Connect with us

Administratie

Pentru a 3-a oară SIIJ este constituțională/CCR a decis ieri independența României vizavi de Bruxelles și Luxembourg

Publicat

pe

Curtea a decis ieri independența României vizavi de Bruxelles și Luxembourg. A dat cu „nt”. După 15 ani de ținte mișcătoare ale Bruxellesului pe rapoarte scrise de unii de la București, Curtea a hotărât că pe primul loc e Constituția României, legile constituționale/ deciziile CCR, apoi dreptul UE și pe ultimul loc legile ordinare. Judecătorii și instanțele și autoritățile și procurărașii din România nu se mai închina la MCV scris de ei în detrimentul Constituției României sau CCR, nici nu pot parainterpreta decizii CJUE, și bineînțeles, pentru a 3-a oară SIIJ este constituțională, asta dacă mai era vreun dubiu. Rapoartele MCV scrise de la București sunt doar recomandări, pentru că ele nu normează nimic, nu-s legi și n-au fost niciodată. Oricât s-ar da lumea cu fundul de tavan (Raluca Prună/drepturile sunt un lux), decizia CCR de azi este definitivă și obligatorie inclusiv pentru DJ Stelică. N-are ce să facă.

De 25 de ani sunt jurnalist, de 15 ani scriu de rapoarte MCV. Am prins perioada pre-aderării, aderarea, Copenhaga, foi de parcurs, Luxembourg, benchmarkurile, dovezi de bună credință, eforturi, strofocări, isterii, campanii, referendumuri, reviziuiri de Constituție, zeci și zeci de Consilii, rapoarte peste rapoarte peste raporțele, ca să ajungem ultimul stat din UE cu MCV rămas pe cap că au unii acum obsesia SIIJ și controlul magistraturii. Îmi pare rău, dragilor, dar rapoartele scrise de voi și trimise la Înalta, dacă le mai văd, o să pățesc fix cum a zis popa ăla: o să-mi crească solzi pe spate. Nu de la vaccin, ci de la fakeurile MCV. Deci Happy Independence Day. Îndrăzniți, nu doare, precizeaza Sorina Ruxandra Matei.

Reamintim ca ,CCR a decis marţi că Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) funcţionează constituţional în raport cu hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene care a hotărât că reprezintă o opţiune a legiuitorului naţional de a verifica dacă reforma care a condus în România la înfiinţarea unei secţii specializate, informează news.ro.

Instanţele naţionale nu pot fi puse în situaţia de a decide aplicarea prioritară a unor recomandări din MCV, mai arată Curtea Constituţională. Prin urmare, CCR a respins două excepţii de neconstituţionalitate formulate în legătură cu Legea 303/2004 privind organizarea judiciară şi a respins, ca inadmisibilă, o excepţie de neconstituţionalitate referitoare la ordonanţa de urgenţă a Guvernului 90/2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.

„În legătură cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.88 ind.1 – ind.9 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.90/2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, Curtea precizează următoarele:

Având în vedere că la termenul de 20 mai 2021, când a avut loc dezbaterea în şedinţa publică din faţa Curţii Constituţionale cu privire la excepţia de neconstituţionalitate invocată, atât Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – procurorul general al României, în calitate de parte în dosar, cât şi procurorul de şedinţă au solicitat ca, în analiza de constituţionalitate pe care o efectuează, Curtea să ţină seama de Hotărârea din 18 mai 2021, pronunţată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în cauza C-355/19, considerată un element ce poate determina un reviriment jurisprudenţial sub aspectul constatării incidenţei Deciziei 2006/928/CE în controlul de constituţionalitate şi, implicit, a încălcării art.148 din Constituţie, Curtea a analizat cererea astfel formulată şi a constatat următoarele:

Din perspectiva controlului de constituţionalitate, Hotărârea C.J.U.E. nu aduce elemente de noutate nici cu privire la efectele juridice pe care le produc Decizia 2006/928 şi rapoartele M.C.V. întocmite de Comisie pe baza acesteia, stabilind, aşa cum o făcuse în prealabil şi instanţa constituţională română, caracterul obligatoriu al Deciziei 2006/928 şi caracterul de recomandare al rapoartelor M.C.V., şi nici cu privire la conţinutul Deciziei 2006/928, stabilind că România are sarcina de a colabora cu bună-credinţă cu Comisia Europeană „pentru a surmonta […] dificultăţile întâmpinate cu privire la realizarea obiectivelor de referinţă menţionate”.

Prin urmare, Curtea şi-a menţinut jurisprudenţa anterioară şi a constatat că singurul act care, în virtutea caracterului său obligatoriu, ar fi putut constitui normă interpusă controlului de constituţionalitate realizat prin raportare la art.148 din Constituţie – Decizia 2006/928 -, prin dispoziţiile şi obiectivele pe care le impune, nu are relevanţă constituţională, întrucât nu complineşte o lacună a Legii fundamentale şi nici nu stabileşte un standard mai ridicat de protecţie decât normele constituţionale în vigoare.

Cu privire la reglementările referitoare la înfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, prin Hotărârea din 18 mai 2021, C.J.U.E. a stabilit că, pentru ca acestea să respecte dreptul Uniunii, trebuie: (i) să fie justificate de imperative obiective şi verificabile legate de buna administrare a justiţiei, (ii) să fie însoţită de garanţii specifice care să înlăture orice risc care să aducă atingere independenţei judecătorilor şi procurorilor şi (iii) în cadrul procedurii de investigare, judecătorii şi procurorii să beneficieze de dreptul la o cale de atac eficientă şi la un proces echitabil, de prezumţia de nevinovăţie şi de dreptul la apărare.

Având în vedere cele trei aspecte asupra cărora s-a pronunţat C.J.U.E., care decurg din dreptul Uniunii şi în special din valoarea statului de drept prevăzută la articolul 2 TUE, Curtea Constituţională a analizat în ce măsură principiul statului de drept, care are consacrare expresă în dreptul naţional, în art.1 alin.(3) din Constituţia României, este afectat prin reglementările care guvernează înfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie şi a constatat că acestea reprezintă o opţiune a legiuitorului naţional şi îndeplinesc garanţiile stipulate în Hotărârea C.J.U.E., în acord cu prevederile constituţionale cuprinse în art.1 alin.(3) şi în art.21 alin.(1) şi (3) referitoare la accesul liber la justiţie, dreptul la un proces echitabil şi soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil şi, implicit, în acord cu prevederile art.2 şi art.19 alin.(1) TUE.

Referitor la competenţa instanţei de judecată cu privire la interpretarea şi aplicarea dreptului european, Curtea a reţinut, în primul rând, că o instanţă

judecătorească are competenţa să analizeze conformitatea unei dispoziţii din „legile interne” cu dispoziţiile de drept european prin prisma art.148 din Constituţie şi, în cazul în care constată contrarietatea, are competenţa să aplice cu prioritate dispoziţiile de drept al Uniunii în litigiile ce antamează drepturile subiective ale cetăţenilor. În toate cazurile, prin noţiunea de „legi interne”, Constituţia are în vedere exclusiv legislaţia infraconstituţională. Legea fundamentală îşi prezervă poziţia ierarhic superioară în virtutea art.11 alin.(3) din Legea fundamentală, art.148 neatribuind dreptului Uniunii prioritate de aplicare faţă de Constituţia României, astfel că o instanţă judecătorească nu are abilitarea de a analiza conformitatea unei dispoziţii din „legile interne”, constatate ca fiind constituţională printr-o decizie a Curţii Constituţionale, cu dispoziţiile de drept european prin prisma art.148 din Constituţie.

În al doilea rând, Curtea a constatat că C.J.U.E., declarând caracterul obligatoriu al Deciziei 2006/928, a limitat efectele acesteia dintr-o dublă perspectivă: pe de o parte, a stabilit că obligaţiile ce rezultă din decizie cad în sarcina autorităţilor române competente să colaboreze instituţional cu Comisia Europeană (par.177 din hotărâre), deci în sarcina instituţiilor politice, Parlamentul şi Guvernul României, şi, pe de altă parte, că obligaţiile se exercită în temeiul principiului colaborării loiale, prevăzut de art.4 TUE. Din ambele perspective, obligaţiile nu pot incumba instanţelor de judecată, organe ale statului care nu sunt abilitate să colaboreze cu o instituţie politică a Uniunii Europene.

În al treilea rând, Curtea a constatat că dispozitivul Hotărârii C.J.U.E., potrivit căruia o instanţă de judecată „este autorizată să lase neaplicată din oficiu o dispoziţie naţională care intră în domeniul de aplicare al Deciziei 2006/928 şi pe care o consideră, în lumina unei hotărâri a Curţii, ca fiind contrară acestei decizii sau articolului 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE” nu are niciun temei în Constituţia României, întrucât art.148 din Constituţie consacră prioritatea de aplicare a dreptului Uniunii faţă de dispoziţiile contrare din legile interne. Or, rapoartele M.C.V., întocmite în baza Deciziei 2006/928, prin conţinutul şi efectele lor, astfel cum acestea au fost stabilite prin Hotărârea C.J.U.E. din 18 mai 2021, nu constituie norme de drept european pe care instanţa de judecată să le aplice cu prioritate înlăturând norma naţională.

Aşa fiind, judecătorul naţional nu poate fi pus în situaţia de a decide aplicarea prioritară a unor recomandări în detrimentul legislaţiei naţionale, declarată conformă Constituţiei naţionale de către Curtea Constituţională, întrucât rapoartele M.C.V. nu normează, deci nu sunt susceptibile de a intra într-un conflict cu legislaţia internă.

În concluzie, întrucât Hotărârea din 18 mai 2021, pronunţată de C.J.U.E. în cauza C-355/19, nu poate fi considerată un element ce poate determina un reviriment jurisprudenţial sub aspectul constatării incidenţei Deciziei 2006/928/CE în controlul de constituţionalitate şi, implicit, a încălcării art.148 din Constituţie, Curtea Constituţională a decis:

1. Cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.88 ind.1 alin.(1)-(5), ale art.88 ind.2 – ind.7, ale art.88 ind.8 alin.(1) lit.a)-c) şi e) şi alin.(2), precum şi ale art.88 ind.9 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară sunt constituţionale în raport cu criticile formulate;

2. Cu unanimitate de voturi, a respins, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.88 ind.1 alin.(6) art.88 ind.8 alin.(1) lit.d) din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară;

3. Cu unanimitate de voturi, a respins, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 90/2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie”, arată comunicatul de presă de marţi al CCR.

Pe 18 mai, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a decis, marţi, în legătură cu Secţia specială, că revine instanţelor naţionale sarcina de a verifica dacă reforma care a condus în România la înfiinţarea unei secţii specializate şi normele privind numirea procurorilor încadraţi în această secţie nu sunt de natură să facă secţia menţionată permeabilă la influenţe exterioare. (Paul D.).

Administratie

„Jaf la înălțime” pe Aeroportul Otopeni: Rețea de hoți destructurată după ce au golit avioanele de parfumuri, ceasuri și bani

Publicat

pe

De

O operațiune de amploare a forțelor de ordine a scos la iveală o schemă infracțională complexă care opera chiar sub nasul autorităților aeronautice. Angajați ai unei societăți comerciale, care ar fi trebuit să asigure bunul mers al serviciilor la bord, sunt acuzați că au transformat aeronavele în propriile „supermarketuri” cu acces gratuit, sustrăgând bunuri de lux și încasări pe parcursul a mai bine de un an.

Descinderi fulger în Capitală și în județele limitrofe

Potrivit informațiilor furnizate de Direcția de Poliție Transporturi, primele ore ale dimineții au adus o mobilizare masivă de forțe. Sub coordonarea Serviciului de Poliție Transporturi Aeriene „Henri Coandă” și sub stricta supraveghere a Parchetului de pe lângă Judecătoria Buftea, oamenii legii au pus în mișcare un angrenaj judiciar impresionant.

Bilanțul acțiunii este unul categoric: 12 mandate de percheziție domiciliară au fost executate simultan în București și în județele Ilfov și Prahova. În paralel, 16 mandate de aducere au fost puse în aplicare, vizând persoanele suspectate că ar fi orchestrat sau participat la activitățile de furt calificat.

Angajați infideli și complici: Cum funcționa rețeaua de la bordul aeronavelor

Ancheta vizează 16 indivizi, un mix de angajați ai unei firme de profil și complici externi, care și-ar fi început activitatea infracțională în aprilie 2023. Conform surselor judiciare citate în dosar, suspecții nu s-au limitat la sustrageri mărunte, ci au vizat constant stocurile destinate vânzării la bordul avioanelor unei companii aeriene.

Lista bunurilor furate este una diversificată, incluzând produse de catering, dar mai ales obiecte din zona „boutique” de lux:

  • Parfumuri de brand și ceasuri de valoare;
  • Accesorii și produse personalizate;
  • Produse alimentare și bunuri de consum curent.

Mai grav, anchetatorii susțin că rețeaua nu s-a oprit la produse, ci ar fi sustras inclusiv încasările provenite din vânzările legale efectuate în timpul zborurilor, prejudiciind grav compania aeriană.

Final de drum pentru „pirateria” aeronautică

Investigațiile arată că activitatea acestora a fost una susținută și sistematică pe parcursul ultimelor 15 luni. Prin perchezițiile efectuate astăzi, polițiștii au urmărit identificarea probatoriului și recuperarea prejudiciului generat de faptele de furt calificat.

În prezent, persoanele vizate sunt conduse la audieri, urmând ca procurorii să stabilească măsurile preventive necesare. Această acțiune a Poliției Române transmite un semnal dur în sectorul serviciilor aeroportuare, unde integritatea angajaților este esențială pentru siguranța și încrederea pasagerilor. (Paul D.).

Citeste in continuare

Administratie

Front comun împotriva infracțiunilor de mediu: MMAP și MADR negociază o lege care să pedepsească abuzurile, fără a sacrifica fermierii cinstiți

Publicat

pe

De

Gestionarea resurselor de apă ale României a devenit miza unei dezbateri intense între autorități și reprezentanții sectorului agricol. Într-o mișcare strategică de coordonare, Ministerul Mediului și Ministerul Agriculturii caută echilibrul perfect între o mână de fier împotriva criminalității ecologice și securitatea juridică a producătorilor care respectă legea.

Dialog strategic pentru resursa vitală: Apa, miza discuțiilor dintre autorități și fermieri

Data de 29 iulie 2026 a marcat o etapă esențială în procesul legislativ privind sancționarea infracțiunilor de mediu. Reprezentanții Ministerului Mediului – România (MMAP) și ai Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) s-au reunit într-o ședință de lucru extinsă cu liderii Alianței pentru Agricultură și Cooperare. Scopul întâlnirii a fost disecarea proiectului de lege menit să înăsprească pedepsele pentru faptele grave care afectează ecosistemele acvatice.

Potrivit comunicatului oficial emis de cele două ministere, discuțiile au vizat în principal eliminarea oricăror ambiguități care ar putea conduce la sancționarea abuzivă a agricultorilor de bună-credință. La masa negocierilor au participat voci importante din sectorul agricol, printre care reprezentanți ai Federației Naționale PRO AGRO, LAPAR, UNCSV și Asociația Forța Fermierilor.

Viziuni convergente la vârful Executivului: Sancțiuni dure pentru ilegalitate, predictibilitate pentru buni platnici

Poziția Ministerului Agriculturii este una de prudență constructivă. Viceprim-ministrul Tánczos Barna, ministrul agriculturii, a subliniat că protecția mediului și performanța agricolă sunt interdependente, ambele având ca numitor comun apa. „O reglementare bună trebuie să fie fermă cu ilegalitatea și, în același timp, predictibilă pentru producătorii care lucrează corect și legal. Vom rămâne la masa dialogului până când formulările vor fi clare, echilibrate și aplicabile”, a declarat oficialul MADR, accentuând necesitatea unor soluții bazate pe realitățile din teren.

De cealaltă parte, ministra Diana Buzoianu, reprezentanta Ministerului Mediului, a reafirmat că ținta noii legislații este marea criminalitate de mediu, nu fermierul care își desfășoară activitatea în limitele legii. „Vrem să oprim infracțiunile grave, nu să sancționăm fermierii de bună credință. România are nevoie de o lege puternică împotriva celor care captează ilegal apa și pot lăsa comunități întregi fără această resursă vitală”, a punctat aceasta. Potrivit sursei citate, noile prevederi vizează exclusiv captările ilicite care pun în pericol râurile, lacurile și echilibrul comunităților.

Garanții juridice și consultări europene: Proiectul de lege intră într-o nouă etapă de rafinare

În urma rundei de consultări, s-a ajuns la un consens tehnic asupra mai multor puncte-cheie. MMAP și MADR s-au angajat să introducă în textul legii formulări precise care să elimine riscul interpretărilor arbitrare. Mai mult, autoritățile române vor solicita o clarificare tehnică din partea Comisiei Europene pentru a se asigura că viitoarea lege este în deplină concordanță cu normele comunitare și oferă predictibilitatea așteptată de investitori.

Un mesaj clar a fost transmis întregii comunități agricole: fermierii care dețin toate autorizațiile necesare și respectă condițiile impuse de autoritățile de reglementare nu au de ce să se teamă de noile sancțiuni. Dialogul va continua într-o nouă întâlnire programată peste aproximativ două săptămâni, timp în care echipele tehnice și juridice vor analiza propunerile venite din partea organizațiilor profesionale. Agricultura și protecția mediului par să fi găsit, în sfârșit, un teren comun de înțelegere sub auspiciile protejării durabile a resurselor naționale de apă.

Citeste in continuare

Administratie

Supremația minților sclipitoare: România cucerește locul I pe națiuni la Olimpiada Europeană de Informatică pentru Juniori 2026

Publicat

pe

De

Tinerii informaticieni români au scris istorie în Lituania, demonstrând încă o dată că România rămâne o forță de neoprit în elita tehnologiei mondiale. La finalul unei competiții acerbe, lotul național a urcat pe cea mai înaltă treaptă a podiumului, adjudecându-și titlul de campioană europeană la nivel de națiuni.

Aur absolut și un palmares de invidiat: Cine sunt „geniile” din Kaunas

Performanța de la Kaunas este încununată de un succes individual fără precedent. Andrei Nemțișor, elev în clasa a VIII-a la Colegiul Național „Costache Negruzzi” din Iași, a obținut medalia de aur absolut, reușind cel mai mare punctaj din întreaga competiție. Rezultatul său confirmă școala de informatică ieșeană ca un pilon al excelenței naționale.

Succesul României a fost consolidat de colegii săi de echipă, care au adus în palmares medalii prețioase:

  • Traian Danciu (clasa a VII-a, Liceul Teoretic Internațional de Informatică, București) – Medalie de Aur;
  • Mihai Cosmin Boac (clasa a VIII-a, Liceul Teoretic Internațional de Informatică, București) – Medalie de Argint;
  • Radu Pipernea (clasa a VIII-a, Colegiul Național de Informatică „Tudor Vianu”, București) – Medalie de Bronz.

Datorită acestor rezultate excepționale, România a ocupat locul I în clasamentul general pe națiuni, dominând competiția atât la punctajul total, cât și la numărul de medalii obținute.

Elita informaticii europene: 25 de țări sub dominație românească

Cea de-a X-a ediție a Olimpiadei Europene de Informatică pentru Juniori (EJOI), desfășurată în perioada 24-30 iulie 2026, a reunit la start 100 dintre cei mai talentați tineri programatori din 25 de țări. Într-un context internațional extrem de competitiv, elevii români au dovedit nu doar abilități tehnice de excepție, ci și o reziliență mentală remarcabilă, propulsând țara noastră în vârful ierarhiei continentale.

Arhitecții succesului: Mentorat și suport de stat pentru marea performanță

În spatele acestor medalii stă o muncă titanică de coordonare. Lotul a fost ghidat de reprezentanții Societății pentru Excelență și Performanță în Informatică (SEPI), prin eforturile conjugate ale Prof. Emanuela Cerchez (Colegiul Național „Emil Racoviță” Iași) și ale lui Dan Spătărel.

Conform datelor furnizate de Ministerul Educației și Cercetării (MEC), instituția a asigurat suportul logistic și financiar necesar acestei deplasări, coordonarea la nivel ministerial fiind realizată de prof. Georgeta Antonia Rodica Crăciunescu. Sursa citată precizează că Ministerul sprijină activ participarea la astfel de competiții internaționale, acoperind integral taxele de participare, costurile deplasării și organizarea etapelor preliminare care au selectat această „echipă de aur”.

Această victorie nu este doar a elevilor, ci a unui întreg sistem de suport format din profesori, părinți și autorități, care au crezut în potențialul noii generații de a cuceri viitorul digital.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv9 ore ago

Zeul Luca și Colonia Cuba: cum s-a transformat MAE într-o prăvălie de familie, cu diplomă franceză la butonieră

Diplomație de clan, nu de stat: când Havana devine sufrageria unei rețele de prieteni și soți Ce vedem în povestea...

Exclusiv9 ore ago

„Elita” care mulge polițiștii la concediu: cum a făcut DGF-ul lui Grecu Răzvan din sporurile de condiții grele o pușculiță de 30 de milioane de euro

Concediu pe banii cui? Pe banii polițistului, normal! Bani furați, la bucată, de la fiecare polițist, de „elita” aparatului central...

Exclusivo zi ago

Kinder-MAI: Dialog social cu surpriză, la termen de valabilitate expirat

Invitații de pe o zi pe alta, acord colectiv strâmb, polițiști folosiți și aruncați, dar conducerea „negociază” cu zâmbetul pe...

Exclusivo zi ago

Militarii și-au plătit singuri pensiile cu 1,32 miliarde de euro. Statul doar încasează aplauzele

1,32 miliarde de euro din solda militarilor. Pentru „pensiile lor speciale”… Potrivit datelor oficiale ale Ministerului Apărării Naționale, comunicate prin...

Exclusivo zi ago

Diplomație de familie, business de prietenie: cum se transformă ambasada din Cuba în sală de protocol pentru combinații private

Star Focus bate la ușa MAE: „Deschideți, nu venim cu flori, venim cu întrebări” Redacția STAR FOCUS nu mai bate...

Exclusiv2 zile ago

Fermierii prahoveni din cea mai mare asociație rup tăcerea: scrisoare de mulțumire către fostul ministru Barbu pentru oprirea „experimentului” antigrindină

Mafia antigrindină, pusă pe uscat: doi ani fără rachete, cu ploaie, recolte și o scrisoare care face praf „știința de...

Exclusiv2 zile ago

România offline: când cade serverul, se aprinde „grija” față de deținuți

Atac cibernetic sau scuză perfectă? Din păcate – sau poate din tradiție – ne trezim din nou în Evul Mediu...

Exclusiv2 zile ago

Hipodromul Ploiești – fabrica de campioni „intact dopati”. Cum se suspendă calul, se iartă trofeul și se umflă comisia „Nae & Stimatu”

„Ținutul Vinului” cu parfum de dopaj: turism de broșură, laborator de culise În proiectul turistic „Prahova Tips & Tricks –...

Exclusiv2 zile ago

„Sporul de antenă” sau cum îți fură MAI ție banii cu formula ținută la sertar

„Secret de serviciu”: cum se calculează, de fapt, sporul pentru condiții grele În Ministerul Afacerilor Interne, adevărata artă nu e...

Exclusiv2 zile ago

Șoferul apocalipsei pe cocaină și cu permisul suspendat, salvat de la propria prostie de „noua generație” de polițiști

Cursa prostiei dintre Deda și Toplița sau cum să-ți distrugi viața (și pe a altora) într-o singură tură de cocaină...

Exclusiv3 zile ago

O nouă resuscitare a statului de drept: cum a ajuns Raed Arafat să facă justiție la televizor

De la cod roșu la cod penal În România, a devenit un ritual aproape liturgic: când un demnitar intră în...

Exclusiv3 zile ago

Republica „SECRET”: cum a secretizat MAI ceea ce scrie negru pe alb în Monitorul Oficial

„Dezvăluie Sindicatul Diamantul”: când totul e public, doar tupeul e clasificat Dezvăluie Sindicatul Diamantul: în Ministerul Afacerilor Interne s-a inventat...

Exclusiv3 zile ago

Academia de Haos a Poliției Române: „Jurați credință confuziei!”

Ceremonia absurdului: jurământ cu bilețelul alb în mână Debutul în carieră al promoției iulie 2026 de la Academia de Poliție...

Exclusiv3 zile ago

ANP, în căutare de buton „RESET”: de la Autoritate la Folderul JUNK al statului român

„Dezvăluie Federația”: când generalul bâlbâie ordine, barca penitenciarelor ia apă Dezvăluie Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor că ANP...

Exclusiv4 zile ago

Curtea de Conturi bate cu ciocănelul în nor: „Mafia antigrindină” a tras pe lângă lege, dar la țintă în buget/Documente

Sub cerul României, legea e „sub limita de cuantificare” În timp ce fermierii stau cu ochii în nori și cu...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv