Featured
Bogatul domn Rafila/Cum și-a făcut averea ministrul social-democrat de la Sănătate
Ministrul Alexandru Rafila deține în conturi peste 1.000.000 de lei, 179.000 euro și 15.600 USD. Cum nu e bine să ai toți banii într-un loc, ministrul Rafila mai are 103.500 de euro numerar, bani pe care îi ține într-o casetă de valori, dezvaluie Petru Zoltan in Newsweek Romania.
Alexandrul Rafila, noul ministru al Sănătății, a încasat anul trecut din salarii, indemnizații, cercetare și consultanță nu mai puțin 391.157 lei și 11.148 dolari. Ceea ce înseamnă un venit lunar de 7.410 euro pe lună. În plus, Alexandru Rafila este unul dintre acționarii de la Transgaz și Banca Transilvania, companii care i-au plătit dividende.
Vilă, două apartamente și cinci terenuri
Noul ministru al Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, a cumpărat în anul 2007 un teren agricol și două intravilane. Terenul agricol, de 2,3 ha, se află în localitate Crevedia, iar cele două terenuri intravilane (de 5.039 mp, respectiv 800 mp) sunt situate în orașul Otopeni. În 2013, și-a mai cumpărat un teren, de 1.040 mp, la Râșnov. Apoi, în anul 2018, a moștenit două loturi de teren, care cumulat au 1.420 mp, în Corbeanca.
Pe lângă terenuri, Alexandru Rafila mai deține două apartamente (în București, respectiv Voluntari). Cel din București, cumpărat în anul 2007, are o suprafață de 127 mp. Apartamentul din Voluntari a fost cumpărat în anul 2010 și are o suprafață de 140 mp. În plus, mai deține o vilă de 330 mp în localitea Râșnov. Pe 15 ianuarie 2021, Rafila a vândut un alt apartament de 37 mp cu suma de 67.500 de euro.
Milionarul de la Sănătate
Pe 14 iunie 2021, Alexandru Rafila și-a depus declarația de avere în calitate de deputat PSD. Conform documentului, ministrul Rafila deține un autoturism Volswagen fabricat în anul 2018. Are declarate trei conturi curente, cinci depozite și o casetă de valori. În cele opt conturi deține nu mai puțin de 1.003.500 lei, 179.000 de euro și 15.600 USD. O altă sumă, de 103.500 de euro, o ține numerar în caseta de valori. Totodată, a împrumutat două persoane fizice cu 4.000 de euro și 10.000 de lei.
Alexandru Rafila mai deține acțiuni la Transgaz și Banca Transilvania. Valoarea acțiunilor de la Transgaz este de 285.000 de lei, în timp ce a celor de la Banca Transilvania, 140.000 de lei.
Ministrul multifuncțional
În anul 2020, deputatul Alexandru Rafila a avut încasat venituri din șase locuri. Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila i-a plătit un salariu anual de 127.883 lei. Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”, o altă instituție publică, i-a plătit un salariu anual de 225.156 lei. În paralel cu cele două locuri de muncă, Rafila a mai oferit și consultanță pe Persoană Fizică Autorizată, ceea ce i-a adus 32.000 de lei. Contractul a fost de „consultanță sănătate publică, microbiologie”.
Pe lângă cele două locuri de muncă la stat și contractul de consultanță, Alexandru Rafila a mai fost implicat într-un studiu de cercetare internațional pentru care a încasat peste 11.148 de dolari. De la Parlamentul României, în calitate de deputat a primit o indemnizație de 4.171 lei.
Și, pentru că a făcut parte din Consiliul Științific al ANSVSA, a mai primit o indemnizație de 1.947 lei.
În total: 391.157 lei și 11.148 dolari. Ceea ce înseamnă că Alexandru Rafila a fost renumerat cu aproximativ 7.400 de euro lunar. Pe lângă acești bani, a mai încasat o diurnă de 5.048 euro de la Organizația Mondială a Sănătății.
Dividende și contribuția de la PSD
Ministrul Alexandru Rafila a primit pentru anul 2020 dividende pentru acțiunile pe care le deține la Transgaz și Banca Transilvania. De la Transgaz a primit 14.696 lei, iar de la bancă, 5.581 lei. În plus, i-a fost restituit un împrumut de 10.000 de euro în decembrie 2020. Patru luni mai târziu, în aprilie 2021, a mai primit 130.000 de lei de la PSD, bani ce reprezentau contribuția la campania electorală.
Anchete
Potopul vine, noi bem șampanie: Diana Buzoianu scufundă „Apele Române” pentru un selfie la business class
În timp ce România se uită cu groază spre cer la fiecare nor mai negru, temându-se că viiturile le vor mătura agoniseala de o viață, la Ministerul Mediului se poartă „pantofii lăcuiți” ai aroganței administrative. Jurnalista Claudia Marcu dezvăluie în Cotidianul Național o realitate care frizează patologicul: ministrul Diana Buzoianu a decis că securitatea hidrologică a țării este un detaliu minor, sacrificând mii de angajați pe altarul deplasărilor externe și al protocolului de lux. Este cronica unui dezastru programat, unde siguranța cetățeanului este vândută pe bilete de avion și recepții simandicoase.
Măcelul personalului: 10% mai puțini oameni la diguri, 100% mai mult dispreț
Într-o instituție unde lipsa cronică de personal de peste 4.000 de oameni face ca monitorizarea apelor să fie o glumă proastă, doamna ministru vine cu „soluția” salvatoare: tăierea cheltuielilor de personal cu încă 10%. În loc să angajeze oameni care să pună mâna pe lopată sau să verifice starea barajelor, Buzoianu alege calea epurărilor mascate. Cornel Brișcaru, președintele Sindicatului Mureșul Apele Române (SMAR), avertizează în paginile Cotidianului Național că ne aflăm în fața unui veritabil atentat la siguranța națională. Practic, ministerul „deprofesionalizează” și „destructurează” o ramură strategică, lăsând țara la mila sorții în fața primei catastrofe naturale care va bate la ușă.
„Turism de stat” pe banii sinistraților: Cum se multiplică diurnele șefilor
Dacă la capitolul salarii pentru „talpa” instituției se strânge cureaua până la asfixiere, la capitolul „plimbări” și „protocol” bugetul a explodat ca un baraj de carton. Potrivit proiectului de buget citat de jurnalista Claudia Marcu, sumele pentru deplasări în străinătate au fost umflate cu un nesimțit procent de 91%. În timp ce un buldozerist trimis să salveze un sat de la înec primește o diurnă mizerabilă de 50 de lei, „aristocrația” din conducerea Apelor Române, dublată numeric în ultima perioadă, încasează 250 de lei pe zi pentru a inspecta, probabil, calitatea cafelei prin teritoriu sau prin capitale europene.
Publicitate pe cadavrele barajelor și protocol de lux în loc de diguri
Cea mai revoltătoare manevră a ministerului condus de Diana Buzoianu rămâne, însă, alocarea pentru „imagine”. Cheltuielile pentru reclamă și publicitate au fost „umflate” cu aproape 200%, ajungând la sume astronomice menite să fardeze realitatea urâtă de pe teren. Aproape un milion de lei se scurg în buzunarele consultanților de imagine, în timp ce indemnizația de hrană a angajaților a fost tăiată cu o sumă echivalentă. Mai mult, bugetul pentru protocol a crescut cu peste 100%, pentru că, nu-i așa, nu poți discuta despre inundații și dezastre fără un bufet suedez pe măsură.
Justiția de catifea și moartea siguranței publice
Cu o armată de 80 de juriști care par incapabili să protejeze instituția de colaps, cheltuielile judiciare au fost și ele suplimentate generos. În tot acest timp, unitățile de siguranță a barajelor sunt propuse pentru dizolvare. Mesajul doamnei ministru pare a fi unul de o claritate înfiorătoare: „După mine, potopul, dar să mă prindă într-o deplasare externă!”. Când 35% dintre angajați vor ajunge să lucreze pe salariul minim în 2027, singura performanță a acestui minister va fi reușita de a transforma „Apele Române” într-o agenție de turism pentru șefi, lăsând românii să învețe înotul de supraviețuire.
Featured
Taxi pentru disperare la preț de dumping: Cum s-a „reținut” la răcoare antreprenorul din Poienile de Sub Munte
Maramureșul, pământ de poveste, a devenit recent scena unei afaceri de o joasă speță, unde „ospitalitatea” s-a vândut la preț de bișniță. În timp ce unii își văd de munca lor cinstită, un cetățean român în vârstă de 40 de ani s-a gândit să deschidă o linie de transport ilegal pentru cetățenii ucraineni care trec frontiera prin locuri unde nici caprele negre nu se aventurează. Însă, ghinion! Polițiștii de frontieră din Poienile de Sub Munte și cei din Maramureș i-au tăiat factura exact când acesta se credea stăpân peste cărările migranților.
Cincizeci de euro pentru un drum spre dosar penal
„Bravul” nostru afacerist local nu avea pretenții de mare traficant internațional, ci s-a mulțumit cu mărunțiș: câte 50 de euro de căciulă pentru a transporta migranții intrați ilegal. O sumă modică, ar spune unii, dar suficientă pentru a-și semna singur mandatul de aducere. Sesizați din oficiu, oamenii legii i-au documentat „taximetria” clandestină, demonstrând că în Maramureș legea nu se negociază la marginea drumului, nici măcar pentru prețul unui plin de benzină.
Comoara din sufragerie: 52.000 de euro „picați” din cerul migrației
Dacă transportul costat doar 50 de euro, perchezițiile domiciliare au scos la iveală o realitate mult mai profitabilă. În locația percheziționată, polițiștii de frontieră au dat peste o „pușculiță” impresionantă: peste 52.000 de euro cash. Se pare că „micul transportator” era, de fapt, un colector destul de harnic. Pe lângă bani, au fost ridicate telefoane mobile și un autoturism de teren – instrumentele de lucru ale unui traficant care a crezut că munții sunt paravanul perfect pentru ilegalități.
De la volan, direct în arest: 30 de zile de „reflecție” la Tribunal
Distracția s-a terminat brusc ieri dimineață. După o reținere de 24 de ore, inculpatul a fost prezentat în fața judecătorului de drepturi și libertăți de la Tribunalul Maramureș. Rezultatul? Un mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile. Acum, în loc să numere euro de pe urma migranților, „taximetristul” de ocazie va avea destul timp să numere gratiile și să reflecteze la riscurile traficului de migranți sub supravegherea procurorului.
Mesaj pentru „călăuzele” de ocazie: Frontiera nu e sat fără câini
Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Sighetu Marmației a ținut să sublinieze că vânătoarea de traficanți rămâne prioritate zero. În cooperare cu structurile MAI, polițiștii promit că niciun „binefăcător” care profită de pe urma migrației ilegale nu va rămâne nedescoperit. Așadar, pentru cei care mai visează la câștiguri ușoare din transportul migranților prin pădurile Maramureșului, sfatul este simplu: pregătiți-vă bagajele, dar pentru celulă, nu pentru excursii montane. (Sava N.).
Featured
Safari ilegal pe câmpurile patriei: Cum au confundat cinci „turiști” iranieni și irakieni frontiera cu un bulevard de promenadă
În timp ce unii români se chinuie cu cozile prin aeroporturi, există o categorie de „vizitatori” care preferă aerul curat de pe arătura din Constanța. Cinci aventurieri veniți tocmai din Irak și Iran au decis că frontiera de stat a României este mai degrabă o sugestie decât o barieră, așa că s-au pus pe mărșăluit prin porumb, crezând probabil că la Negru Vodă viza se ia „la pas”. Vigilentă ca întotdeauna, Garda de Coastă le-a stricat însă planurile de vacanță neanunțată, interceptându-i exact când „turismul de frontieră” devenea mai interesant.
Promenada de la Negru Vodă: Când n-ai pașaport, dar ai tupeu de explorator
Potrivit informațiilor furnizate de Garda de Coastă, spectacolul a avut loc în zona de competență a Sectorului Poliției de Frontieră Negru Vodă, unde cei cinci „pelerini” au fost observați cum traversau câmpul cu o lejeritate demnă de o duminică în parc. Fără documente de identitate, fără pașapoarte, dar cu o dorință arzătoare de a testa vigilența polițiștilor români, grupul venea dinspre Bulgaria, sperând probabil că granița este doar o linie imaginară pe care o poți sări între două pauze de masă. Din nefericire pentru ei, polițiștii de frontieră nu erau la siestă și i-au „invitat” la verificări înainte ca aceștia să apuce să admire prea mult peisajul dobrogean.
Orientul Mijlociu pe arătură: Fără acte, dar cu destinație fixă
Cercetările preliminare au scos la iveală ceea ce bănuiam deja: documentele de călătorie sunt un accesoriu de lux pe care acești cetățeni din Irak și Iran au uitat să-l mai strecoare în bagaj. Intrați ilegal pe teritoriul național, cei cinci „exploratori” au demonstrat încă o dată că frontiera bulgaro-română rămâne un magnet pentru cei care confundă legea cu un joc de „v-ați ascunselea” prin hârtoape. În loc de primirea călduroasă la care visau, aceștia au dat peste rigoarea legii și peste întrebările incomode ale autorităților care se ocupă de paza statului.
Bilet doar dus către Bulgaria: Finalul glorios al unei aventuri de „frontieriști”
Finalul epopeii de la Negru Vodă este pe cât de previzibil, pe atât de sec: în loc de „bun venit în Schengen”, aventurierii primesc un bilet de returnare sub formă de readmisie. Polițiștii de frontieră, sub stricta coordonare a parchetului, pregătesc acum formalitățile pentru a-i preda „pachet” autorităților bulgare. Rămâne de văzut dacă vecinii noștri de la sud vor fi mai ospitalieri sau dacă grupul de cinci va încerca o nouă rută prin miriștile balcanice. Până atunci, dosarul penal rămâne deschis, iar visul european al celor cinci s-a împotmolit oficial în glodul de la graniță. (Paul D.).
-
Exclusivacum 2 zileFEUDA DIN JILAVA: SINDICATUL CARE NU APĂRĂ, CI ÎNGROAPĂ. CUM S-A TRANSFORMAT SNPP ÎN „COOPERATIVA” DE ȘANTAJ ȘI CURĂȚAT RAHATUL LUI „ROSSO”
-
Exclusivacum o ziIPJ PRAHOVA SI MIRACOLUL DE LA DRAJNA: CUM SĂ AI ZERO DOSARE, DAR MERITE DEOSEBITE ȘI RECOMPENSE DE ZIUA POLIȚIEI (I)
-
Exclusivacum 4 zilePrahova, raiul imposturii: „Morții” penali din instituții și festivalul diplomelor scoase din joben (I)
-
Exclusivacum 3 zileBINGO PE 10 MILIOANE DE EURO: Ploieștiul se îneacă în gunoi, dar dansează la fanfară sub bagheta „Independentului” mut și a Magicianului de la Hale!
-
Exclusivacum 3 zileMAREA DEZINFECȚIE A BARONULUI NAN: CUM SE SPALĂ URMELE DE FECALE TEHNOLOGICE LA COCA-COLA PLOIEȘTI ÎNAINTE DE „ZBORUL” CĂTRE ȚĂRILE CALDE!
-
Exclusivacum 3 zileGENERALUL „VRAJA-MĂRII” ȘI ALCHIMIȘTII NORILOR: FERMIERII CER PROBA CU NEURONUL PENTRU „PLOILE DE 20%” FABRICATE LA RADIO!
-
Exclusivacum 2 zileBINGO PE MUNTELE DE GUNOI: Ploieștiul, orașul unde „Independentul” Polițeanu și „Magicianul” Ganea joacă „Alba-Neagra” cu 10 milioane de euro și sănătatea cetățenilor!
-
Exclusivacum 2 zileOPERAȚIUNEA „PENALA LA NATO”: CUM SE JOACĂ DARĂU ȘI OPREA DE-A ARMATA CU CARACATIȚA MIRON LA BUTOANE



