La 26 aprilie, Consiliul European a decis să prelungească până în aprilie 2025 măsurile restrictive împotriva celor responsabili de acțiuni menite să destabilizeze, să submineze sau să amenințe suveranitatea și independența Republicii Moldova. Măsurile restrictive ale UE se aplică în prezent unui număr total de 11 persoane și o entitate.

Cei incluși pe listă în temeiul regimului de sancțiuni al UE fac obiectul unei înghețări a activelor. De asemenea, se interzic generarea de fonduri sau accesul la resursele economice puse la dispoziția acestora, fie direct, fie indirect. În plus, persoanelor fizice incluse pe listă li se aplică o interdicție de călătorie care îi împiedică să intre pe teritoriile UE și să le tranziteze.

În concluziile sale din 21-22 martie 2024, Consiliul European și-a reafirmat angajamentul de a oferi tot sprijinul relevant Republicii Moldova în abordarea provocărilor cu care aceasta din urmă se confruntă ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și de a consolida reziliența, securitatea și stabilitatea țării în fața activităților destabilizatoare ale Rusiei și ale reprezentanților săi.

La începutul săptămânii trecute, la Londra, s-a desfășurat cea de-a treia reuniune a Dialogului Strategic Republica Moldova – Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Iar, cu această ocazie, părțile au abordat o gamă largă de subiecte vizând cooperarea bilaterală, care s-a intensificat de la atacul Rusiei asupra Ucrainei. Aceasta include și un parteneriat în domeniul securității și apărării, prin consolidarea rezilienței Republicii Moldova pentru a face față amenințărilor precum vulnerabilitățile pe dimensiunea securității cibernetice, precum și o cooperare sporită în domeniul aplicării legii și justiției penale, schimbului de informații pentru combaterea criminalității grave și organizate și sprijinul pentru reforma apărării.

Într-un comunicat oficial al guvernului de la Londra, se precizează importanța de a sta alături de R. Moldova, deoarece aceasta continuă să sufere de pe urma impactului destabilizator al invaziei ilegale a Ucrainei de către Putin și că în cadrul reuniunii amintite mai sus se va discuta despre cum să contracareze amestecul subversiv al Rusiei, în timp ce țara se confruntă cu un val de propagandă rusă, dezinformare și știri false.

De altfel, după cum notează Bloomberg, serviciile de informații ale Marii Britanii au avertizat că Rusia intenționează să efectueze un val de atacuri hibride în Moldova în ajunul alegerilor prezidențiale și referendumului privind aderarea la UE în această toamnă. Iar Londra va împărtăși informații cu autoritățile moldovenești pentru a le ajuta să se confrunte cu amenințarea reprezentată de agenții ruși în lunile următoare.

Trebuie amintit că, la 21 aprilie, la Moscova, fugarul Ilan Șor, condamnat la 15 ani de închisoare în Republica Moldova într-un dosar care vizează o fraudă bancară, a anunţat, în cadrul unui eveniment organizat într-un hotel de lux, crearea blocului politic Victorie/Pobeda. Blocul lui Şor, constituit cu binecuvântarea Kremlinului, are drept obiectiv obţinerea victoriei în alegerile prezidenţiale din toamnă, precum şi boicotarea referendumului privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, transmite Agerpres. Blocul pe care mizează Moscova a reunit reprezentanţi ai partidelor Renaştere, Şansa, Forţa de Alternativă şi Salvare a Moldovei şi Victoria. Preşedinte al blocului a devenit Ilan Şor, secretar al Consiliului naţional este Evghenia Guţul, başcana Găgăuziei, iar secretar executiv este controversata Marina Tauber.

Ilan Şor este inclus pe listele de sancţiuni ale mai multor state și întreprinde vizite frecvente în Federaţia Rusă, inclusiv pentru întrevederi cu înalţi oficiali de la Moscova. El s-a pronunţat pentru transformarea Republicii Moldova într-o federaţie, în care Tiraspolul (Transnistria) şi Comratul (Găgăuzia) să fie puse pe picior de egalitate cu Chişinăul. Potrivit programului lui Șor, limba de comunicare în Republica Moldova ar urma să fie rusa.

Crearea Blocului Pobeda, la Moscova, reprezintă intrarea în faza de execuție a unui program al Rusiei de destabilizare a R. Moldova, așa cum avertizase Serviciul de Informații și Securitate (SIS). Avem informații care se pun în aplicare tentative de a compromite referendumul pentru integrare europeană, de imixtiune în alegerile prezidențiale, precum și de denigrare a instituțiilor și candidaților politici care vor promova aderarea la UE, a avertizat, în luna martie, directorul SIS, Alexandru Musteață. Pentru a realiza această strategie, vor fi implicați mai mulți actori, în special cei politici. Actorul politic principal aflat sub control direct sau indirect de Federația Rusă este Ilan Șor, a mai afirmat oficialul de la Chișinău.

București-Chișinău, cooperare în domeniul militar

Guvernul României a aprobat, la 30 aprilie, printr-un memorandum, amendarea Acordului cu Republica Moldova privind cooperarea în domeniul militar.

Prin acest memorandum, se modifică Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea în domeniul militar, în sensul introducerii unei prevederi prin care cele două părţi se vor sprijini, în condiţii de reciprocitate şi pe bază de oportunitate, în toate aspectele referitoare la pregătirea şi participarea la misiuni şi operaţii în cadrul coaliţiilor multinaţionale sub egida ONU, OSCE, NATO sau UE, inclusiv în ceea ce priveşte sprijinul logistic, transportul, serviciile de telefonie şi internet, sprijinul financiar, medical şi evacuarea în situaţii de urgenţă, se precizează în comunicatul Executivului.

Asistență pentru contracararea riscurilor neconvenționale de securitate

La 26 aprilie, în cadrul seminarului internațional Asigurarea securității infrastructurii critice în Republica Moldova – de la protecție la reziliență, eveniment co-organizat de MAE al României, MAI al Republicii Moldova și Misiunea UE de Parteneriat pentru R. Moldova, ministrul afacerilor externe, Luminița Odobescu, a evidențiat relevanța lansării celei de-a doua faze a Proiectului de asistență acordată de România în vederea creșterii capacității autorităților Republicii Moldova de a contracara riscurile neconvenționale de securitate, cu accent pe securitate cibernetică, protecția infrastructurii critice și amenințări hibride.

În fața noilor amenințări, oficialul român a evidențiat sprijinul României pentru creșterea capacităților de răspuns ale Republicii Moldova, cu accent pe operaționalizarea noilor agenții create și consolidarea mecanismelor de coordonare la nivel strategic și operațional. (M. Batca).