Connect with us

Anchete

Succes story din ceausism: Blandiana – disidenta din cauza ”unor rauvoitori”

Publicat

pe

(Preluare Inpolitics):

Presa post-decembristă s-a preocupat intens de elogierea reputatei poete Ana Blandiana, prezentate în sute de articole drept o mare disidentă anticomunistă, o scriitoare de inegalabil talent care a avut curajul de a înfrunta fățiș regimul odios și care l-a nenorocit pe dictator cu porecla ”Arpagic”, dar și prin intervenții vehemente la Europa liberă ori în publicații străine, în care condamna comunismul promovat de nea Nicu. O scriitoare des interzisă și oprimată pentru curajul ei. Chiar așa să fi stat lucrurile, însă?

”Înainte de revoluţia din 1989, faimoasă disidentă şi apărătoare a drepturilor omului a avut curajul să-l înfrunte direct pe dictatorul Nicolae Ceauşescu prin declaraţii publice în interviuri acordate postului de radio Europa Liberă şi unor publicaţii din străinătate” scriau de ziua poetei, acum cîțiva ani, prestigiosul ziar Adevărul și revista Historia.

Posibil să fie o confuzie, și poeta să fi criticat Ceaușeștii după revoluție. Pentru că înainte era prea ocupată să le ceară îndurare, să apeleze la toate cunoștințele din sistem în scopul netezirii potecilor către cuplul dictatorial și să obțină diverse favoruri din partea lor.
Nu o spunem noi, ci un foarte înalt demnitar al regimului comunist, Silviu Curticeanu, într-o carte de acum cîțiva ani, în care relatează culisele celebrului scandal produs de motanul Arpagic.
Dezvăluiri care adîncesc anumite mistere plutinde în jurul așa-zisei disidențe a Anei Blandiana.

Să prezentăm faptele, pe scurt.

În biografiile oficiale ale poetei, ea însăși, ori alții, avansează ideea a trei mari suspendări ale dreptului de semnătură pe care     le-ar fi suferit scriitoarea.
Prima, în 1959, pe motiv că tatăl său avea dosar necurat, de fost legionar.
Prima ciudățenie, dacă avea dosar neconform, cum a putut poeta să debuteze la doar 17 ani, de pe băncile liceului, practic? Nemilosul regim comunist, în apogeul terorii, descoperise abia postum că noul talent e un pericol?
Să zicem că așa o fi fost.

În 1985, vine a doua suspendare, după apariția, în decembrie 1984, a patru poezii considerate neprincipiale de către regim, în revista Amfiteatru. (Cu doar doi ani înainte, Blandiana și soțul (s.n.) primiseră acordul regimului pentru o deplasare de trei luni în nouă state occidentale.)
Foarte interesant, Blandianei i se ridică suspendarea după doar trei luni, în schimb redacția revistei e, practic, spulberată în cele patru zări, în frunte cu redactorul-șef Stelian Moțiu. Nu e lipsită de substanță ipoteza că poeziile Blandianei fuseseră, de fapt, doar un pretext pentru Elena Ceaușescu să spargă ”cuibul de vipere” de la Amfiteatru, unde Nicu Ceaușescu avea prieteni de pahar de mare calibru, cu invocatul Moțiu în frunte.

În 1988, se produce marea bizarerie.
Deși Blandiana ar fi trebuit să devină, de mult, un personaj-problemă pentru editori, iar lucrările ei periate la sînge, în volumul ”Întîmplări de pe strada mea” reușește să apară legendara, de acum, poezie cu motanul Arpagic care i-a adus a treia suspendare, e vorba de ”O vedetă de pe strada mea”.
Este singura poezie din cele trei volume avîndu-l ca erou pe Arpagic, apărute în acei ani, cu potențial exploziv: paralela cu Ceaușescu e de netăgăduit. Mai existase într-un volum anterior o poezie în care motanul ”producea” curent electric într-o vreme cînd acesta era raționalizat, dar versurile nu lăsau să răzbată cine știe ce, totuși.

În august 1988, Blandiana primește a treia suspendare, care durează pînă la revoluție.
După revoluție, ea a recunoscut că a făcut un memoriu către familia Ceaușescu, pentru a fi iertată, dar a făcut să sune asta ca un fel de amenințare la adresa dictatorului.

„Când s-au împlinit şase luni de la interdicţie, la 3 martie 1989, am scris o scrisoare adresată lui Ceauşescu, pe care am depus-o la Registratura CC al PCR; apoi am mai lăsat copii, «spre ştiinţă», în alte 22 de locuri: la Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste (numele Ministerului Culturii din epocă); la Academia de Ştiinţe, la Academia Română; la agenţiile de ştiri; la Uniunea Scriitorilor; la ziarele principale etc. În memoriu spuneam că faptul că fusesem interzisă era, potrivit legilor ţării, ilegal, deoarece mi se lua dreptul la muncă, care este un drept inalie­nabil.
Cele 22 de copii le-am depus nu pentru că speram să-mi răspundă cineva (presupuneam că n-o să primesc nici un răspuns, ceea ce s-a şi întâmplat (s.n.)), dar doream să trimit scrisoarea în străinătate – pentru că mai rea decât interdicţia era camuflarea interdicţiei – şi nu voiam să fiu, logic, singura care ar fi putut-o face”.
Și poeta s-a ținut de cuvînt, trimițînd scrisoarea în străinătate.

Conform spuselor ei, deci, Ceaușescu nu a ținut cont de memoriul primit.
Și totuși, minune maximă: în luna mai 1989, prestigioasa editură Minerva, în colecția Biblioteca pentru toți, îi publică un volum cu cele mai frumoase poezii, într-un tiraj de 100.000 de exemplare. În tot anul 1989, un singur poet a mai beneficiat de onoarea publicării la BPT, un anume Mihai Eminescu.

„La vreo două luni după ce am scris scrisoarea, am fost chemată, deşi nu eram membră de partid, la Comitetul Central, la Secţia Cultură, unde era şefă Emilia Sonia(…) «Vreţi să faceţi scandal», a repetat ea, «ei bine, n-o să vă folosească scandalul – vă publicăm cartea»”.

Mai pe românește, comuniștii i-au publicat cartea în plină suspendare pentru că s-ar fi temut de scandal.

Așa o fi fost.
Dar, sunt voci care susțin cu totul altceva.
Silviu Curticeanu, fost membru al MAN și al CPEx, un apropiat al lui Ceaușescu, are o variantă sensibil diferită într-o carte apărută acum niște ani: Ana Blandiana s-a făcut luntre și punte în 1988, după suspendare, să obțină iertarea Ceaușeștilor, intervenind la cel despre care se spune că îi era protector, Gogu Rădulescu, pentru a-i obține o audiență la Ceaușești. Iar acesta, mai departe, la alte relații.
Conform lui Curticeanu, poeta susținea în amintitul memoriu că nu avusese nicio intenție de a sugera o paralelă între Arpagic și Ceaușescu și că toată vîlva fusese creația ”unor răuvoitori”.
Niște răuvoitori care au reușit, totuși, să o tranforme pe Blandiana – ”pe care eu și tovarășul am ajutat-o atît” (Elena Ceaușescu dixit) – în mare disidentă anticomunistă.

Prezentăm mai jos fragmentele din cartea lui Curticeanu, cu speranța că, într-o zi, poate va ieși la lumină și memoriul Anei Blandiana către Nicolae Ceaușescu:

Anchete

Reconfigurarea puterii în instanțe: CSM a scos la concurs 155 de posturi de președinte. Lista completă a funcțiilor de conducere vizate

Publicat

pe

De

Sistemul judiciar din România se pregătește pentru un val masiv de schimbări la vârful ierarhiei. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a dat startul oficial procedurilor pentru ocuparea a peste 150 de funcții de președinte, acoperind toate palierele justiției, de la judecătorii locale până la curți de apel și instanțe militare.

Decizia Secției pentru Judecători: Calendarul promovărilor pentru perioada iulie-noiembrie 2026

Potrivit unei dezvăluiri făcute de publicația Lumea Justiției, Secția pentru judecători a CSM a aprobat, în ședința de joi, 2 iulie 2026, organizarea concursului sau examenului pentru numirea în funcții de conducere. Calendarul de desfășurare a probelor este fixat pentru intervalul iulie-noiembrie 2026, fiind vizate posturile care sunt deja vacante sau care urmează să se elibereze până la data de 9 ianuarie 2027.

Miza este una uriașă: sunt scoase la concurs 155 de funcții de președinte la curți de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii și instanțe militare din întreaga țară.

Radiografia posturilor vacante: Bucureștiul și marile orașe, puncte fierbinți pe harta concursului

Analiza listei oficiale scoate în evidență un deficit major de conducere la nivelul unor instanțe-cheie. Conform documentelor publicate de CSM, situația în marile unități judiciare se prezintă astfel:

  • Curtea de Apel București: Se caută președinte pentru însăși Curtea de Apel, dar și pentru tribunalele strategice din subordine (Călărași, Giurgiu, Ialomița, Teleorman, Ilfov). În Capitală, sunt vizate și șefiile de la Judecătoriile sectoarelor 1, 4 și 6.
  • Curtea de Apel Craiova: O listă lungă de 14 poziții, incluzând Judecătoria Craiova și unități precum Slatina, Caracal sau Corabia.
  • Curtea de Apel Ploiești: Sunt scoase la concurs conducerile Tribunalelor Prahova și Buzău, alături de judecătorii importante precum Câmpina, Sinaia, Târgoviște sau Pucioasa.
  • Curtea de Apel Timișoara: Include funcția de președinte al Curții de Apel, precum și tribunalele Timiș, Arad și Caraș-Severin.

Instanțele militare și tribunalele specializate, incluse în procesul de selecție

Nici sectorul militar nu face excepție de la acest proces de înnoire. Lista publicată vizează șefia Curții Militare de Apel București, precum și posturile de președinte la Tribunalul Militar Cluj și Tribunalul Militar Iași. De asemenea, sunt scoase la concurs posturi la tribunalele specializate, precum Tribunalul Specializat Mureș.

Oportunitate pentru carieră și stabilitate instituțională

Acest concurs reprezintă un moment esențial pentru stabilitatea sistemului judiciar, având în vedere numărul mare de posturi care vor fi ocupate prin examen. Magistrații care aspiră la aceste funcții vor trebui să parcurgă etape riguroase de evaluare a managementului și a cunoștințelor profesionale.

Prin această mișcare, CSM urmărește să asigure o conducere stabilă și performantă pentru următorii ani, într-un moment în care sistemul de justiție se confruntă cu provocări legislative și administrative majore. Termenul limită pentru vacantările luate în calcul (ianuarie 2027) oferă o predictibilitate necesară pentru organizarea internă a instanțelor din România. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

Judecătoarea care a spus „nu” lui Portocală iese din scenă: ultima pensionare de pe lista CSM

Publicat

pe

De

CSM își numără pensionările: una singură, dar grea

Joi, 02/07/2026, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii are pe ordinea de zi o singură pensionare. Doar una. Dar nu orice nume, ci unul care a deranjat direct „epoca Portocală”, așa cum reiese din dezvăluirea publicației Lumea Justiției.

Personajul principal: judecătoarea Carmen-Mihaela Pricope de la Curtea de Apel Ploiești. Adică exact judecătoarea care, împreună cu colegul judecătorul Mihai-Viorel Tudoran, a avut „obrăznicia” de a nu se închina în fața dosarelor fabricate marca DNA Ploiești – SRI.

Achitarea care a stricat „scenariul Portocală & Co.”

În anul 2022, completul format din Carmen-Mihaela Pricope și Mihai-Viorel Tudoran l-a achitat definitiv pe fostul șef al Poliției Sinaia, Marin Tudorică.

Dosar? Fabricat, potrivit dezvăluirilor, de „celebrul” tandem de la DNA Ploiești, procurorii Mircea Negulescu (Portocală) și Alfred Savu, în colaborare cu SRI. Schema clasică a vremurilor de glorie: combinația DNA–SRI, rețetă de „justiție” spectaculoasă pe sticlă, mai puțin în realitate.

Dar, în cazul Tudorică, filmul nu s-a mai terminat cu cătușe și declarații sforăitoare. S-a terminat cu achitare definitivă, semnată de Pricope și Tudoran. Iar acum, una dintre vocile care au contrazis „legendara” construcție de la Ploiești iese din sistem, prin pensionare.

Portocală rămâne în manuale, Pricope iese la pensie

Ironia istoriei judiciare românești: Mircea Negulescu – Portocală, simbol al dosarelor fabricate, rămâne nume de manual și exemplu de „așa nu”, în timp ce judecătoarea care a resetat un abuz printr-o achitare definitivă se retrage discret la pensie.

Publicația Lumea Justiției subliniază exact acest paradox: de pe ordinea de zi a Secției pentru judecători din CSM strălucește o singură pensionare – Carmen-Mihaela Pricope, judecătoarea care a spus, practic, „stop joc” într-un dosar construit de Portocală & echipa, cu binecunoscuta „susținere tehnică” a SRI.

Un sistem care se spală pe mâini, nu pe conștiință

Că plecarea vine acum, în 2026, după o achitare incomodă din 2022, va fi prezentată, desigur, ca simplă coincidență birocratică. Totul legal, totul regulamentar. O singură pensionare pe ordinea de zi, nimic de văzut, circulați.

Rămâne, însă, imaginea:

  • un fost șef al Poliției Sinaia, Marin Tudorică, scos din malaxorul dosarului fabricat;
  • doi procurori DNA PloieștiMircea Negulescu și Alfred Savu, asociați cu practicile de laborator de „justiție spectaculoasă”;
  • SRI, pomenit ca partener de colaborare în construcția dosarului;
  • judecătoare, Carmen-Mihaela Pricope, care a semnat achitarea definitivă și acum iese la pensie, singura „pensionare oficială” a ședinței.

În timp ce sistemul își numără liniștit ieșirile la pensie, rămâne întrebarea pe care o lasă în urmă acest caz, consemnat de Lumea Justiției:
câți Tudorici n-au avut norocul să dea peste un complet ca Pricope–Tudoran înainte ca Portocală & Co. să-și termine „opera”? (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

DNA își mai pierde din dinți: încă un procuror sare în barca pensiei

Publicat

pe

De

Liniște suspectă pe frontul pensionărilor: doar două „evacuări” din parchet

E liniște ciudată în împărăția procurorilor. Atât de liniște, că aproape îți țiui în urechi. Într-o țară în care valul de pensionări a devenit sport național, marți, 30 iunie 2026, Secția pentru procurori a CSM (Consiliul Superior al Magistraturii, pentru amnezicii instituționali) a aprobat doar două ieșiri la pensie. Doar două. Ca și cum, brusc, toată lumea ar fi decis să rămână pe metereze până la adânci bătrâneți.

Numai că una dintre aceste două pensionări nu e deloc banală: privește un procuror din cadrul DNA, Direcția Națională Anticorupție. Informația este dezvăluită de publicația Lumea Justiției, care urmărește atent, de ani buni, mișcările de trupe din sistemul judiciar.

DNA Cluj pierde un soldat: Vasile Ionuț, la revedere, Dosare!

Prima decizie a Secției pentru procurori a CSM sună sec, birocratic, dar are efect de mic cutremur în ograda DNA:

„– înaintarea către Preşedintele României a propunerii privind eliberarea din funcţie, prin pensionare, a domnului VASILE IONUȚ, procuror în cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Cluj, începând cu data de 20.07.2026.”

Traducere din limbă de lemn în limbă de pamflet: încă un procuror DNA, de la Cluj, își închide dosarele, își strânge hârtiile, își salută colegii și se retrage pe tărâmul generos al pensiei speciale. Direcția Națională Anticorupție mai pierde un om din linia întâi, dar, desigur, sistemul e „rezilient”, „puternic” și „independent” – până la ultimul care apasă butonul de pensionare.

Data de 20 iulie 2026 devine, astfel, ziua în care Serviciul teritorial Cluj al DNA rămâne fără un procuror: domnul Vasile Ionuț. Un nume în plus pe lista celor care au decis că e mai bine să numeri lunile de pensie decât probele din dosare.

De la Turda la tribunal: procuror cu grad mare, drum scurt spre pensie

A doua decizie a Secției pentru procurori a CSM vizează un alt parchet, mai departe de lumina reflectoarelor DNA, dar nu mai puțin important pe tabla de șah a justiției:

„– înaintarea către Preşedintele României a propunerii privind eliberarea din funcţie, prin pensionare, a doamnei SOTELECAN ANDREEA DOINA, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Turda, având gradul profesional corespunzător parchetului de pe lângă tribunal, începând cu data de 01.08.2026.”

Cu alte cuvinte, doamna procuror Sotelecan Andreea Doina, care activa la Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda, dar cu rang de parchet de tribunal, spune „adio” funcției la 1 august 2026. Încă o rotiță din angrenajul sistemului care iese, oficial, la pensie. Neoficial, fiecare astfel de ieșire înseamnă un loc liber, un dosar redistribuit, o schemă care se subțiază, dar care, pe hârtie, merge înainte „fără probleme”.

CSM, funcția copy-paste: „înaintarea către Președintele României…”

Ambele hotărâri ale Secției pentru procurori a CSM urmează același tipar mecanic:
„înaintarea către Președintele României a propunerii privind eliberarea din funcţie, prin pensionare…”.
Cu alte cuvinte, CSM se ocupă să trimită la Cotroceni actele, iar Președintele României, după ritualul cunoscut, va semna eliberarea din funcție.

Dincolo de formula rigidă, datele concrete sunt clare și nu pot fi „cosmetizate”:

  • procuror VASILE IONUȚ, DNA – Serviciul teritorial Cluj, pleacă la pensie de la 20.07.2026;
  • procuror SOTELECAN ANDREEA DOINA, Parchetul de pe lângă Judecătoria Turda, grad de parchet de tribunal, pleacă la pensie de la 01.08.2026.

Aceste decizii, dezvăluite de Lumea Justiției, punctează două noi „ieșiri din scenă” în sistemul de parchete, într-o perioadă în care, culmea, pare „destul de multă liniște” pe frontul pensionărilor.

Liniște înainte de furtună sau sistem obosit?

Dacă ne luăm după aparențe, doar două pensionări aprobate într-o ședință a Secției pentru procurori a CSM ar părea un detaliu de subsol. Dar, în contextul ultimilor ani, în care valul de plecări la pensie a lovit serios parchetele și instanțele, fiecare nume contează.

Faptul că între cele două decizii se află și un procuror al DNA, Serviciul teritorial Cluj, nu este deloc de ignorat. Sistemul se goleşte, încetul cu încetul, de oamenii cu experiență, iar formulele tipizate de eliberare din funcție ascund, sub un strat gros de limbaj administrativ, realitatea simplă: încă două uniforme de procuror atârnă în cui, în vreme ce dosarele rămân, ca de obicei, în grija „celor rămași”.

Datele sunt acolo, negre pe alb, așa cum le-a prezentat CSM și cum le-a semnalat Lumea Justiției. Restul e liniștea aceea ciudată, care se așază între un val de pensionări și următorul. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv18 ore ago

Republica „butoiului roșu”: Mafia deșeurilor de la Coca‑Cola Ploiești își face legea pe OLX

Din fabrica de suc, direct la tarabă În urma declanșării investigației privind deșeurile din cadrul fabricii Coca‑Cola din Ploiești și...

Exclusiv18 ore ago

Republica Fiduciei S.A. (Bin Go Solutions SRL) – Gunoaiele, miliardele și acționarii invizibili. Cum se spală bani la umbra legii împotriva spălării banilor

Trei firme și-un singur mare paravan: „Nu se vede beneficiarul, deci nu există” În România, țară cu peste 900.000 de...

Exclusiv18 ore ago

Nu mai sunt oameni pentru funcții de conducere? Ba sunt! Nu mai sunt proști motivați! ANP, cu frânele rupte, dar cu Facebook-ul la maximum

Mitul oficial: „Nu mai avem oameni pentru șefii de mâine” De la un simplu anunț al Penitenciarului Slobozia pentru ocuparea...

Exclusiv18 ore ago

Condiții grele și toxicitate birocratică: Sindicatul ‘Diamantul’ dă MAI în judecată pentru răspunsuri fantomă

Sindicatul vs. Ministerul: fluturașul de salariu, noul document secret de stat Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” a decis să scoată...

Exclusiv2 zile ago

Alarmă la IPJ Prahova: dosarele penale ascunse prin sertare cer aer și cătușe– «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVII)

„S-a stins lumina la clanuri”. Dosarele cu miros de grajd, coca-cola toxică și doctori de vite cu costume de firmă...

Exclusiv2 zile ago

„Abonamentul la șmecherie”. Cum își făceau plinul la buget familia comisarului‑șef Popescu – «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVI)

După ce în episodul XV am arătat cum IPJ Prahova plătește micii de pe DN1 și folia neagră de la...

Exclusiv2 zile ago

Cursa rușinii la Penitenciarul Tulcea: doi deținuți la atac, trei ofițeri la fugă, o singură poartă cu coloană vertebrală (Documente)

Doi deținuți, trei ofițeri și o demonstrație practică: „Cum să faci praf autoritatea uniformei în câteva secunde” Scena de la...

Exclusiv2 zile ago

Smiorcăială „de excelentă” la instanță: jandarmii plâng de mila bugetului, dar ascund propriile prostii și abuzuri (Document)

Lacrimi pentru buget, tăcere pentru pagubiți Într-un dosar pe majorarea de „excelență”, argumentele depuse de jandarmi la instanță sunt croite...

Exclusiv2 zile ago

Republica Foișoarelor Unite: ANP regionalizează hărți, dar nu vede gardul din fața nasului

Regionalizare pe hârtie, garduri în realitate În timp ce alte instituții intră în era digitală, Administrația Națională a Penitenciarelor se...

Exclusiv3 zile ago

Ordinul Secret S/7/2018: Cum își ascunde M.A.I. „misiunile speciale” de împărțit bani între șefi

Sindicat vs. Minister: începe războiul pe bani publici și secrete de carton Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” (CIF 19544011, cu...

Exclusiv3 zile ago

Statul radioactiveșuat: cum a aruncat Guvernul 1.060 de tone de deșeuri nucleare în curtea românilor și a plecat acasă

Statul eșuat? Nu, statul radioactiv. România, țara în care guvernanții lasă uraniul la soare România nu mai este doar „stat...

Exclusiv4 zile ago

Mafia de la Volan”: Cum ar fi fost jefuit IGPR la carburant și piese, sub semnătura Prim‑ministrului și sub nasul “șefilor cu ochii închiși”

Băieții cu girofar și rezervor fără fund În mijlocul Poliției Române, acolo unde ar trebui să miroasă a lege și...

Exclusiv4 zile ago

Polițist la 40 de grade: dacă nu te omoară infractorul, te topește statul la serviciu

Caniculă cu 40+ grade, polițist în stradă: statul la umbră, cu OUG-ul în buzunar În timp ce în foarte multe...

Exclusiv4 zile ago

Promovări la Poliție, după un an de pauză: se mișcă melcul bugetar prin MAI

“Veste mare” în MAI: după un an de amorțeală, s-au găsit vorbele, nu și fondurile După aproape un an în...

Exclusiv5 zile ago

Când poliția fuge de propriile cuvinte: Sindicatul Diamantul îi dă în judecată să afle ce a vrut să spună Drăgan

„Poliție aservită” și poliție iritată: Recorder aprinde fitilul, Drăgan detonează conferința Un reportaj Recorder – „Poliție aservită” – publicat în...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv