Connect with us

Anchete

De foarte multe ori, poliţiştii sunt nemulţumiţi de modul în care sunt evaluaţi de către şefii ierarhici din cauza subiectivismului

Publicat

pe

În această perioadă se desfășoară evaluarea activității profesionale individuale și a conduitei polițiștilor, dezvaluie sindicatul Europol.

De foarte multe ori, poliţiştii sunt nemulţumiţi de modul în care sunt evaluaţi de către şefii ierarhici din cauza subiectivismului de care cei din urmă dau dovadă în cele mai dese rânduri, atunci când întocmesc fişele de evaluare.

Organizația noastră a primit mai multe sesizări din teritoriu din partea colegilor noștri care vizează modul de realizare a activității de evaluare de către șefii ierarhici, printre care le amintim pe cele mai relevante, mai precizeaza sursa citata:

  • Ghidul de interviu este prezentat polițiștilor spre a fi completat după întocmirea fișei de evaluare și acordarea calificativului

În acest sens, toți polițiștii trebuie să țină cont de faptul că planificarea și desfășurarea interviului reprezintă o activitate anterioară acordării calificativului, iar în urma completării ghidului de interviu șefii nemijlociți au obligația menționării în cuprinsul fișei de evaluare a datelor și informațiilor culese în această etapă, respectiv factorii care au afectat performanța, solicitările polițiștilor referitoare la formarea profesională, precum și confirmarea studiilor sau programelor de pregătire profesională absolvite.

  • La secțiunea criterii și indicatori din Fișa de evaluare, șefii nemijlociți menționează indicatori de performanță care nu corespund cu cei stabiliți prin Dispozițiile emise la nivelul direcțiilor de specialitate din cadrul IGPR

Astfel, colegii noștri trebuie să aibă în vedere faptul că la sfârșitul fiecărui an, direcțiile de specialitate din cadrul IGPR emit dispoziții în cadrul cărora sunt stabiliți indicatorii de performanță în baza cărora trebuie să se realizeze procesul de evaluare a activității desfășurate de personalul din subordine, mențiunile trecute în secțiunea criterii și indicatori din Fișa de evaluare trebuind să corespundă cu indicatorii de performanță elaborați la nivelul direcțiilor de specialitate.

  • Fișa de evaluare nu este pusă la dispoziția polițiștilor în vederea formulării contestației privind calificativul acordat

În acest sens le recomandăm tuturor colegilor din teritoriu care în momentul în care au luat la cunoștință despre conținutul fișei de evaluare și nu sunt mulțumiți de calificativul acordat, să solicite șefilor nemijlociți o copie a evaluării de serviciu astfel încât aibă posibilitatea de argumentare a aspectelor pe care doresc să le conteste cu privire la desfășurarea procesului de evaluare și punctajele acordate, precizeaza cei de la sindicatul Europol.

Mai jos puteți găsi tot ceea ce trebuie să cunoașteți cu referire la modul în care trebuie să se desfășoare procesul de evaluare a activității profesionale.

Activitatea de evaluare este o obligație de serviciu a șefilor stabiliți în conformitate cu prevederile art. 26^2 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, care poartă întreaga răspundere pentru obiectivitatea realizării acesteia. Metodologia privind evaluarea de serviciu a polițiștilor se regăsește în Anexa 8 Capitolul I din Ordinul MAI nr. 140/2016 privind activitatea de management resurse umane în unitățile de poliție ale Ministerului Afacerilor Interne.

Evaluarea activității profesionale individuale și a conduitei polițistului, denumită în continuare evaluare de serviciu, se realizează o dată pe an. Perioada evaluată este cuprinsă între 1 ianuarie și 31 decembrie din anul pentru care se face evaluarea. Evaluarea de serviciu anuală se realizează între 1 ianuarie și 15 februarie din anul următor perioadei evaluate.

Prin excepție, evaluarea de serviciu se realizează și pentru o perioadă mai mică decât cea prevăzută la alin. 1, în următoarele situații:

  • la acordarea gradului profesional următor;
  • la modificarea sau suspendarea raportului de serviciu, care produce consecințe pe o perioadă mai mare de 60 de zile calendaristice, sau la încetarea raportului de serviciu;
  • la modificarea sau suspendarea raportului de serviciu, care produce consecințe pe o perioadă mai mare de 60 de zile calendaristice, sau la încetarea raportului de serviciu, în alte situații decât cele prevăzute la  69 alin. 1 lit. g, h, i sau l, al persoanei care are competența de a întocmi evaluarea;
  • în alte situații decât cele prevăzute la  a-c, atunci când activitatea desfășurată de polițist este mai mare de 30 de zile.

Evaluarea de serviciu se realizează în baza următoarelor criterii:

  • modul de îndeplinire a sarcinilor, îndatoririlor și responsabilităților înscrise în fișa postului;
  • legalitatea exercitării competențelor conferite de funcție;
  • nivelul cunoștințelor și deprinderilor specifice, raportat la cerințele postului;
  • aptitudini personale și respectarea normelor de etică și deontologie aplicabile polițistului;
  • aptitudini organizatorice sau, exclusiv pentru personalul care îndeplinește atribuțiile funcțiilor prevăzute cu salariu de comandă, capacități manageriale demonstrate în îndeplinirea atribuțiilor.

Calificativele care se acordă polițiștilor la evaluarea de serviciu sunt:

  •  foarte bine FB;
  •  bine B;
  •  satisfăcător S;
  • nesatisfăcător NS;

În vederea realizării evaluării de serviciu, anuală sau parțială, se parcurg următoarele etape:

  •  completarea datelor de identificare din formularul de evaluare de serviciu;
  •  stabilirea, de către șeful care are competență de întocmire a evaluării de serviciu, a indicatorilor de evaluare specifici postului, pentru criteriul de evaluare „modul de îndeplinire a sarcinilor, îndatoririlor și responsabilităților înscrise în fișa postului”, în baza atribuțiilor cuprinse în fișa postului, potrivit frecvenței și importanței sarcinilor și atribuțiilor îndeplinite în perioada evaluată, și înscrierea lor în formularul evaluării de serviciu;
  • planificarea și desfășurarea, de către șeful care are competență de întocmire a evaluării de serviciu, a interviului de evaluare realizat potrivit anexei nr. 21 la ordin, precum și consemnarea în formularul de evaluare de serviciu a unor date și informații culese în această etapă, respectiv a factorilor care au afectat performanța polițistului, solicitările polițistului apreciat, precum și confirmarea studiilor și a programelor de formare profesională continuă pe care le-a absolvit/la care a participat polițistul;
  • acordarea, de către șeful care are competență de întocmire a evaluării de serviciu, a punctajului pentru fiecare criteriu/indicator de evaluare, calcularea punctajului mediu, a punctajului ponderat, precum și a punctajului general, respectiv a calificativului general rezultat, care este propus pentru aprobare; înscrierea constatărilor și concluziilor sintetice, raportat la modul de îndeplinire a criteriilor și indicatorilor de evaluare, precum și a aprecierii potențialului de dezvoltare profesională ;și a propunerilor privind evoluția profesională, potrivit prevederilor din anexa nr. 22 la ordin transmiterea formularului de evaluare de serviciu completat persoanei cu competență de aprobare a evaluării de serviciu;
  • analiza, de către șeful care are competență de aprobare a evaluării de serviciu a polițistului, a modului de apreciere realizat de șeful care are competență de întocmire a evaluării, acordarea calificativului general și înscrierea concluziilor și recomandărilor și cu privire la polițistul evaluat în formularul de evaluare de serviciu; modificarea punctajelor acordate de șeful care a întocmit evaluarea și, după caz, a calificativului general propus de către acesta, în situația în care apreciază că aceasta nu corespunde realității, potrivit Îndrumarului de completare a formularului de evaluare de serviciu a polițiștilor, prevăzut în anexa nr. 22 la ordin; transmiterea formularului de evaluare de serviciu completat către șeful care a întocmit evaluarea de serviciu;
  • comunicarea, de către șeful care a întocmit evaluarea de serviciu, a rezultatului evaluării și prezentarea formularului de evaluare de serviciu în vederea luării la cunoștință de către polițistul evaluat, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data aprobării; în situația în care polițistul evaluat nu poate lua cunoștință de rezultatele evaluării de serviciu formularul de evaluare de serviciu aprobat se păstrează la șeful care a întocmit evaluarea de serviciu, până la data la care încetează situația care a condus la imposibilitatea aducerii la cunoștință a rezultatului evaluării.
  • transmiterea, de către șeful care a întocmit evaluarea de serviciu, după încheierea termenului legal în care polițistul evaluat poate formula contestație, a formularului de evaluare de serviciu aprobat, la structura de resurse umane care gestionează dosarul de personal al polițistului evaluat.
  • Polițistului care în perioada evaluată a fost trimis să urmeze programe de formare profesională continuă i se iau în considerare rezultatele activității desfășurată în această perioadă la evaluarea de serviciu.

În situația în care au fost întocmite mai multe evaluări de serviciu parțiale, șeful care are competență de întocmire a evaluării de serviciu anuale are obligația de a completa, după finalizarea evaluării de serviciu parțiale fișa sintetică cu evaluările parțiale de serviciu și calificativul final, prevăzută în anexa nr. 20 la ordin, potrivit Îndrumarului de completare a formularului de evaluare de serviciu a polițiștilor, prevăzut în anexa nr. 22 la ordin.

Evaluarea de serviciu realizată în condițiile alin. 1 reprezintă evaluare de serviciu anuală, iar cea realizată în condițiile alin. 2 reprezintă evaluare de serviciu parțială. Polițistului i se întocmește evaluare de serviciu anuală numai dacă perioada de activitate desfășurată este, cumulat, de cel puțin 6 luni inclusiv.

Rezultatul evaluării de serviciu se aduce la cunoștință polițistului în termen de 5 zile lucrătoare de la data aprobării. Polițistul nemulțumit de rezultatul evaluării de serviciu poate formula contestație în termen de 5 zile lucrătoare de la luarea la cunoștință.

Contestația formulată cu precizarea motivelor contestării și a argumentelor corespunzătoare, se depune la secretariatul unității din care face parte persoana care a aprobat evaluarea. Contestația, împreună cu formularul de evaluare de serviciu, se înaintează de către șeful care a aprobat evaluarea, în termen de 3 zile lucrătoare, șefului ierarhic superior al acestuia.

În termen de 2 zile lucrătoare, șeful ierarhic superior numește o comisie de soluționare a contestației, formată dintr-un număr impar de membri, dar nu mai puțin de 3, dintre care unul este desemnat președinte. Comisia soluționează contestația în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data constituirii. Modul de soluționare a contestației se consemnează într-un proces-verbal, semnat de membrii comisiei, și se aduce la cunoștința polițistului în termen de 5 zile lucrătoare de la soluționare.

Polițistul nemulțumit de rezultatul contestației se poate adresa instanței de contencios administrativ, în condițiile legii. În această situație, procedura administrativă prealabilă prevăzută la art. 7 din Legea nr. 554/2004, nu se mai efectuează.

Rezultatul cercetării contestației se consemnează într-un proces-verbal și constă în una din următoarele soluții:

  • a) respingerea contestației ca tardiv formulată;
  • b) respingerea contestației ca nemotivată;
  • c) respingerea contestației ca neîntemeiată și menținerea rezultatului evaluării de serviciu;
  • d) admiterea contestației cu precizarea noului calificativ care urmează să fie trecut în formularul de evaluare.(Irinel I.).

Anchete

Procurorii de la Constanța rămân după gratii: Justiția nu mai dă drumul „zeilor” de cauze penale

Publicat

pe

De

„Imunitate beton” s-a crăpat: procurorii descoperă clima din arest

Procurorii constănțeni Teodor Niță și Gigi-Valentin Ștefan, altădată obișnuiți cu postura de acuzatori, află acum pe propria piele cum arată viața de cealaltă parte a ușii de la arest. Înalta Curte de Casație și Justiție a decis să nu îi lase să revină prea curând la aerul rarefiat al „sistemului”, prelungindu-le mandatul de locatari la beciul statului.

Potrivit publicației Lumea Justiției, judecătoarea supremă Maricela Cobzariu a admis, vineri, 2 octombrie 2026, propunerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție de a menține arestarea preventivă nu doar pentru cei doi procurori suspendați, ci și pentru fostul consilier județean PSD Dumitru-Daniel Learciu, în prezent director al AFIR Constanța. Pe scurt: nu se dă drumul nimănui din acest lot „select”.

Arestul preventiv este prelungit în bloc, din 12 octombrie până la 10 noiembrie 2026 inclusiv, semn că, de data aceasta, „sistemul” nu mai sare chiar atât de repede în ajutorul unora dintre cei mai răsfățați exponenți ai săi.

Hotărârea este atacabilă cu contestație – singura ușă lăsată teoretic întredeschisă pentru inculpați.

„Zeii influenței”: când telefonul nu mai rezolvă nimic

În minuta încheierii ICCJ nr. 365/2026, din dosarul nr. 1811/1/2026, judecătoarea Cobzariu arată negru pe alb că propunerea Parchetului General (Secția de urmărire penală) este admisă, iar arestarea preventivă se prelungește pentru toți trei:

– Gigi-Valentin Ștefan
– Teodor Niță
– Dumitru-Daniel Learciu

Dosarul de urmărire penală este înregistrat la Parchet cu nr. 85/76/P/2025.

Procurorul Ștefan este vizat pentru o adevărată colecție de presupuse fapte de trafic de influență – nu una, nu două, ci în serie, cu acte materiale, relații infracționale diverse și scenarii demne de manualele despre cum nu ar trebui să arate un magistrat. În minuta ICCJ se vorbește, pe rând, despre:

  • trafic de influență în raport cu inculpatul Popa George Dorel;
  • trafic de influență, în formă continuată (4 acte materiale), în raport cu inculpatul Learciu Dumitru;
  • trafic de influență în relație cu Cartali Mihale;
  • trafic de influență în formă continuată (8 acte materiale), pentru fapte din perioada decembrie 2025 – mai 2026, cu mai mulți cumpărători de influență, alții decât cei deja nominalizați.

Toate aceste acuzații sunt încadrate în art. 291 Cod penal, coroborat cu Legea 78/2000 privind faptele de corupție, cu aplicarea art. 35 și art. 38 Cod penal – adică un meniu complet pentru un proces lung, complicat și cu potențial exploziv, dacă se confirmă în instanță.

De la lupta „anticorupție” la șantaj și uzurpare de funcție?

Procurorul Teodor Niță nu lipsește nici el de pe lista acuzațiilor grele. Minuta ICCJ notează, în dreptul numelui său:

  • instigare la abuz în serviciu (art. 47 Cod penal raportat la art. 297 Cod penal, cu referire la Legea 78/2000);
  • șantaj (două capete de acuzare distincte, cu trimitere tot la Legea 78/2000);
  • uzurparea funcției (art. 300 Cod penal);
  • cercetare abuzivă (art. 280 alin. 2 Cod penal).

Cu alte cuvinte, într-o justiție unde ani de zile s-a predicat „statul de drept” și „lupta anticorupție”, instanța supremă se vede pusă în situația de a analiza acuzații conform cărora un procuror ar fi folosit exact instrumentele pe care ar fi trebuit să le aplice în numele legii… pentru a face exact opusul a ceea ce scrie în manualele de etică profesională.

Desigur, toate aceste fapte rămân, juridic, acuzații până la o hotărâre definitivă. Dar imaginea este devastatoare: procurori care au avut în mâini destine, mandate de percheziție și dosare grele ajung să fie prezentați de același sistem ca suspecți de șantaj, abuz și influență vândută „la kilogram”.

„Clientela” de lux: de la PSD la AFIR, toată lumea laolaltă

În tot acest tablou, fostul consilier județean PSD Dumitru-Daniel Learciu, actual director al AFIR Constanța, nu este doar o figură decorativă. Conform deciziei ICCJ, Learciu este cercetat pentru infracțiunea de cumpărare de influență, în formă continuată (4 acte materiale), în baza art. 292 Cod penal, cu aplicarea art. 35 Cod penal.

Adică, dacă acuzațiile se confirmă, partea „clientelei” politice și administrative ar fi fost perfect integrată în circuitul presupusei influențe: se cumpără, se vinde, se promite, se intermediază. Practic, o piață paralelă în care moneda nu mai este doar votul sau funcția, ci și influența în dosare, relațiile și pârghiile din sistem.

Arestarea preventivă a tuturor trei pentru 30 de zile – de la 12 octombrie până la 10 noiembrie 2026 – conturează o imagine sumbră: nu vorbim doar despre „derapaje izolate”, ci despre un posibil mod de operare, întins pe luni de zile și pe mai multe paliere de putere.

Când „sistemul” își mușcă propriii oameni

Decizia ICCJ stabilește și că cheltuielile judiciare avansate de stat rămân, pentru moment, în sarcina acestuia, conform art. 275 alin. (3) Cod de procedură penală. Inculpații au drept de contestație în termen de 48 de ore de la comunicare, iar hotărârea a fost pronunțată în camera de consiliu, în 2 octombrie 2026, la ora 12:00.

Dincolo de limbajul tehnic, un lucru este clar: pentru niște magistrați obișnuiți cu statutul de intangibili, faptul că Înalta Curte menține arestul nu este doar o măsură procedurală, ci un semnal. Sistemul își arată, pentru o clipă, colții și către interior.

Desigur, nu știm cât de adânc va mușca și dacă nu cumva totul se va termina, ca de atâtea ori, într-o mare spălare de responsabilități și într-un șir de achitări „din motive procedurale”. Dar pentru public, mesajul momentului este simplu: oamenii care au semnat rechizitorii, au cerut arestări și au primit armata de onoruri ale sistemului își petrec, acum, zilele numărând barele de la geam și termenele din Codul de procedură penală.

Între timp, justiția românească încearcă să salveze, cu o hotărâre de prelungire a arestului, ce a mai rămas din aparența de moralitate a unei puteri care, de prea multe ori, a crezut că este deasupra tuturor: a legii, a bunului-simț și a propriei responsabilități. (irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

MAI: Noile incompatibilități nu se aplică polițiștilor detașați în misiuni Frontex

Publicat

pe

De

Polițiștii ale căror raporturi de serviciu sunt suspendate pentru participarea la misiuni în cadrul organizațiilor internaționale nu intră sub incidența noilor incompatibilități prevăzute de Legea nr. 180/2026, potrivit punctului de vedere transmis de Ministerul Afacerilor Interne. Interpretarea este susținută și de Agenția Națională de Integritate.

Ce prevede noua lege

Legea nr. 180/2026 a modificat și completat acte normative din domeniul integrității, introducând, prin modificarea Legii nr. 161/2003, o nouă situație de incompatibilitate pentru funcționarii publici. În principiu, aceștia nu pot desfășura alte activități, remunerate sau neremunerate, în cadrul organizațiilor internaționale.

Excepția vizează exercitarea unui mandat de reprezentare, în urma desemnării de către o autoritate sau instituție publică și cu respectarea condițiilor legale. Noile prevederi stabilesc, totodată, că incompatibilitățile se aplică și în cazul suspendării raportului de serviciu al funcționarului public.

MAI invocă statutul special al polițiștilor

În răspunsul transmis la solicitarea de clarificare, MAI arată că dispozițiile respective nu li se aplică polițiștilor ale căror raporturi de serviciu sunt suspendate în temeiul Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului.

Ministerul își întemeiază poziția pe articolul 366 din Codul administrativ, potrivit căruia cadrul general privind funcția publică se aplică și funcționarilor publici cu statut special numai în situațiile în care legislația specială nu prevede altfel. În cazul polițiștilor vizați, suspendarea raportului de serviciu este reglementată de statutul propriu.

Interpretarea este susținută și de ANI

Potrivit MAI, concluzia că noile dispoziții privind incompatibilitățile nu se aplică acestor polițiști este susținută și de Agenția Națională de Integritate, instituția cu atribuții în domeniul integrității. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

Procurorul în șlapi: când „competența” intră în birou, dar bunul-simț rămâne pe hol

Publicat

pe

De

Papuci de casă, reclamații și o promovare care ridică întrebări

O dezvăluire publicată de Lumea Justiției despre presupusele isprăvi ale procurorului Radu-George Bucurică în arest i-a prilejuit fostului procuror Maximilian Bălășescu o amintire despre un fost coleg de la Parchetul de pe lângă Tribunalul București. În relatarea sa de pe Facebook, publicată joi, 1 octombrie 2026, Bălășescu descrie un magistrat care, susține el, ar fi transformat ținuta de serviciu într-o extensie a sufrageriei și relația cu publicul într-un test de răbdare.

Potrivit fostului procuror, colegul venea la serviciu în papuci de casă, iar împotriva lui ar fi fost formulate reclamații privind hărțuirea sexuală a unor grefiere și avocate și comportamentul față de justițiabili. Bălășescu mai afirmă că magistratul obișnuia să-și scoată papucii și să-și curețe degetele de la picioare în timpul audiențelor. Dacă relatarea sună ca o scenă dintr-o farsă cu uși trântite, autorul spune că s-ar fi petrecut într-o instituție reală, nu pe o scenă de comedie.

„Ce facem cu el?” — întrebarea la care sistemul ar fi răspuns cu o recomandare

Bălășescu povestește că, la vremea respectivă, a discutat situația cu șeful de secție și cu prim-procurorul, dar că nimeni nu ar fi găsit o soluție. Mutarea procurorului la alt sector ar fi fost complicată, spune el, atât pentru că acesta promovase un examen, cât și din cauza lipsei de personal.

Apoi, potrivit postării, a apărut o solicitare de la Parchetul Național Anticorupție — instituția care a funcționat între 2002 și 2006 și a precedat DNA — pentru noi procurori. Bălășescu afirmă că l-a recomandat „cu cea mai mare căldură” pe colegul despre care tocmai relatase, deși susține că acesta nu finalizase niciun dosar de corupție la parchetul lor.

Pe scurt, în versiunea fostului magistrat, omul despre care se adunau reclamații a primit o recomandare de promovare. O soluție administrativă cu aerul clasic al instituțiilor care, în loc să rezolve problema, încearcă să o mute într-un alt birou — eventual cu alt covor.

„N-am crezut că va rămâne ani de zile în sistem”

Un comentator i-a reproșat lui Bălășescu că avansarea procurorului ar fi putut expune justițiabilii și profesia unor riscuri. Fostul magistrat a admis că reproșul este întemeiat, dar a explicat că atunci își dorea să reducă numărul dosarelor cu autor necunoscut de la Serviciul Omoruri și că nu s-ar fi așteptat ca procurorul recomandat să rămână ani întregi în sistem.

Relatarea lui Bălășescu este o mărturie publicată pe Facebook și conține acuzații care îi privesc pe cei menționați. Dincolo de papuci și de detaliile șocante, episodul ridică o întrebare mai puțin comică: ce mecanisme existau atunci pentru verificarea reclamațiilor și pentru evaluarea unei recomandări de promovare? Acolo, se pare, nu ajungea să te descalți. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv20 de ore ago

„Prințul bicicletelor confiscate” de la IPJ Bacău: comisarul-șef care ar lua roțile de la popor, dar nu-și lasă mașina la corpuri delicte

Adjunctul IPJ Bacău, comisarul-șef Constantin Giugariu, lovește din nou în materie de „profesionalism” de manual. De data asta, nu mai...

Exclusiv20 de ore ago

Curtea Constituțională, paznicul polițistului: Patru palme peste „Statutul polițistului” făcut după ureche

Când legea e făcută la normă, CCR dă cu ea de toți pereții Când nu mai ai încredere nici în...

Exclusiv2 zile ago

Raportul SUA a văzut România. România s-a făcut că nu vede nimic. ANP: transparență cu porția, consultare “după program”

Statul român, elevul care copiază la democrație Departamentul de Stat al SUA, care mai aruncă din când în când un...

Exclusiv2 zile ago

„Să ne arătați hârtiile, nu poveștile!”. Cum se războiește IGPR cu Sindicatul Diamantul pentru dreptul de a pune întrebări

„Cele două sindicate periculoase”: dușmanul de serviciu al conferințelor de presă Pe 21 mai 2026, la conferința de presă a...

Exclusiv2 zile ago

Instanța dă dreptate, parțial, fostului membru CA al RASP Ploiești: decizia de anulare a concursului pentru director, desființată de judecători (Documente)

Regia Autonomă de Servicii Publice (RASP) Ploiești revine în centrul atenției, după ce instanța a decis să anuleze hotărârea prin...

Exclusiv3 zile ago

Acordul Colectiv 2026: Cum a vândut MAI polițiștii la preț de hârtie A4

Acordul care nu acordă nimic: MAI semnează pentru polițist, dar încasează doar pentru sindicate Un minister care ocolește legea, sindicate...

Exclusiv3 zile ago

În Poliția Penitenciară, „schimbarea” e doar ciorbă stricată plimbată dintr-o farfurie în alta

Reforma, varianta Facebook: like, share și zero oameni în plus Ministrul Cătălin Predoiu a descoperit, pe pagina sa de Facebook,...

Exclusiv3 zile ago

Garda de Coastă, 3 ani și jumătate fără șef „pe bune”. Un stat cu frontieră Schengen, dar fără frontieră de bun-simț

Director căutat. De 3 ani și 6 luni. Fără succes Garda de Coastă, una dintre structurile strategice ale Poliției de...

Exclusiv4 zile ago

Dosarul Antigrindină – Partea a VII‑a. Rachete pe cer, foamete pe câmp: subminarea securității alimentare a României

Dosarul Antigrindină – Partea a VII‑a – Cum a fost însămânțată România cu rachete, minciuni și secetă programată Sistemul care...

Exclusiv4 zile ago

Camera, stop! Șeful de la IPJ Mehedinți, regizor de dosare și actor în propriul film cu ‘misiune urgentă’

Polițiști la poartă, șeful la butoanele camerelor În timp ce polițiștii din toată țara ieșeau în stradă, la început de...

Exclusiv4 zile ago

„Organigrama cu chiloți” intră la vot: Nae Comisionaru’ trage sforile, consilierii locali dau examen la furt avansat?

Azi, miercuri, 30.09.2026, la Consiliul Local Ploiești nu se votează doar o organigramă. Se votează dacă TCE rămâne societate de...

Exclusiv4 zile ago

Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 2 – Stația fantomă de la Corlătești și ședința de yoga pe conducta de ape uzate

Directorul care se clatină, dar nu cade… și nici nu suspendă Dacă în Episodul 1 am făcut cunoștință cu „directorul...

Exclusiv5 zile ago

Dosarul Antigrindină – Partea a VI‑a. Când generalii conduc agricultura: Sistemul Antigrindină – civil la vedere, militar în interior

Rachete cu bani de irigații: când agricultura devine sponsorul industriei de apărare La început ni s-a spus că SNACP e...

Exclusiv5 zile ago

M.A.I – Aeroportul Otopeni, clasa business la improvizație: 7 ani fără concurs la șefia Centrului de Supraveghere

Șapte ani de „temporar”. Funcția se mută, responsabilitatea rămâne în așteptare Șapte ani fără concurs la o funcție-cheie din siguranța...

Exclusiv5 zile ago

MAI, Academia „Semnează că ai vrut!”: experți făcuți din pix, cursanți voluntari cu ordin de sus

La Ministerul Afacerilor Interne, pixul șefului riscă să devină instrument pedagogic universal: desemnează specialiști, produce competențe administrative și, mai nou,...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv