Connect with us

Actualitate

O viață de om pentru vestitul Hipodrom

Publicat

pe

O viață de om pentru vestitul Hipodrom

Hipodromul Ploieşti a aniversat 60 de ani de existenţă printr-o reuniune jubiliară cu patru curse de trap şi una de galop. Evenimentul principal a fost Premiul aniversar al Hipodromului Ploieşti „60 ani” adjudecat, după o cursă de 2600 de metri, de armăsarul General de Bry, condus de Adrian Marciu. Festivitatea de premiere a fost oficiată de directorul adjunct al CSM Ploieşti, Lucian Rădulescu. În celelalte curse ale zilei de duminică, s-au impus Wicked from Heaven (Premiul “Traian Marinescu”), Cassian (Premiul “Ion Oană”), Dona Pilar (Premiul “Gică Tănase”) şi Storm Athena în cursa de galop organizată în parteneriat cu Jockey Club şi dotată cu Premiul “Palmira”.

Pauzele dintre curse au fost pigmentate cu momente artistice oferite de trupele „Ametist” şi „Perluţe”. Prima trupă, compusă din fete de 14-15 ani, a prezentat un dans retro „Me and my shadow”, iar cea de-a doua, alcătuită din băieţi şi fete de 9-10 ani, a propus un dans country, fragment din muzicalul „Oklahoma”, numit „The farmer and the cowman”. Într-una dintre pauze, cei 300 de spectatori prezenţi în tribună au putut asista la o prezentare a raselor de cai, pe peluza pistei de galop „defilând”, pe rând, cai Pur sânge arab, Pur sânge englez, Lipiţan, Shaggya Arab, Pony şi Calul de sport românesc.

De asemenea, organizatorii le-au oferit spectatorilor şi prilejul de a participa la o tombolă pe baza biletelor de intrare la eveniment, în urma căreia trei norocoşi au câştigat premii oferite de Complex Hipodrom Ploieşti: o plimbare cu sulky pe pista de trap (locul 3), o şedinţă de echitaţie de 30 de minute în cadrul Centrului de echitaţie Luna Horse (locul 2) şi o invitaţie de 2 persoane la toate reuniunile hipice din sezonul 2021 (locul 1). Următoarea reuniune oficială de pe Hipodromul Ploieşti este programată duminică, 11 iulie 2021, şi va avea ca principal eveniment Marele Premiu Regal al României la Trap. Sursa:csmploiesti.ro

Sursa articolului

Actualitate

Avem de redus deficitul bugetar anual cu vreo 60 de miliarde de lei

Publicat

pe

De

În ultimii cinci ani, poziția financiară a statului român s-a îmbolnăvit cronic dar, politicienii, în loc să trateze boala, au preferat să fardeze din ce în ce mai mult obrazul palid al vistieriei naționale.Boala constă în creșterea , cu viteze mult peste limita suportabilului , a celulelor infectate care sunt cheltuielile, în raport cu creșterea, mult mai modestă, a celulelor sănătoase, care sunt veniturile. Pentru ca un organism financiar național să fie sănătos el trebuie să aibă un deficit bugetar (adică o diferență dintre cheltuieli și venituri) de maxim 3% din întregul corp al economiei, care este PIB-ul, totalitatea valorii adăugate produse într-o piață națională anual. Ei bine, statul român are valori mult peste limita permisă a deficitului bugetar încă din 2019: 4,4% în 2019, 9,3% în 2020, 7,2% în 2021, 6,3% în 2022 și 6,3% în 2023. Sunt valorile constatate de către medicul curant al statului nostru, Comisia Europeană în cel mai recent „buletin de analize” întocmit (In-Depth-Review 2024) în luna mai 2024.Evident că unele dintre valorile măsurate de către Comisia Europeană nu prea țin cont de minciunile spuse „pacientului” de către guvernul de la București. De exemplu, varianta oficială care este oferită propriului popor de către guvern este aceea că deficitul bugetar pe anul 2023 a fost de 5,68%, deși Comisia Europeană l-a calculat la 6,3%. Cum este posibil așa ceva? Păi, cât se poate de simplu: Comisia Europeană are un standard de calculare a deficitului (ESA) care face diferența între veniturile aduse statului și cheltuielile angajate de către stat, în vreme ce guvernanții noștri calculează deficitul ca fiind diferența dintre aceleași venituri și cheltuielile efectiv plătite. Cu alte cuvinte, guvernul apelează la un truc : nu plătește toate cheltuielile cuvenite în ultimele luni ale anului (amânându-le pentru primele luni din anul următor) și atunci deficitul „iese” mai mic. Numai că trucul respectiv nu poate păcăli pe nimeni și nici nu e corect față de propriul popor, pentru că deficitul rămâne același, indiferent cât de târziu faci plățile pe care te-ai angajat să le faci. Este ca și cum te-ai sui pe cântar după două zile de „post negru”, dar ai considera greutatea găsită la ziua de dinaintea postului negru.Poate vă veți pune, oameni buni, întrebarea firească: și ce dacă avem un deficit bugetar mai mare decât valorile aferente sănătății fiscale ale unei națiuni? Răspunsul cât se poate de simplu la această întrebare este: pentru că guvernul trebuie să împrumute banii lipsă, sumele deficitului bugetar. Simplu nu? Atunci când nu îți ajung banii, te împrumuți. Motiv pentru care datoria publică ( a statului) a urcat, din 2019 încoace, într-un ritm amețitor: de la 372 de miliarde de lei la finalul anului 2019 la 841 de miliarde de lei la final de februarie 2024. Sau de la 35% din PIB în anul 2019 la 52,4% din PIB în februarie 2024.Bine, bine, veți zice, și ce dacă ne împrumutăm? Până la urmă, datoria asta sunt doar niște cifre pe o hârtie, cu ce ne incomodează? Ei bine, și aici răspunsul este cât se poate de simplu: la toată această datorie trebuie plătite, în fiecare an, dobânzi. Iar dacă ai deficit bugetar an de an, datoria nu va scădea niciodată, doar te vei împrumuta la fiecare scadență pentru a putea plăti ratele scadente. Cu alte cuvinte, în fiecare an, statul român face noi împrumuturi pentru a putea plăti ratele scadente, împrumuturi care se adaugă celor făcute pentru a acoperi diferența dintre veniturile și cheltuielile din anul respectiv. Și aici mai apare o problemă: așa cum se vede din tabelul de mai sus, datoriile statului român sunt, în proporție de peste 90%, pe termen lung, adică sunt purtătoare de cele mai mari dobânzi anuale posibile, căci dobânda anuală este cu atât mai mare cu cât termenul împrumutului este mai îndelungat. În plus, începând cu 2021 România se împrumută la dobânzi duble sau triple față de cele la se împrumuta până atunci. Așadar, în fiecare zi din 2024, statul nostru se împrumută cu peste 6% pe an pentru a plăti rate scadente la credite mult mai ieftine, care aveau dobânzi de 2-3% anual.

În orice realitate, mecanismul de mai sus s-ar numi un cerc vicios: ai cheltuieli mult mai mari decât veniturile, deci te împrumuți, dar dobânzile la noile credite sunt cheltuieli suplimentare, care cresc masa totală a cheltuielilor, obligându-te să te împrumuți din ce în ce mai mult. Numai în realitatea proprie guvernanților noștri, acesta nu este un cerc vicios, ci doar niște cifre pe o hârtie…

În fine, oricum ai calcula deficitul bugetar, este cât se poate de clar că statul român are o problemă cu acesta, el fiind cam de două ori mai mare decât ar fi permis unui organism sănătos. Și este la fel de clar că avem o datorie publică din ce în ce mai mare. De exemplu, astăzi, la acest nivel al ponderii datoriei publice în PIB (52,4%), conform legii responsabilității fiscal-bugetare (o lege cât se poate de concretă, Legea 69/2010), guvernul ar trebui să înghețe cheltuielile cu salariile bugetarilor. Numai că, ghinion, anul acesta sunt multe rânduri de alegeri, iar bugetarii sunt principalii votanți ai partidelor de la putere, PSD, PNL și UDMR. Așa că ce mai contează o lege când ai în față niște alegeri? Nimic evident, doar legea nu este făcută pentru guvernanți, ci doar pentru prostime, pentru fraierii de contribuabili.

Ei bine, cum credeți că s-a gândit guvernul nostru să trateze boala? Cu un tratament sofisticat și verificat? Nicidecum, ci cu niște lozinci cât se poate de primitive. Te plângi că guvernul este prea cheltuitor și duce țara la faliment (încetarea de plăți)? Nu-i nimic, guvernul îți va răspunde că PIB-ul crește și că datoria publică se va micșora pe cale naturală, crescând valoarea adăugată, adică numitorul la care se împarte și deficitul nominal și datoria publică nominală. Vi se pare prea sofisticat? Nici gând: este ca și cum doctorul ți-ar spune că nu ai nevoie de tratament pentru valorile crescute ale colesterolului, acidului uric sau alți indicatori. Singurul lucru pe care trebuie să-l faci este să mănânci mai mult, masa corporală va crește și atunci colesterolul sau acidul uric se vor raporta la o masă mai mare și rezultatul va descrește. Ați avea încredere într-un astfel de medic? Desigur, nu. Și atunci de ce am avea încredere într-un guvern care ne spune să mâncăm și să bem mai mult, că doar așa va scădea deficitul bugetar?

Dar ce ne arată cifrele? Dacă în perioada 2013-2019, creștere de PIB medie a fost de 4,7%, în 2020 am avut o scădere de 3,7%, apoi în 2021 o creștere de 5,7%, în 2022 o creștere de 4,1%, iar în 2023 una de 2,2%. Adică degeaba a ronțăit guvernul mai mult și a dat petreceri din ce în ce mai extravagante, degeaba s-a plimbat Iohannis în țări din ce în ce mai exotice, cu avioane din ce în ce mai scumpe, deci degeaba a cheltuit statul mai mult (adică a crescut consumul intern, în termeni moderni), pentru că nu numai că deficitul (calculat ca pondere în PIB) n-a scăzut, nu numai că datoria publică a crescu, ba chiar a început să scadă și creșterea economică. De fapt, dacă ne uităm bine la cifre o să constatăm un lucru cât se poate de simplu: din 2019 încoace, deși creștere economică am tot avut (și nu tocmai mică), cu toate acestea datoria publică a crescut de peste două ori și jumătate în termeni nominali și cu 50% ca pondere în PIB. Iar deficitul n-a scăzut (tot ca pondere în PIB) , ba chiar a crescut, tot cu 50%, față de nivelul din 2019! Iată o dovadă clară că teoria cuplului Ciucă-Ciolacu nu este deloc prea grozavă, ci chiar produce efecte contrare, deficitele și datoria publică extrem de mari inhibând, practic, creșterea economică.

Poate, dacă ar fi știut vreo limbă străină în afară de limbajul gesturilor, guvernanții noștri ar fi avut o cale mai simplă să afle dacă teoria lor funcționează sau nu, apelând la experiența unor țări mai vechi decât noi în construcția societății capitaliste. Iată, bunăoară, care sunt națiunile de succes ale UE, succes măsurat după nivelul PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare (în monede comparabile): Luxemburg (240% din media UE), Irlanda (212%), Olanda (130%), Danemarca (128%), Austria (123%), Belgia, Suedia, Finlanda Germania (toate cu valori peste media europeană). Care credeți că sunt statele cu cel mai mici valori ale ponderii datoriei publice în PIB? Păi Estonia, Bulgaria, Luxemburg, Danemarca, Suedia. Dar și Olanda și Irlanda se situează sub media europeană, acolo unde suntem și noi, încă. Germania este cam pe la media europeană, un pic peste. Statele cu datorie publică mare sunt: Grecia (162% din PIB) și Italia (137% din PIB), alături de alte state precum Franța, Spania, Portugalia etc. Dar care sunt statele cu cel mai mic deficit bugetar ? Păi Danemarca, Olanda și Irlanda au chiar excedent bugetar, iar Suedia, Germania, Austria, Luxemburg și Finlanda se încadrează în limita de 3%. Iar deficitele cele mai mari le găsim în Italia, Ungaria, România, Franța, Polonia, etc.

Quod erat demonstrandum! Statele vestice cu mari creșteri în ultimii zeci de ani, performerii Europei sunt statele cu deficite mici și cu valori rezonabile ale datoriei publice, adică Germania, Austria, statele nordice, Olanda, Luxemburg și Olanda. În schimb, statele vestice cu cele mai mari prăbușiri din ultimii zeci de ani sunt exact cele care nu au respectat nicio normă de sănătate fiscală: Italia, Grecia, Spania, Portugalia și chiar Franța.

În mod firesc ar fi interesant de văzut cam de unde ne vine această boală a statului? Păi de unde altundeva decât de la lăcomie și lipsă de măsură, precum în orice altă boală, efect al unei vieți dezechilibrate? Hai să vedem, de exemplu, execuția bugetară pe primele trei luni din anul 2024.

PIB-ul, adică masa totală a economiei, va crește anul acesta, în termeni nominali, de la 1606 miliarde de lei la 1739 de miliarde de lei, adică cu 8,28%. Statul din 2024 a fost mai lacom decât în 2023 (pe aceeași perioadă, primul trimestru) și a luat de la contribuabili 132 de miliarde de lei, adică cu aproape 16% mai mult decât cele 114 miliarde de lei încasate în 2023. Și dacă tot s-a văzut cu mai mulți bani în buzunar, a și cheltuit mai mult cu 23%! Adică 168 de miliarde de lei față de 137 de miliarde de lei în 2023. Poate nu vă vine să credeți, dar cam la asta se reduce proasta guvernare de anul acesta: deși produci doar cu 8% mai mult decât în 2023, încasezi cu 16% mai mult, dar cheltui cu 23% mai mult decât anul trecut!!! Dacă asta nu este inconștiență și iresponsabilitate din partea coaliției PSD-PNL-UDMR, atunci ce este?

De unde a încasat statul cu 16% în plus? Păi cele mai importante creșteri de venituri sunt cele obținute din fonduri europene (cu peste 4 miliarde de lei în plus), apoi la impozitul pe profit avem o creștere de peste 160%,( plus aproape 1 miliard de lei), din impozitele și contribuțiile pe seama salariilor avem plus 22% ( adică aproape 10 miliarde de lei în plus)! Adică oameni buni, economia și-a făcut din plin datoria, cotizând la buget cu mult mai mulți bani decât anul trecut. Nici UE nu s-a lăsat mai prejos și a finanțat statul cu o sumedenie de bani în plus.

Cu toate acestea, lăcomia guvernului este inimaginabilă: cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut cu 20% (peste 6 miliarde de lei în plus), deși, oficial, salariile bugetare au crescut cu doar 5% și s-au blocat angajările; iar cheltuielile cu bunurile și serviciile au crescut cu 23% (peste 4 miliarde de lei în plus), deși inflația anualizată este sub 7%. Mai simplu: tot ce a luat statul în plus din salariile angajaților și din profiturile firmelor a cheltuit pe salariile bugetarilor și pe confortul acestora! Cât despre banii europeni, 4 miliarde de lei a luat guvernul în plus, cu 4 miliarde de lei a cheltuit mai mult. Iar pe „investiții” s-au mai dus încă 10 miliarde de lei mai mult decât în 2023, pe același trimestru…

De altfel, una dintre cele mai mari prostii spuse de către guvern în apărarea sa este faptul că a avut cheltuieli mari pentru investiții, care vor conduce la veșnica lor marotă: creșterea economică. Până una alta, o creștere „peste puterile economiei” a masei investițiilor nu aduce decât cheltuieli suplimentare, cheltuieli cu întreținerea și funcționarea obiectivelor nou-construite. Că doar nu își imaginează cineva că sute de km de drumuri nu trebuie reparate în fiecare an sau că miile de clădiri în plus nu trebuie încălzite, alimentate cu apă, reparate, populate cu noi funcționari și cu calculatoare, nu?

Iată deci că, deși semnele clinice ale bolii sunt evidente, deși ele sunt un semnal de alarmă și pentru Comisia Europeană și pentru cetățeni, guvernul coaliției nu dă doi bani pe buletinele de analiză din ce în ce mai alarmante ci continuă să cheltuie cu o iresponsabilitate majoră, că doar vin alegerile, nu?

Marea întrebare este ce va fi după alegeri, atunci când vom descoperi cu toții, că avem de redus deficitul bugetar anual cu vreo 60 de miliarde de lei, dar guvernul nu vrea să renunțe la niciun leu cheltuit? De unde vom lua 60 de miliarde de lei în plus? De la impozitele pe consum (TVA și accize)? Cea mai simplă sursă de venit pentru guvern este creșterea cotei de TVA. Dar o creștere cu un punct procentual aduce în plus doar 6 miliarde de lei în plus la buget; dacă va crește TVA-ul cu 2 puncte procentuale vom avea în plus 12 miliarde de lei, abia a cincea parte din cele 60 necesare.

Dacă impozitul pe veniturile populației ar crește cu jumătate (adică am avea o cotă de 16% în loc de 10%) am ajunge la încă 20 de miliarde de lei în plus la buget. Iar dacă impozitul pe profit ar crește și el cu 50% am mai avea 15 miliarde de lei în plus la buget. Și tot nu am ajunge la cifra de 60 de miliarde de lei, am fi încă departe. Dar ar putea România să suporte o creștere cu 50% a impozitelor pe venit și pe profit? Iar statul să nu își reducă deloc cheltuielile?

Petrișor Peiu

Citeste in continuare

Actualitate

Moscova a pregătit deja Pobeda, instrumentul cu care intenționează să blocheze parcursul european al Chișinăului.

Publicat

pe

De

La 26 aprilie, Consiliul European a decis să prelungească până în aprilie 2025 măsurile restrictive împotriva celor responsabili de acțiuni menite să destabilizeze, să submineze sau să amenințe suveranitatea și independența Republicii Moldova. Măsurile restrictive ale UE se aplică în prezent unui număr total de 11 persoane și o entitate.

Cei incluși pe listă în temeiul regimului de sancțiuni al UE fac obiectul unei înghețări a activelor. De asemenea, se interzic generarea de fonduri sau accesul la resursele economice puse la dispoziția acestora, fie direct, fie indirect. În plus, persoanelor fizice incluse pe listă li se aplică o interdicție de călătorie care îi împiedică să intre pe teritoriile UE și să le tranziteze.

În concluziile sale din 21-22 martie 2024, Consiliul European și-a reafirmat angajamentul de a oferi tot sprijinul relevant Republicii Moldova în abordarea provocărilor cu care aceasta din urmă se confruntă ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și de a consolida reziliența, securitatea și stabilitatea țării în fața activităților destabilizatoare ale Rusiei și ale reprezentanților săi.

La începutul săptămânii trecute, la Londra, s-a desfășurat cea de-a treia reuniune a Dialogului Strategic Republica Moldova – Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Iar, cu această ocazie, părțile au abordat o gamă largă de subiecte vizând cooperarea bilaterală, care s-a intensificat de la atacul Rusiei asupra Ucrainei. Aceasta include și un parteneriat în domeniul securității și apărării, prin consolidarea rezilienței Republicii Moldova pentru a face față amenințărilor precum vulnerabilitățile pe dimensiunea securității cibernetice, precum și o cooperare sporită în domeniul aplicării legii și justiției penale, schimbului de informații pentru combaterea criminalității grave și organizate și sprijinul pentru reforma apărării.

Într-un comunicat oficial al guvernului de la Londra, se precizează importanța de a sta alături de R. Moldova, deoarece aceasta continuă să sufere de pe urma impactului destabilizator al invaziei ilegale a Ucrainei de către Putin și că în cadrul reuniunii amintite mai sus se va discuta despre cum să contracareze amestecul subversiv al Rusiei, în timp ce țara se confruntă cu un val de propagandă rusă, dezinformare și știri false.

De altfel, după cum notează Bloomberg, serviciile de informații ale Marii Britanii au avertizat că Rusia intenționează să efectueze un val de atacuri hibride în Moldova în ajunul alegerilor prezidențiale și referendumului privind aderarea la UE în această toamnă. Iar Londra va împărtăși informații cu autoritățile moldovenești pentru a le ajuta să se confrunte cu amenințarea reprezentată de agenții ruși în lunile următoare.

Trebuie amintit că, la 21 aprilie, la Moscova, fugarul Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în Republica Moldova într-un dosar care vizează o fraudă bancară, a anunţat, în cadrul unui eveniment organizat într-un hotel de lux, crearea blocului politic Victorie/Pobeda. Blocul lui Şor, constituit cu binecuvântarea Kremlinului, are drept obiectiv obţinerea victoriei în alegerile prezidenţiale din toamnă, precum şi boicotarea referendumului privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, transmite Agerpres. Blocul pe care mizează Moscova a reunit reprezentanţi ai partidelor RenaştereŞansaForţa de Alternativă şi Salvare a Moldovei şi Victoria. Preşedinte al blocului a devenit Ilan Şor, secretar al Consiliului naţional este Evghenia Guţul, başcana Găgăuziei, iar secretar executiv este controversata Marina Tauber.

Ilan Şor este inclus pe listele de sancţiuni ale mai multor state și întreprinde vizite frecvente în Federaţia Rusă, inclusiv pentru întrevederi cu înalţi oficiali de la Moscova. El s-a pronunţat pentru transformarea Republicii Moldova într-o federaţie, în care Tiraspolul (Transnistria) şi Comratul (Găgăuzia) să fie puse pe picior de egalitate cu Chişinăul. Potrivit programului lui Șor, limba de comunicare în Republica Moldova ar urma să fie rusa.

Crearea Blocului Pobeda, la Moscova, reprezintă intrarea în faza de execuție a unui program al Rusiei de destabilizare a R. Moldova, așa cum avertizase Serviciul de Informații și Securitate (SIS). Avem informații care se pun în aplicare tentative de a compromite referendumul pentru integrare europeană, de imixtiune în alegerile prezidențiale, precum și de denigrare a instituțiilor și candidaților politici care vor promova aderarea la UE, a avertizat, în luna martie, directorul SIS, Alexandru Musteață. Pentru a realiza această strategie, vor fi implicați mai mulți actori, în special cei politici. Actorul politic principal aflat sub control direct sau indirect de Federația Rusă este Ilan Șor, a mai afirmat oficialul de la Chișinău.

București-Chișinău, cooperare în domeniul militar

Guvernul României a aprobat, la 30 aprilie, printr-un memorandum, amendarea Acordului cu Republica Moldova privind cooperarea în domeniul militar.

Prin acest memorandum, se modifică Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea în domeniul militar, în sensul introducerii unei prevederi prin care cele două părţi se vor sprijini, în condiţii de reciprocitate şi pe bază de oportunitate, în toate aspectele referitoare la pregătirea şi participarea la misiuni şi operaţii în cadrul coaliţiilor multinaţionale sub egida ONU, OSCE, NATO sau UE, inclusiv în ceea ce priveşte sprijinul logistic, transportul, serviciile de telefonie şi internet, sprijinul financiar, medical şi evacuarea în situaţii de urgenţă, se precizează în comunicatul Executivului.

Asistență pentru contracararea riscurilor neconvenționale de securitate

La 26 aprilie, în cadrul seminarului internațional Asigurarea securității infrastructurii critice în Republica Moldova – de la protecție la reziliență, eveniment co-organizat de MAE al României, MAI al Republicii Moldova și Misiunea UE de Parteneriat pentru R. Moldova, ministrul afacerilor externe, Luminița Odobescu, a evidențiat relevanța lansării celei de-a doua faze a Proiectului de asistență acordată de România în vederea creșterii capacității autorităților Republicii Moldova de a contracara riscurile neconvenționale de securitate, cu accent pe securitate cibernetică, protecția infrastructurii critice și amenințări hibride.

În fața noilor amenințări, oficialul român a evidențiat sprijinul României pentru creșterea capacităților de răspuns ale Republicii Moldova, cu accent pe operaționalizarea noilor agenții create și consolidarea mecanismelor de coordonare la nivel strategic și operațional. (M. Batca).

Citeste in continuare

Actualitate

Protest rezerviști și cadre militare active/Peste 1000 de participanți.

Publicat

pe

De

Revendicarea principală este eliminarea inechităților și rezolvarea problemelor din armată.


Oamenii au cerut demisia ministrului și a secretarului de stat.

Federația Sindicatelor din Administratia Nationala a Penitenciarelor a fost prezenta la protest de azi.

Ministrul apărării Angel TÎLVAR este considerat de protestatari iresponsabil și inconștient. (Sava N.)

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

ARTEHNIS

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România.
Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național?
Garantăm confidențialitatea!

Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503
Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com
Departament Investigații - Secția Anticorupție

TOP KINETO MEDICAL Ploiesti

Știri calde

Exclusiv7 ore ago

EXCLUSIV: SONDAJ ELECTORAL Alegeri Locale iunie 2024 pentru județele Prahova si Constanța – Grupul de presă INCISIV

Probabil toată lumea a văzut deja sondaje de opinie pentru alegerile locale aruncate în spațiul public de diverse partide politice,...

Exclusiv7 ore ago

Orasul cu stalpi in drum/Un exemplu de proasta administratie a PSD-istului Andrei Volosevici/Vous nous dérangez pas du tout, mon cher Andrei Volosevici

In urma cu ceva timp a facut turul internetului un filmulet cu un stalp uitat in mijlocul unui drum de...

Exclusiv7 ore ago

Luni 13 mai 2024, începând cu ora 10,00, mii de polițiști vor protesta în fața Guvernului, MAI și Parlament

Luni 13 mai 2024, începând cu ora 10,00, Sindicatul EUROPOL, afiliat Federației PUBLISIND participă la un protest organizat de către...

Exclusiv3 zile ago

Lumea s-a saturat de atatea „suzete” conectate de Andrei Volosevici la prejudicierea bugetului

Idila primarului Andrei Volosevici cu fiica unui SRI-ist, tânăra Andrada Necșulescu, era cunoscuta de mult timp dar, era doar imorala....

Exclusiv3 zile ago

Nu e banc, dar asa s-au nascut bancurile cu militieni!

Doi pensionari cer la IGPR, copie de fisa de pensie, dezvaluie Emil Pascut de la sindicatul Diamantul.. Solicitarea petentului nr.1,...

Exclusiv3 zile ago

Federația Sindicatelor din Administratia Nationala a Penitenciarelor ( FSANP) a participat la protestul rezerviștilor militari, fiind singura federație din sistemul penitenciar care s-a alăturat protestului

Protestul a început la ora 12.00, iar la final o delegație a protestatarilor a fost prezenta la discuțiile din sediul...

Exclusiv4 zile ago

Pentru calvarul de pe străzile din Ploiesti – PSD-istul Andrei Volosevici – a fost agresat verbal si fizic de catre un cetatean al urbei lui Caragiale

Merită oraşul Ploiești titulatura de oraş european? Poate fi numit Ploiești oraş? La cum arată localitatea, ea nu se poate...

Exclusiv4 zile ago

Disperare mare mon cher!/Emil Drăgănescu, fost gardian public provenit de la Politia Locala Ploiesti si actual Prefect de Prahova, duce incompetenta/neputinta lui Virgiliu Nanu si a PSD la o adevarata opera de arta

Va dezvaluiam ca, intr-un moment de sinceritate, Virgiliu Nanu, fost șef la OCPI, fost prefect de Prahova din partea PSD...

Exclusiv4 zile ago

FSANP se alătură protestului militarilor rezerviști/Polițiștii de penitenciare și militarii rezerviști cer eliminarea discriminărilor și inechităților în ceea ce privește pensiile militare de stat

Sindicatele din penitenciare se alătură protestului declanșat de militarii rezerviști în fața Ministerului Apărării Naționale (MApN).  Sindicatele cer ajutorul președintelui...

Exclusiv5 zile ago

DNA ar trebui să se sesizeze!/Suspiciuni de corupție la nivelul conducerii ANP!/Transferurile angajaților – FOLOASE NECUVENITE?

Iata ca, DUPĂ CRIZE DE SECURITATE ȘI EVADĂRI – MAI NOU sunt SUSPICIUNI DE CORUPȚIE LA NIVELUL CONDUCERII ANP, aspecte...

Exclusiv5 zile ago

Proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului pentru modificarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului

Ministerul Afacerilor Interne a pus în transparență decizională proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului pentru modificarea Legii nr. 360/2002...

Exclusiv5 zile ago

Cosmin Dorobanțu, președintele FSANP, solicită încetarea ABUZURILOR la Penitenciarul de Femei Târgșorul Nou

Printr-un articol postat pe site-ul de specialitate, al celor din penitenciare, Federația Sindicatelor din Administratia Nationala a Penitenciarelor anunță public...

Exclusiv6 zile ago

Poliția Română desființează singura structură specializată în cercetarea delincvenței juvenile, în loc să o dezvolte

Organizația Națiunilor Unite, prin Rezoluția 33/40 din 29 nov. 1985, a adoptat un set de reguli de uniformizare privind aplicarea...

Exclusivo săptămână ago

Mii de ore de muncă și zeci de nopți nedormite

De astfel de eforturi și sacrificii a fost nevoie pentru ca polițistii din cadrul Serviciului de Investigare a Criminalității Economice...

Exclusivo săptămână ago

Într-un gest de sinceritate, Virgiliu Nanu, fost șef la OCPI, fost prefect de Prahova din partea PSD și candidat la postul de șef al Consiliului Județean Prahova – isi recunoaste incompetenta si solicita sa NU fie VOTAT! (I)

Într-un moment de sinceritate, Virgiliu Nanu, fost șef la OCPI, fost prefect de Prahova din partea PSD și candidat la...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Top Articole Incisiv

error: Articolele nu se pot copia!