Suspecții crimei de la Padina, scoși din închisoare de judecători!

Compromisul (in)justitiei prahovene

Curtea de Apel Ploiești a dispus saptamana trecuta punerea în libertate, sub măsura arestului la domiciliu, a celor trei autori ai infracțiunii de omor comis, în luna februarie, la Hotel Belmont. La petrecere au participat și vedete, precum Alex Velea și Antonia și Alina Eremia.

Un bărbat de 41 de ani din Târgovişte a fost găsit înjunghiat mortal atunci, la hotelul din zona montană Padina. Cel care ar fi dat lovitura care l-a ucis pe bărbat este Marian Laurențiu, zis și Solomon.

Alături de el la petrecerea din Padina se aflau și Luis Fabian și Armando Fabian. Surse din anchetă spun că cei trei suspecți fac parte dintr-un clan interlop din București. Este vorba despre clanul Fabian. Ei ar mai fi fost vizați și de alte anchete, pentru trafic de droguri, proxenetism și cămătărie.

De ce compromisul (in)justitiei prahovene?

Pentru ca nu putem sa ne gandim doar la simple coincidente.

Chiar la inceputul campaniei electorale, o bombă a fost detonată în lumea politică românească:

Ludovic Orban, președintele Forței Dreptei, surprins la o petrecere alături de membrii clanului Fabian. Imaginile difuzate recent au aruncat în aer mediul politic, aducând la lumină conexiuni nebănuite și punând sub semnul întrebării integritatea liderului partidului.

Înregistrările, realizate în 2006, îl prezintă pe Orban dansând și socializând într-un cadru festiv, înconjurat de liderii clanului Fabian. În timp ce acesta se distra, mesaje de susținere și încurajare curgeau din partea interlopilor, ridicând semne de întrebare privind relația dintre politician și lumea interlopă.

Prezența și interacțiunea cu vrăjitoarea Sidonia și alți membri ai clanului Fabian adaugă un strat suplimentar de controversă. În contextul în care cei trei fii ai vrăjitoarei sunt implicați într-o crimă violentă și, în ciuda acuzațiilor grave, au fost eliberați din închisoare și plasați în arest la domiciliu, apariția lui Orban alături de aceștia ridică întrebări serioase cu privire la integritatea și caracterul său moral.

Compromisul (in)justitiei prahovene

Interlopii și rolul lor în alegerile din România

Între timp, mulți români condamnă sprijinul pe care clanurile interlope îl primesc din partea oamenilor politici. Iar în momentul în care un lider de nivelul lui Ludovic Orban – care doar funcția de președinte de țară nu o are trecută în CV – apare la o petrece distrându-se în compania membrilor clanului Fabian, societatea civilă vede o ruptură totală între ea și clasa politică.

În plus, mesajul transmis acum tuturor clanurilor interlope din țară, prin eliberarea celor trei suspecți ai crimei de la Padina, fiii vrăjitoarei Sidonia, este susținere totală și ajutor reciproc; lumea infracțională a țării este chemată să dea o mână de ajutor la viitoarele alegeri, lucru remarcat și de Mihai Gâdea în timpul dezvăluirilor făcute la Sinteza Zilei.

„Imaculatul” deputat George Ionescu este președintele Forța Dreptei Prahova cu conexiuni necunoscute si nebanuite pentru publicul larg in justitie.

Avand in vedere prietenia sefului sau de partid cu vrăjitoarea Sidonia și alți membri ai clanului Fabian, nu putem sa nu ne gandim la o interventie a „imaculatului” George Ionescu care si-a cladit un imperiu doar prin „matrapazlâcuri”(inclusiv baltile, sac!) si a fost scapat „basma curata” din toate dosarele penale deschise pe numele sau, de politisti, procurori si/sau magistrati corupti, chiar daca in acestea erau probe zdrobitoare, inclusiv cu stenograme din mandate. 

La data de 24.02.2018 ziarul Incisiv de Prahova dezvaluia ca detine datecerte, informatii si indicii temeinice ca au beneficiat ilegal de terenuri de la comuna Targsoru Vechi si rude ale unor judecatori, procurori, persoane cu functii din institutiile de forta din Prahova (aici).

Pe langa celebrul procuror paraditor Negulescu Mircea si procurori, judecatori care au beneficiat ilegal de terenuri in comuna Targsor il regasim si pe „imaculatul” deputat George Ionescu, actualul președinte Forța Dreptei Prahova.

Sa ne reamintimn doar de un dosar ca sa avem tabloul complet, probabil vrajitoarea Sinodia merita rasplatita:

Este vorba despre un dosar penal musamalizat de procurorul Negulescu Mircea si de „sagetile” sale de la SERVICIUL DE INVESTIGARE A CRIMINALITĂŢII ECONOMICE si BCCO din IPJ Prahova, inclusiv de cozile de topor ale fostului procuror din anumite parchete din judetul Prahova.

Facem doar precizarea ca, in acest dosar penal privind mafia lemnului, au fost multe „personaje” din cercul de prieteni ai fostului procuror „Portocala” care au luat „spagi de spagi” („bani de bani”).

Ziarul Insisiv de Prahova a dezvaluit toate aceste increngaturi si a publicat toate documentele efectuate de organele de cercetare penala, inclusiv cu stenograme si inregistari audio/video obtinute oficial, prin mandat.

„Am lucrat în calitate de muncitor silvicultor, pădurar, pepinierist, maistru de vânătoare, şi responsabil pază şi protecţie, în cadrul Ocolului Silvic Sinaia în perioada 04.08.1986-08.03.2006. Din data de 09.03.2006 lucrez în calitate inspector silvic în cadrul Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Ploieşti, actual Comisariat de Regim Silvic şi Cinegetic Ploieşti.

Cunosc personal că societatea comercială Havin Forest S.R.L. din localitatea Măgureni este administrată de fiica şefului de district Manta Nicolae, în cadrul Ocolului Silvic Câmpina şi că a acesta prin calitatea deţinută de şef de district a constituit (marcare-punere în valoare) partida respectivă în care chiar fiica sa a exploatat în baza autorizaţiei de exploatare. în acest sens Manta Nicolae a întocmit şi semnat carnetul de inventariere, fişele de centralizare a arborilor destinaţi exploatării pe specii, clase de calitate şi categorii de diametre, posibil procesele verbale de predare-primire a parchetului. Mai mult decât atât S.C. Havin Forest S.R.L., care a fost autorizată să exploateze în perioada mai – iunie 2015, partida menţionată mai sus, a fost sancţionată contravenţional pentru tăiere ilegală de arbori, cu ocazia unui control efectuat de mine personal. Din ce îmi aduc aminte a fost vorba de circa 13 cioate identificate ca provenind din tăierea ilegală.

Acest fapt dovedeşte clar modul de lucru preferenţial privind constituirea şi licitarea partizilor în vederea exploatării.

Din discuţiile purtate cu numitul Toma Mihail, unul dintre reprezentanţii legali ai restaurantului care funcţionează la „Paralela 45”, am înţeles că numitul Oseacă Crinu actual şef al Ocolului Silvic Câmpina, în urma cu aproximativ doi-trei ani, a pretins şi primit suma de 4000 euro pentru încadrarea pe post a unui pădurar pe nume Gelu, rudă sau prieten cu Toma Mihail.

Cu ocazia efectuării unui control de către mine, pădurarului lordache Adrian din cadrul Ocolului Silvic Vălenii de Munte, am aflat de la acesta, că numitul Ciomag Dragoş, în calitate de director al Direcţiei Silvice Prahova, pretinde pentru încadrarea unui pădurar în cadrul Ocolului Silvic Măneciu, în funcţie de „bonitatea” (calitatea arborilor şi a gradului de expunere la tăieri ilegale din partea unor terţe persoane) cantonului de la o garsonieră până la un apartament.

Am cunoştinţă din auzite de la inginerul Cornel Dascălu din cadrul Ocolului Silvic Sinaia, despre faptul că purtătorii de marcă din cadrul acestui ocol, respectiv şefii de district, tehnicienii şi inginerii silvici, suplimentau volumul de masă lemnoasă destinat exploatării şi pentru care era deja emis A.P.V., prin marcarea de alţi arbori care nu erau evidenţiaţi în A.P.V..

Am cunoştinţă că mulţi angajaţi din cadrul ocoalelor silvice Verbila, Ploieşti şi Slănic controlează firme de exploatare prin interpuşi, firme care de obicei exploatează în raza cantoanelor pe care aceştia le gestionează. Exemplific: S.C. Baibac Silva S.R.L. care este administrată în fapt de pădurarul Bărbuceanu Bogdan din cadrul Ocolului Silvic Verbila. Acestei societăţi comerciale i-am aplicat personal o sancţiune contravenţională, ca urmare a unui control prin care am stabilit că exploatarea masei lemnoase începuse înainte de termenul stabilit prin autorizaţie..

De asemenea cunosc faptul că numitul Zecheru Dumitru , inginer silvic în cadrul Ocolului Silvic Ploieşti, controlează prin interpuşi societatea comercială Zeciada S.R.L., care are ca obiect de activitate comercializarea cherestelei printre altele.

Din câte îmi amintesc, din discuţiile purtate cu numitul Vorovenci Aurel, colegul meu în cadrul Comisariatului de Regim Silvic şi Cinegetic Ploieşti, am aflat că şeful meu Sever Stanciu, inspector şef în cadrul acestei instituţii ar fi achitat direct sau prin intermediari, Rovanei Plumb, ministrul Mediului şi al Pădurilor la acea dată, pentru a rămâne în funcţie, suma de 200000 euro, dar şi o diferenţă în rate lunare, acesteia.

Tot de Ia colegul meu, am aflat modul prin care se îmbogăţeau şefii din cadrul C.R.S.C. Ploieşti, numiţii Sever Stanciu şi Niculae Gheorghe, în zona ocoalelor silvice private, în sensul că :

Susnumiţii solicitau de la ocoalele silvice private, partizi, la un preţ minim al partizii.

Şefii de ocoale silvice private, în înţelegere cu organele de control din cadrul C.R.S.C.- respectiv susnumiţii, acceptau solicitarea şi autorizau spre exploatare societăţi agreate de susnumiţi (S.C. GND Slavy 99 S.R.L.-societate administrată în fapt de primarul comunei Dragoslavele judeţul Argeş). Societatea agreată şi recomandată achita preţul minim stabilit prin înţelegere către ocolul silvic privat, iar diferenţa de 2-3 ori convenită între Sever Stanciu şi Niculae Gheorghe şi societatea agreată era încasată de respectivii în mod direct cash.

Mai multe detalii referitoare la acest aspect, poate oferii colegul meu Vorovenci Aurel. Colegul meu Vorovenci Aurel, poate detalia aspecte din modul de verificare spre aprobare a A.P.V.-urilor emise de ocoalele silvice private, în special Ocolul Silvic Muntenia, în sensul că se percepeau de către reprezentaţii C.R.S.C. care efectuau verificarea partizilor, sume de bani, şefilor de ocoale silvice private, cuprinse între 3,5,7 euro pe metru cub evidenţiaţi în A.P.V., pentru a acoperii neregulile identificate cu ocazia verificării partizilor respective (fază premergătoare autorizării). Cu această ocazie detaliez modul în care se percepeau aceste sume, respectiv:

– dacă într-o partidă punerea în valoare se făcea în funcţie de natura produselor (igienă, accidentale, secundare, principale) era de o gravitate redusă se percepea suma de 3 euro pe metru cub, valoare ce creştea pe măsura gravităţii crescute a încălcării normelor tehnice de punere în valoare.

Din auzite ştiu că astfel a procedat şi numitul Bănică Daniel actualmente şef Ocol Silvic Evergreen.

Mai multe detalii referitoare la acest aspect, poate oferii colegul meu Vorovenci Aurel.

Precizez că voi reveni cu completări în funcţie de informaţiile sau detaliile pe care le voi afla ulterior denunţului.

Prezentul denunţ a fost formulat astăzi 01.07.2015, iar cele consemnate corespund cu cele declarate verbal de mine.” 

Domnule Eduard Miritescu, sunteti prea bun, prea ca la tara. Iata dovada, erati sef la IPJ Prahova cand s-au efectuat aceste stenograme:

Nici de MUSAMALIZAREA acestui dosar nu cunoasteti domn’ comisar Eduard Miritescu? Doar parca in anul 2015 erati sef la IPJ Prahova, nu? Parca prea se leaga lucrurile, recunoasteti? Chiar sunteti prea buni, prea ca la tara! Vom reveni. (Cristina T.).

Dupa ce Andrei Volosevici a facut presiuni asupra liderilor de sindicat din TCE pentru a face declarații publice de susținere ale candidaturii sale pentru un nou mandat, rezultatele sondajelor din ultima săptămână l-au făcut să-și piardă definitiv controlul si sa utilizeze Politia Locala Ploiesti in campania electorala.

Scene jenante surprinse la sfarsitul aptamanii trecute

Nasul edilului (Albu Catalin), mare „mahar” la sefia Politiei Locale Ploiesti a fost surprins, in timpul programului de lucru, cum se „milogea” de oameni de afaceri si efectiv le „cersea” clementa si sprijinul pentru campania electorala a finului sau, PSD-istul Andrei Volosevici.

Disperare mare mon cher – se vede dupa fata neagra a „nasicului”!

Putem spune ca Politia Locala Ploiesti se află, oficial, în campanie electorală, deși acest lucru nu ar trebui să se întâmple. Cum nicio instituție a statului român nu se implică pentru a stopa fenomenul, Politia Locala Ploiesti cheltuiește bani publici pentru a-i face o asiduă campanie electorală lui Andrei Volosevici (candidat PSD!), cel care ocupă în prezent funcția de edil.

In loc sa isi efectueze sarcinile de serviciu si sa nu mai inchida ochii la diversi interlopi precum Mihai Adam si Pais Ciprian ce isi parcheaza ilegal autoturismele de sute de mii de euro (aici), anumite autospeciale ale acestei institutii sunt utilizate doar pentru aceasta campanie electorala.

Disperare maxima

 e

Mai mult, Albu, îi face campanie prin postări pe Facebook. De noaptea mintii…

(Cerasela N.).

Motivele erau evidente pentru oricine: în ciuda vieții cazone și a restricțiilor specifice, tânărul avea perspectiva unui loc de muncă stabil, un statut social respectabil, un venit mulțumitor și sigur, autoritate. Perspectiva pensionării pe grupă de muncă și a compensației de 5 ani – și chiar 10 – în schimbul renunțării la unele drepturi și libertăți civile, înclina balanța și de aceea aveam la porțile instituțiilor de școlarizare cel puțin câte zece inși pe un loc. În atari condiții, pus să alegi din 15 mere într-un coș, vei strâmba din nas la orice pată pe coajă, ori vreo linie de deformare, până găsești fruntea! Din două variante, silit să găsești una, vei închide ochii și la putregai, oricât de fudul se arăta tartorul Despescu astă vară, anunțând că nu va face rabat de la calitate (vom vedea mai jos că o mai făcuse și nu o dată!).

Un candidat la școlile M.A.I. – pe lângă cunoștințele teoretice – ar trebui să dovedească și o bună condiție fizică (ca să nu mai punem în calcul furcile caudine ale examinării medicale și testării psihologice, care lasă multe victime). Prin urmare, segmentul abiturienților țintește undeva spre mijloc, cu rare excepții de excelență teoretică și de condiție fizică luate împreună. E greu să le ai pe amândouă, motiv pentru care mediile de 9 sau 8 sunt destul de rare. Ce-i drept, măcar strict în partea teoretică, nu vorbim despre complexitatea unui examen de admitere la medicină, de aici și diferența valorică a unei note de 7, între cele două. Pentru învățământul postliceal, șansele să găsești tineri de perspectivă la un liceu unde s-a intrat cu 3, deci nu s-au prea omorât cu cartea, sunt cam la fel de reduse cu acelea de la un Colegiu Național ori Liceu cu pretenții.

Toate acestea sunt aspecte pe care nu le simțim analizate și însușite la nivelul MAI. Disperarea, probabil, le întunecă rațiunea câtă vreme se aruncă în campanii de recrutare la elevii de gimnaziu. Unde mai pui că ”promovarea meseriei de polițist” e lăsată – de cele mai multe ori – în grija unor indivizi fără experiență practică în munca de poliție propriu-zisă!

Cu o criză de personal cum nu s-a mai cunoscut până acum în structurile MAI, nu mai faci nazuri iar excesul de zel al unor colegi naște situații hilar-paradoxale precum cel de mai sus. Dincolo de asta, am fost curioși să aflăm dinamica admiterilor la unitățile de admitere în poliție, solicitând informații de la Academia de Poliție, Școlile de la Câmpina și Cluj.

Așadar, în intervalul 2018-2024, doar în două sesiuni de admitere – în ianuarie 2018 și martie-aprilie 2021 – la Cluj media generală de admitere a coborât sub nota 6,4. În restul anilor, avem note și punctaje peste nota 7. Cifra de școlarizare e de 300 și trebuie să spunem că întotdeauna numărul candidaților este mai mare în sesiunea de toamnă – când vine un nou val de abiturienți – decât în iarnă/primăvară, când se înscriu adesea candidați respinși în sesiunile anterioare (sunt persoane care au dat de 3-4 ori examene de înscriere).

Oricum ar fi, declinul este cât se poate de evident, explicând și îndemnurile jenante ale diverșilor promotori, care ademenesc tinerii cu promisiunea că admiterea în poliție a devenit foarte facilă. Este adevărat că și ridicarea unor bareme la sport a redus din șansele fetelor, ceea ce a contribuit ca o parte din potențialii recruți să renunțe la intenția de înscriere.

La Câmpina situația e jalnică, de-a dreptul și vedem aici campanii de admitere cu media generală 5: este cazul sesiunii din ianuarie 2018, cu media generală 5,40; februarie-aprilie 2021 cu media generală 5,90; aprilie-iunie 2023 cu media generala 5,10. Mediile nu contabilizează și pe cele ale minorităților naționale sau rrome (prezentate distinct), care pentru primele două sesiuni ar scădea nota cu câteva sutimi. De asemenea, doar trei dintre cele 10 serii de admitere au obținut media generală 7, restul fiind sub această valoare.

Și la Câmpina, începând cu anul 2021, numărul doritorilor de a îmbrăca haina – dar și restricțiile – de polițist a scăzut vertiginos. Asta în condițiile în care media generală de admitere ridică serioase semne de întrebare asupra calității ”aluatului”, care peste un an descinde în stradă ca să aplaneze stări conflictuale periculoase, ori să instrumenteze cauze penale, cu un Cod și Procedură ce ridică probleme și magistraților, incapabili să asigure predictibilitate actului de justiție.

Situația de la Academia de Poliție nu trădează acest trend, deși trebuie să atragem atenția că în cifra de 500 de absolvenți/an se încadrează, de-a valma, producția de ofițeri de poliție, poliție de frontieră și pompieri. Media generală este peste 7 și atinge valori de 9, ceea ce arată – că măcar la ofițeri – pretențiile sunt încă ridicate. Această valoare mă împiedică să operez cu cifre exacte pentru fiecare ”armă” în parte. Oricum, marja de eroare nu este atât de mare încât să deformeze realitatea:

1. începând cu anul 2020, volumul pensionărilor în Poliția Română a fost dublu față de capacitatea de școlarizare a instituțiilor de învățământ MAI;

2. lărgirea ecartamentului dintre nivelul de pregătire a agentilor care au preluat ștafeta și calitatea agenților plecați;

3. neatractivitatea domeniului;

4. tendința de sedentarizare a tinerilor, cu apetențe tot mai reduse pentru sport și mișcare.

1. Toate acestea se reflectă în degradarea climatului de ordine și siguranță publică, pierderea încrederii publice față de polițist, mai ales în contextul relaxării regimului sancționator al legilor. Marile provocări sunt conturate de tot mai numeroasele cazuri de bravură ”bombardieră” cu acte de ultragiere manifestă, nu doar tolerată, nesancționată, ci chiar încurajată și promovată, inclusiv de media, politicieni și magistrați.
2. Din numărul total de 51175 de polițiști activi la ora actuală, peste 50% sunt tineri sub vârsta de 30 ani, respectiv generații născute după anul 1994. Tot aici – în încercarea de a acoperi criza de personal – un sfert din Poliția Română numără încadrări din sursă externă, cu perioadă de formare de 3 luni. Dacă primele valuri de încadrare din sursă externă din 2005-2006 se integrau în colective majoritar formate din polițiști cu școală și experiență, odată cu trecerea timpului masa acestora s-a diluat astfel încât integrarea externilor este mult mai dificilă, cu efecte inevitabile în calitatea serviciului polițienesc.
3. Recent, un coleg întors din Franța îmi arăta un model prin care polițiștii ”cu pensia în buzunar” sunt determinați – nu forțați, ci motivați financiar – să rămână în activitate:

În primii trei ani, polițistul care alegea să rămână în activitate, beneficia de o creștere anuală a veniturilor într-un sistem de calcul ce avea în vedere și locul de muncă, iar începând cu anul patru, bonusul crește. Dacă le au și sunt postate public, înseamnă că la ei funcționează!

Prin urmare, cât încă nu e prea târziu, Guvernul trebuie să înțeleagă că golirea sistemului de profesioniști nu se face prin majorarea vârstei de pensionare – călcând în picioare angajamentele statului față de noi și predictibilitatea legii – ci tocmai printr-un asemenea tip de stimulente, întotdeauna mai convingătoare și etice. Nu trebuie să inventați roata, au făcut-o alții înaintea voastră, voi doar ar trebui să copiați., mai dezvaluie Vitalie Josanu de la sindicatul Diamantul. (Cerasela N.).