dosarul de concurs, prin care să demonstreze că îndeplinește criteriile didactice și științifice cerute de lege, și să susțină o prelegere publică.
Un dosar de concurs, indiferent de gradul didactic vizat, trebuie completat în acord cu Standardele minimale necesare și obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice în domeniul Științe militare, informații și ordine publică (Comisia 26), stabilite prin Ordinul de Ministru nr. 6129/2016. Dacă un candidat nu îndeplinește cerințele minimale necesare și obligatorii, acesta este declarat respins.
La Comisia de Științe militare, informații și ordine publică, criteriile minimale sunt împărțite în trei domenii distincte: Activitatea didactică, Activitatea de cercetare și Recunoașterea impactului activității științifice.
Pentru fiecare dintre cele trei domenii există un punctaj minim pe care un candidat trebuie să-l îndeplinească pentru a-i fi acceptat dosarul de înscriere.
Pentru postul de conferențiar, punctajul minim total este de 60 de puncte, împărțite astfel: minimum 35 de puncte pentru Activitatea didactică, minimum 20 de puncte pentru Activitatea de cercetare și minimum 5 puncte pentru Recunoașterea impactului activității științifice.
Cele mai importante piese din dosarul unui candidat sunt CV-ul și fișa de verificare a îndeplinirii standardelor pentru obținerea unui grad didactic.
După ce am analizat și comparat CV-ul, fișa de verificare și lista de lucări ale lui Florian Coldea, am descoperit că există o serie de suspiciuni în legătură cu punctajul realizat de fostul număr doi din SRI, dar și faptul că acesta nu îndeplinește unele dintre criteriile obligatorii cerute de standarde, condiții cumulative ca un candidat să fie declarat admis.
Coldea și-a calculat un punctaj total, potrivit fișei personale de verificare a standardelor, de 73,576. Totuși, acesta este aparent mai mic de 60 de puncte, minimul necesar pentru a fi declarat admis la concursul pentru un post de conferențiar în domeniul Științe militare, informații și ordine publică.
Să le luăm pe rând.

Punctajul realizat de Florian Coldea, potrivit propriilor calcule, este de 73,576.
Criteriul 1. Activitatea didactică
Prima neconcordanță între CV-ul lui Florian Coldea și fișa de verificare a îndeplinirii standardelor apare la capitolul Activitate didactică.
Punctajul minim necesar pentru acest domeniu este de 35 de puncte, iar Florian Coldea a declarat că are un punctaj cu puțin peste limită, de 36,076.
La subpunctul 1.2.1 trebuia trecut punctajul aferent cursurilor universitare, materialelor didactice și de îndrumare publicate de Florian Coldea de-a lungul timpului. Pentru fiecare curs universitar, material didactic și de îndrumare se acordă 5 puncte.
Florian Coldea și-a atribuit 5 puncte, aferente publicării unui astfel de volum. Totuși, la acest subpunct, nu întrunește cerințele obligatorii cerute de legislație.
Potrivit Standardelor minimale necesare și obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice în domeniul Științe militare, informații și ordine publică (Comisia 26), la acest subpunct, candidatul trebuie să aibă publicate minimum două volume, dintre care unul trebuie să fie, în mod obligatoriu, un curs universitar.
Potrivit listei de lucrări (document din dosarul de concurs, altul decât fișa de verificare), cele 5 puncte se datorează publicării unui curs universitar destinat studenților de la ANIMV, curs care are un regim special, fiind clasificat.


Standardele minimale necesare și obligatorii pentru domeniul Activitate didactică.
Fișa de verificare a lui Florian Coldea, de unde reiese că nu îndeplinește condiția de la subpunctul 1.2.1.
Criteriul 2. Activitatea de cercetare
Un alt semn de întrebare este ridicat de îndeplinirea standardelor de la domeniul Activitate de cercetare, unde avea nevoie de minimum 20 de puncte.
Este vorba despre punctul 2.2, Articole/studii/rapoarte de cercetare al căror conținut este relevant în domeniul Științe militare, informații și ordine publică și care sunt publicate în reviste, buletine științifice cu prestigiu recunoscut sau în volumele unor manifestări științifice în domeniul Științe militare, informații și ordine publică sau indexate în baze de date internaționale.
Potrivit fișei de verificare a îndeplinirii standardelor, semnată de Florian Coldea, acesta a declarat un număr de 22 de articole sau studii semnate, pentru care și-a atribuit un punctaj de 22,5 puncte.
Florian Coldea a semnat în mod cert patru articole care se încadrează în criteriile științifice ale acestui subdomeniu:
– „Symmetry and asymmetry in international relations”, publicat în revista Impact Strategic, nr. 1/2011, articol semnat împreună cu Liviu Bogdan Vlad,
– „New challenges on the intelligence frontline – a practitioner’s perspective”, publicat în Revista Română de Studii de Intelligence, nr. 14, din decembrie 2015,
– „Buiding National Capabilities and Countering Hybrid Threats: Lesson Learned”, publicat în 2015 în volumul conferinței Countering Hybrid Threats: Lesson Learned from Ukraine,
– „The Intelligent Nexus. Security, Development and Intelligence Cooperation in the Black Sea Area”, publicat în 2016 în volumul conferinței Intelligent in the Knowledge Society.
De exemplu, Florian Coldea specifică în CV, la capitolul publicații, un număr de 10 editoriale publicate în revista Intelligence, un argument la o carte și trei prefețe, din care una semnată împreună cu George Maior. Niciunul dintre aceste texte nu este și nu poate fi considerat articol sau studiu științific, având în vedere că nu conține referințe științifice.
În lista de lucrări, document necesar pentru calcularea punctajului, sunt trecute toate aceste editoriale publicate în revista Intelligence.
Mai mulți profesori universitari care în trecut au făcut parte din comisii de concurs pentru posturi didactice ne-au declarat că editorialele, prefețele sau argumentele nu pot fi considerate studii științifice și nu pot fi luate în calcul la realizarea punctajului pentru un concurs didactic.
Un profesor ne-a declarat sub protecția anonimatului că standardele de la Comisia de Științe militare, informații și ordine publică sunt cele mai mici din tot sistemul educațional universitar.
„La acea comisie au relativizat totul, încât numai știință nu se poate chema ce se întâmplă acolo”, ne-a declarat profesorul.
În concluzie, punctajul lui Florian Coldea la acest domeniu este discutabil.
Criteriul 3. Recunoașterea impactului activității științifice
Și la acest ultim capitol, unde punctajul minim necesar este de 5 puncte, există un indicator care nu își găsește un corespondent în realitate, dar și o cifră trecută greșit, care îi umflă lui Florian Coldea punctajul total cu 4 puncte.
Acesta bifează două puncte la subcapitolul 3.1.2 din fișa de verificare, aferente lucrărilor sale care au fost citate în reviste indexate în baze de date internaționale. În realitate, nu beneficiază de nicio astfel de citare potrivit Google Scholar și Publish or Perish, două instrumente online care indexează articolele științifice citate de alți cercetători.
La capitolul 3.3.1, Prezentări/invitații în plenul unor manifestări științifice internaționale, Florian Coldea menționează faptul că a fost prezent la 8 astfel de manifestări internaționale. Pentru participarea la o conferință, punctajul acordat este de câte un punct, deci ar fi trebuit să fie 8. În fișa lui Coldea apare 10, cu două puncte mai mult.
Notă
Standardele minimale necesare și obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice în domeniul Științe militare, informații și ordine publică (Comisia 26), stabilite prin Ordinul de Ministru nr. 6129/2016, precizează foarte clar faptul că o lucrare științifică nu poate fi cuantificată de două ori, la categorii diferite, astfel încât candidatul să își ridice punctajul în mod artificial:
„O publicație sau citare se încadrează la un singur indicator, luându-se în considerare încadrarea cea mai favorabilă candidatului”.
Reangajarea lui Coldea în SRI
Există o serie de proceduri care trebuie îndeplinite după ce un candidat este declarat admis în urma unui concurs didactic.
Pentru a fi considerat validat, concursul promovat de Florian Coldea trebuia să fie avizat mai întâi de consiliul Facultății de Intelligence, iar mai apoi de Senatul ANIMV.
Biroul de Presă al ANIMV ne-a confirmat că cele două avizări au fost făcute înainte de vacanța universitară, care a început la 1 august.
Următorul pas a fost acordarea titlului didactic candidatului declarat admis, care se face potrivit art 26, alin. 1 din Metodologia privind organizarea și desfășurarea concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice din ANIMV, prin decizia rectorului ANIMV, care ulterior se consemnează în Ordinul de Zi pe Unitate.
Potrivit Biroului de Presă al ANIMV, decizia de acordare a gradului didactic de conferențiar universitar lui Florian Coldea a fost deja semnată de rectorul Academiei SRI.
Abia după această formalitate se declanșează procedura de angajare în SRI a unui viitor cadru didactic. Potrivit art. 48 din aceeași metodologie,
„încadrarea candidaților declarați «Reușit» în Serviciul Român de Informații și numirea pe oricare din posturile scoase la concurs sunt condiționate de promovarea unor etape de selecție specifice instituției, în conformitate cu Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu completările și modificările ulterioare și cu reglementările interne în vigoare”.
Potrivit Biroului de Presă al ANIMV, procedura de angajare a lui Florian Coldea în funcția de conferențiar universitar nu a fost demarată până în acest moment.
Rectorul Academiei SRI, demis
Surse din mediul academic ne-au declarat că rectorul Academiei SRI, Niculae Iancu, a fost demis și trecut în rezervă la finalul lunii iulie, odată cu valul masiv de plecări ale unor ofițeri de rang înalt din Serviciul Român de Informații.
Deși nu există nicio confirmare oficială din partea SRI, demiterea lui Niculae Iancu are cel mai probabil legătură cu multiplele dezvăluiri ale presei care au vizat încălcări flagrante ale eticii academice sau chiar ilegalități comise la ANIMV, multe dintre ele produse în mandatul de rector al lui Niculae Iancu, altele – girate și acoperite de acesta.

Niculae Iancu, fost rector al Academiei SRI. Foto: intelligence.sri.ro
Niculae Iancu avea gradul de colonel în SRI și ocupa funcția didactică de conferențiar universitar la ANIMV. Până în 2013, el a fost consilier personal al lui George Maior.
Surse din zona serviciilor de informații ne-au declarat că Iancu este un apropiat al lui George Maior, fiind adus din Ministerul Apărării la SRI în 2007.
Iancu este absolvent al Academiei Tehnice Militare, iar în MApN a fost cercetător științific la Centrul de Testare, Evaluare și Cercetare Științifică Armamente. Iancu este și membru în Academia de Științe ale Securității Naționale, înființată de Gabriel Oprea și de George Maior, poziție care îi asigură un salariu pe viață.
Cel mai probabil, poziția de rector al ANIMV va fi ocupată din această toamnă de către profesorul Adrian Ivan, director al Departamentului de Studii Internaționale și Istorie Contemporană al Facultății de Istorie și Filosofie de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.
Ivan a fost numit în octombrie 2016 „coordonatorul activității” Școlii Doctorale a ANIMV, funcție care nu este însă prevăzută de legislația în vigoare, așa cum a dezvăluit jurnalista Melania Cincea.
Declarația pe propria răspundere
Potrivit metodologiei de concurs a ANIMV, dosarul unui candidat trebuie să cuprindă o cerere de înscriere „semnată de candidat, care include o declarație pe propria răspundere privind veridicitatea informațiilor prezentate la dosar”.
Declarațiile pe propria răspundere se fac sub incidența art. 292 din Codul Penal cu privire la falsul în declarații.

Plan tactic cu bătaie
Acțiunile fostului prim-adjunct al directorului SRI din ultimii doi ani, după alegerea lui Klaus Iohannis în funcția de președinte și demisia fostului director George Maior, arată că Florian Coldea s-a preocupat de îndeplinirea criteriilor pentru a obține un post didactic la Academia SRI.
Anul trecut, Coldea și-a publicat teza de doctorat obținută în anul 2010 la Academia SRI, sub coordonarea lui Gabriel Oprea. Lucrarea a apărut sub același titlu sub care a fost susținută, Managementul schimbării în serviciile de informații, la Editura Academiei Naționale de Informații.
Publicarea tezei este o condiție obligatorie conform criteriilor legale pentru a ocupa cel puțin poziția de lector.
9 din cele 20 de publicații menționate în CV-ul lui Florian Coldea sunt semnate în perioada 2015-2017.
Așa se explică și faptul că, în acest an, Florian Coldea a mai scos o carte, ca unic autor, la Editura Academiei Naționale de Informații, intitulată Despre serviciile de Intelligence: gânduri, perspective, opinii. Pledoarie pentru încredere. Publicarea unei cărți ca unic autor era una dintre condițiile obligatorii pentru a putea promova concursul pentru postul de conferențiar.
Și, nu în ultimul rând, anul acesta, Florian Coldea a participat cu două comunicări la o conferință științifică organizată de Academia Forțelor Aeriene din Brașov, potrivit listei sale de lucrări.
Surprizele din CV-ul fostului șef operativ al SRI
CV-ul lui Florian Coldea conține mai multe informații surprinzătoare. Prima este faptul că acesta menționează că a fost lector universitar la ANIMV, fiind titular al cursurilor Managementul riscurilor de securitate națională și Etica în analiza de informații.
Potrivit Biroului de Presă al ANIMV, Florian Coldea a dat concurs pentru postul de lector universitar la Academia SRI în iunie 2010, însă calitatea lui de cadru didactic a încetat în momentul în care a fost trecut în rezervă.
Tot din CV am aflat că Florian Coldea a lucrat în Direcția de Prevenire și Combatere a Terorismului încă de când a terminat Facultatea de Informații din cadrul ANIMV, adică din 1996, și până când a fost numit adjunct al directorului SRI, în 2005. Una dintre principalele sale responsabilități în acea perioadă a fost recrutarea și dirijarea surselor în domeniul antiterorist.
Din 1999 și până în 2005 a ocupat mai multe funcții de conducere, cea mai înaltă poziție fiind cea de adjunct al șefului Direcției de Prevenire și Combatere a Terorismului.
Lucrările publicate de Florian Coldea, potrivit propriului CV
- Thierry Cretin – Mafia. Pe urmele societăților criminale. Prefață, Editura RAO, 2011.
- „Symmetry and asymmetry in International Relations”, articol publicat în revista Impact Strategic, nr. 1/2011 (coautor Liviu Bogdan Vlad).
- „Counter-espionage în the 21st Century. Perspectives and Transformayions”, în volumul A Mind War. Intelligence, Secret Services and Strategic Knowledge in the 21st Century, Editura RAO, 2011.
- „Analiști și operativi – versus sau contraversus”, în volumul Ars Analitica Provocări și tendințe în analiza de intelligence, Editura RAO, 2012.
- Jean Louis Brouguiere – Ceea ce n-am putut spune. 30 de ani de luptă împotriva terorismului. Prefață, Editura RAO, 2013.
- „Pledoarie pentru încredere – principalul capital al SRI”, editorial publicat în revista Intelligence, nr. 21.
- „Miza încrederii pentru lumea intelligence – cazul SRI”, titlul din CV. Editorial publicat în revista Intelligence, nr. 24, martie 2013, cu titlul „SRI se bazează pe încredere”.
- „Intelligethics – reperele etice în activitatea de intelligence” – titlul din CV. Editorial publicat în revista Intelligence, nr. 26, martie 2014, cu titlul „Etica în intelligence sau cum să conferi valoare adăugată unui bun public”.
- „Humint și Osint, perspective actuale și viitoare”, editorial publicat în revista Intelligence, nr. 27, septembrie 2014.
- „Rolul legislației în activitatea de intelligence”, editorial publicat în revista Intelligence, nr. 28, decembrie 2014.
- Jose Rodriguez – Măsuri extreme. Cum au salvat vieți ale cetățenilor americani măsurile dure adoptate de CIA după 11 septembrie. Prefață coautorată cu George Cristian Maior, Editura Rao, 2014.
- „25 de ani în pas cu România. Evoluția instituțională a SRI”, editorial publicat în revista Intelligence, nr. 29, martie 2015.
- „New challenges on the intelligence frontline – a practitioner’s perspective”, studiu publicat în Revista Română de Studii de Intelligence, nr. 14, decembrie 2015.
- „Argument” în Monografia SRI 1990-2015, Editura RAO, 2015.
- „Cyber security business as usual” – titlul din CV. Editorial publicat în revista Intelligence, în iunie 2016, cu titlul „Securitatea cibernetică, de la «perla coroanei» în IT spre «business as usual» în societate”, și nu în ianuarie-martie 2016, așa cum este menționat în CV.
- „Comunicarea serviciilor de intelligence. Sfârșitul tăcerii?!”, editorial publicat în revista Intelligence, nr. 32, septembrie 2016.
- „Combaterea terorismului: Competitivitate sau competiție?”, editorial publicat în revista Intelligence, nr. 33, decembrie 2016.
- „Intelligent Services in a democratic Society”în România transatlantică, coord. Vasile Iuga, Mihaela Nicola, Răsvan Radu, Club România, 2016.
- Managementul schimbării în serviciile de informații, teza de doctorat, Editura Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul”, 2016.
- Despre serviciile de intelligence: gânduri, perspective, opinii. Pledoarie pentru încredere, Editura Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul”, 2017.
Notă. Serviciul Român de Informații editează două reviste: Intelligence și Revista Română de Studii de Intelligence.( Emilia Şercan).
Actualitate
ANUNȚ DE PARTICIPARE ȘI CALENDARUL DE DESFĂȘURARE PENTRU ATRIBUIREA CONTRACTELOR DE FINANŢARE NERAMBURSABILĂ
România
Consiliul Județean Prahova
Serviciul Resurse Umane
Compartiment Sănătate, Cultură, Învățământ
Mas-Media, Sport-Tineret, Ong-Uri, Turism Aprobat,
Nr. 15194/ 27.05.2026
PREȘEDINTE
Virgiliu Daniel Nanu
ANUNȚ DE PARTICIPARE ȘI CALENDARUL DE DESFĂȘURARE PENTRU ATRIBUIREA CONTRACTELOR DE FINANŢARE NERAMBURSABILĂ
Consiliul Județean Prahova, Bdul Republicii, nr. 2-4, Municipiul Ploiești, Județul Prahova, telefon: 0244.514.545, fax: 515.816, email: cons._jud@cjph.ro, codul fiscal 2842889.
Consiliul Județean Prahova invită persoanele fizice şi juridice fără scop patrimonial, respectiv asociaţiile şi fundaţiile constituite conform legii care îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea nr. 350/2005, să depună propuneri de proiecte în scopul atribuirii contractelor de finanţare nerambursabilă, pentru domeniile: cultură și învățământ, sănătate, social, tineret, protecția mediului, – sport de performanță, sportul pentru toți.
Proiectele din fonduri publice pentru activități nonprofit de interes general (județean), depuse în baza Legii 350/2005, vor fi finalizate de către potențialii beneficiari, conform termenelor stabilite în cererea de finanțare, fără a depăși data de 25.11.2026.
1.Procedura aplicată pentru atribuirea contractelor de finanţare nerambursabilă a proiectelor din domeniile: cultura și învățământ, sănătate, social, tineret, protecția mediului, – sport de performanță, sportul pentru toți, pe anul 2026, este prevăzută în Legea nr. 350/2005, privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general.
2.Sursa de finanţare a contractului şi valoarea:
Suma totală aprobată a finanțărilor nerambursabile este de 2.300.000 lei, din bugetul județului.
Domeniile pentru care se acordă finanțări nerambursabile și sumele aprobate pentru anul 2026, conform: Hotărârii Consiliului Județean Prahova nr. 67/29.04.2026, privind aprobarea Bugetului propriu al județului și al bugetelor instituțiilor de sub autoritatea Consiliului Județean Prahova pe anul 2026 și estimări pe anii 2027-2029; Hotărârii Consiliului Județean Prahova nr. 69/14.05.2026, privind modificarea și completarea Ghidurilor solicitantului referitoare la regimul finanțărilor nerambursabile acordate din bugetul propriu al Județului Prahova pentru activități nonprofit de interes județean, aprobate prin Hotărârea Consiliului Județean Prahova nr. 92/30.04.2024, modificată și completată prin Hotărârea Consiliului Județean Prahova nr. 171/2025; Hotărârii Consilului Județean
Prahova nr. 70/14.05.2026, privind aprobarea Programului anual de finanţări nerambursabile din fondurile publice ale județului Prahova pentru activităţi nonprofit de interes judeţean pe anul 2026, sunt:
– Cultură și învățământ, Sănătate, Social, Protecția mediului cu 230.000 lei:
– Tineret – 230.000 lei;
– Sport de performanță, – 1.472.000 lei;
– Sportul pentru toți în sumă de 368.000 lei;
- Durata proiectelor: până în data de 25.11.2026
- Data limită pentru depunerea propunerilor de proiect: 04.07.2026, ora 23:59
- Propunerile de proiect vor fi depuse online pe Platforma digital.cjph.ro.
- Selecţia şi evaluarea proiectelor în vederea obţinerii finanţării nerambursabile se va face de către comisia de evaluare, în perioada: 06. 07 – 13.07.2026
7.Transmitere clarificări către aplicanți: 14.07-15.07.2026
8.Primirea răspunsurilor la clarificări: 16.07-21.07.2026
- Afișarea rezultatelor evaluării proiectelor depuse: 22.07.2026
- Perioada de depunere a contestaţiilor: 23.07-27.07.2026
- Soluţionarea contestaţiilor depuse: 28.07– 30.07.2026
- Afişarea pe site-ul instituției a rezultatelor finale:31.07.2026.
- Semnarea contractelor de finanțare: 13-15.08.2026
- Derularea proiectelor: până la data de 25.11.2026
Ghidurile care stau la baza finanțării acestor proiecte sunt postate pe site-ul Consiliului Județean Prahova: www.cjph.ro
| Compartiment Sănătate,Cultură,Învățământ, Mass – Media, Sport-Tineret, ONGuri, Turism | |||
| Nume și prenume | Semnătura | Data: | |
| Întocmit: | Cons.Moșu Răzvan | 27.05.2026 | |
| Verificat: | Șef serviciu Ioan Elena | 27.05.2026 | |
Actualitate
Inovația din umbră: Cum Physical Sciences Inc. redefinește securitatea națională prin tehnologii de elită
În adâncurile golfului Narragansett din Rhode Island, o dronă subacvatică alimentată de baterii specializate cu litiu-ion scanează fundul mării în căutarea unor mine explozive simulate. Această misiune, de o dificultate extremă, necesită densități de putere și standarde de siguranță mult peste capacitățile comerciale obișnuite. În același timp, la punctele de frontieră și la evenimente de anvergură precum Super Bowl, sisteme avansate de detecție spectroscopică gamma veghează împotriva contrabandei cu materiale nucleare, având capacitatea rară de a distinge amenințările reale de radiațiile naturale.
Aceste tehnologii critice nu sunt produsul unor start-up-uri din Silicon Valley care vânează profituri rapide, ci rezultatul muncii asidue de decenii a companiei Physical Sciences Inc. (PSI), o afacere mică deținută de angajați, cu sediul în Andover, Massachusetts.
Dincolo de modelul Silicon Valley: Pariul pe cercetare pe termen lung
Spre deosebire de companiile finanțate prin capital de risc care caută scalarea comercială imediată, PSI a ales un drum marcat de rigoare și parteneriate strategice cu agențiile federale. Prin intermediul programului Small Business Innovation Research (SBIR), compania a reușit să transforme concepte teoretice în prototipuri funcționale și, ulterior, în producție de serie pentru sistemele de apărare. Acest model de afaceri permite PSI să ignore presiunile investitorilor externi și să se concentreze pe cicluri de dezvoltare de până la zece ani, esențiale pentru tehnologiile integrate în marile platforme militare.
O bază industrială suverană: Investiții masive în producția autohtonă
Pentru a răspunde provocărilor moderne, PSI a demarat o serie de investiții strategice în facilități de producție pe teritoriul Statelor Unite. Printre acestea se numără o fabrică de baterii de 30 de milioane de dolari, preluată de la un start-up care își mutase producția peste hotare, acum reutilată pentru a echipa sistemul de neutralizare a minelor Barracuda al Marinei. Mai mult, compania a inaugurat spații dedicate componentelor din ceramică pentru rachete hipersonice și sisteme de detecție a radiațiilor montate pe șine, utilizând exclusiv componente de origine internă pentru a elimina riscurile legate de lanțurile de aprovizionare globale.
Angajamentul angajaților-proprietari: Un partener de încredere pentru viitorul apărării
Cu o echipă de 250 de angajați care sunt totodată și acționari, PSI demonstrează că stabilitatea și expertiza acumulată în timp sunt fundamentale pentru inovația în domeniul apărării. De la propulsoare avansate pentru rachete până la optică în infraroșu pentru sisteme de imagistică, portofoliul companiei acoperă lacune critice în baza industrială națională. Recent, Pentagonul a descris programul SBIR drept o „piatră de temelie a inovației în apărare”, iar PSI își asumă rolul de punte între ideile revoluționare și implementarea lor la scară largă, oferind soluții concrete pentru provocările de securitate ale deceniului actual.
Actualitate
Efes 2026: Turcia redefinește harta puterii în regiune prin tehnologie de vârf și alianțe strategice neașteptate
Cea mai amplă ediție a exercițiului militar Efes a transformat zona de antrenament Doğanbey într-o veritabilă vitrină a viitorului militar. Dincolo de manevrele spectaculoase și tehnologia de ultimă oră, evenimentul a marcat o premieră geopolitică majoră: participarea a nouă noi state, printre care se numără și Siria, semnalând o schimbare de paradigmă în relațiile de securitate din Orientul Apropiat.
Desfășurat în perioada 11 aprilie – 22 mai la Seferihisar, în apropiere de Izmir, Efes 2026 a combinat forțe terestre, maritime și aeriene într-o demonstrație de forță fără precedent. Exercițiul a culminat cu o săptămână de manevre complexe, zi și noapte, menite să testeze interoperabilitatea între națiuni cu interese strategice diverse.
Surpriza Damasc: O nouă eră a cooperării în inima exercițiului Efes
Printre cele nouă țări care au debutat la acest exercițiu — Bulgaria, Olanda, Suedia, Japonia, Egipt, Polonia, Vietnam și Portugalia — prezența Siriei a atras cele mai multe priviri. Un contingent sirian de 20 de militari a participat activ la operațiuni de asalt aerian, utilizând armament de la bordul elicopterelor utilitare turcești.
Această participare este interpretată de experți drept un semn clar al aprofundării cooperării dintre cele două state. După prăbușirea regimului Assad la finalul anului 2024, Turcia a preluat un rol central în reconstrucția sectorului de apărare sirian, oferind nu doar consiliere pentru reformarea forțelor armate, ci și echipamente militare esențiale, de la vehicule blindate la sisteme de apărare aeriană și drone.
Arsenalul Viitorului: 50 de premiere tehnologice „Made in Türkiye”
Efes 2026 nu a fost doar un test de diplomație, ci și o demonstrație de independență tehnologică. Pentru prima dată, Turcia a scos în teren 50 de sisteme de armament de producție autohtonă. Printre vedetele exercițiului s-au numărat sistemul de apărare aeriană cu rază foarte scurtă Korkut (parte a conceptului național „Cupola de Oțel”), elicopterul utilitar Gökbey și obuzierul Boran de 105 mm.
Pe lângă acestea, au fost testate în condiții reale vehicule terestre fără pilot dotate cu sisteme de arme controlate de la distanță, precum drona terestră Aslan, dar și o gamă variată de drone „kamikaze” (loitering munitions), capabile să acționeze în roiuri pentru a copleși apărarea inamicului.
Iadul dezlănțuit la Izmir: De la asalturi nocturne la debarcări amfibii masive
Exercițiile de noapte au oferit un spectacol apocaliptic de foc și precizie. Misiunile de distrugere a posturilor inamice au transformat liniștea nopții într-o succesiune de explozii care au luminat cerul Izmirului. Într-un moment de maximă intensitate, elicopterele turcești au lansat rachete de semnalizare cu doar câteva secunde înainte ca o bombă de aviație Mk-84 de aproape o tonă să zguduie pământul, simulând un atac strategic de amploare.
Faza de zi a menținut ritmul alert, punând accent pe forțele navale și debarcările de amfibii masive.
Desant sub acoperirea focului naval: Coordonare perfectă între mare și uscat
Faza de zi a exercițiului a fost marcată de o prezență navală masivă și extrem de dinamică. Ambarcațiunile de viteză au brăzdat apele din apropierea țărmului, deschizând focul asupra țintelor inamice pentru a securiza zona de debarcare. Această manevră a permis navelor de mari dimensiuni să aducă la mal vehicule blindate amfibii și tancuri, într-o demonstrație de forță coordonată milimetric.
În timp ce misiunile de deminare se desfășurau sub acoperirea unor perdele de fum colorat, tancurile au dezlănțuit un foc intens asupra posturilor inamice, pregătind terenul pentru desfășurarea rapidă a parașutiștilor. Sprijinul aerian a fost omniprezent: elicopterele de atac Atak și AH-1W Super Cobra, alături de platformele de transport greu Chinook CH-47, au survolat zona de operațiuni, în timp ce unitățile S-70 Sea Hawk ale marinei au utilizat sonare pentru a vâna submarinele inamice din adâncuri.
TCG Anadolu și noua frontieră a navelor fără pilot
Un punct central al demonstrației navale l-a reprezentat nava-amiral TCG Anadolu, flancată de o flotilă impresionantă de corvete, nave de atac rapid și submarine din clasele Reis și Preveze. Inovația a fost vizibilă și pe apă, prin integrarea navelor de suprafață fără pilot Sancar și Marlin, care au operat alături de navele de desant tradiționale.
Efes 2026 a demonstrat clar că Turcia nu mai este doar un utilizator de tehnologie, ci un arhitect de sisteme militare complexe. Prin acest exercițiu, Ankara a transformat coasta Mării Egee într-o platformă de export, prezentând concepte avansate de luptă care integrează apărarea aeriană, forțele terestre și unitățile navale într-un sistem unitar și digitalizat.
Concluzie: Un aliat NATO cu ambiții de lider tehnologic
Dincolo de spectacolul pirotehnic, Efes 2026 a transmis un mesaj geopolitic ferm. Turcia se poziționează acum ca un aliat NATO cu capacități unice, capabil să producă și să livreze soluții de securitate prietenilor și aliaților din întreaga regiune.
Succesul exercițiului confirmă maturizarea bazei industriale de apărare turcești, care reușește să atragă noi parteneri strategici și să definească noi standarde în industria de armament globală. Ankara nu doar că își asigură propria apărare, dar devine un pilon central pentru stabilitatea și dotarea militară a întregului bazin regional.
-
Exclusivacum 3 zileJUSTIȚIA A TRAS APA PESTE DECIZIILE ANP: MIRCEA DECU REVINE LA PENITENCIARUL TÂRGȘOR, IAR GUNOIUL ABUZURILOR RĂMÂNE ÎN OGRADA „ȘEFERIMII” DE LA BUCUREȘTI!
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova: Gara de Nord a Poliției Române, unde șefii vin cu bilet de peron și pleacă înainte să-și facă nod la cravată
-
Exclusivacum 3 zileMĂRGINENI: PUȘCĂRIA UNDE ȘEFII SE CRED PE PLANTAȚIE ȘI POLIȚIȘTII SUNT „MUTAȚI” DUPĂ TOANELE VĂTAFILOR!
-
Exclusivacum 2 zileFESTIVALUL „RÂSUL-PLÂSUL” PE CERUL PRAHOVEI – ANTIGRINDINA: 21 DE ANI DE RACHETE OARBE ȘI UN DIVORȚ DE 103.000 DE HECTARE
-
Exclusivacum 5 zileLegea salarizării, trecută pe după gard: din „transparență decizională” direct în „comunicate de presă”
-
Exclusivacum 2 zilePLx 540/2024: Mortul viu din sertarele Camerei Deputaților și marea „pitulușă” constituțională a aleșilor
-
Exclusivacum 5 zileO nouă democrație la Cotroceni: Nicușor Dan și ședința națională de influențare „legitimă”
-
Exclusivacum 5 zileO nouă performanță la IPJ Brăila: patru ani de șefi provizorii și un singur alcooltest serios



