PNRR-ul României, prezentat de ministrul Cristian Ghinea la Bruxelles: „tabloul negru”, încrederea în ONG-uri este după Armată și preluări din programul politic al PLUS.

• Ministrul susține în PNRR că ONG-urile din România și-au dublat încrederea în ultimii 2 ani, aflându-se pe locul 2 după Armată și alături de Biserică
• Pentru „fondul de reziliență a societății civile”, prevăzut în Pilonul V, componenta 6 a PNNR al României, ministrul Ghinea a cerut 100 de milioane de euro de la Comisia Europeană
• Ministrul Cristian Ghinea a activat în ONG-uri și think – tankuri până în octombrie 2015
• 70 de pagini din PNRR-ul României, prezentat Comisiei Europene, cuprinde inclusiv pasaje preluate din programul politic al PLUS dar și un „tablou negru”
• Ministrul a scris astfel că ONG-urile în România „și-au dublat capitalului de încredere la 51% în 2020 comparativ cu 26% în 2018 și se află în topul încrederii pe locul 2 după armată (67% în 2020, 55% în 2018) și alături de biserică (42% în 2020, 38% în 2018)”.

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNNR), prezentat de ministrul investițiilor și proiectelor europene, Cristian Ghinea la Bruxelles, în fața Comisiei Europene, cuprinde pe 70 de pagini o serie de probleme, neîmpliniri și decalaje istorice ale României, preluate în general din raportări europene sau ale unor instituții publice.

Pentru ca să obțină cele 29,2 miliarde de euro, România, prin Guvernul său, și-a expus neajunsurile în fața oficialilor europeni, generate de 3 decenii de lipsă de performanță și investiții în multiple domenii.

„Actualele generații de tineri opun, în mod natural, o rezistență crescută față de ierarhia tradițională și simt nevoia de a fi implicați și abordați ca resursă și de a fi parte din politicile publice care le definesc viitorul dar, mai ales prezentul”, scrie ministrul Ghinea în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNNR) al României.

Citatul este însă copiat de ministerul investițiilor și proiectelor europene din Programul Politic al PLUS, partea a 2-a, capitolul Tineret, disponibil pe internet.

Susținând că, în România, „65% din ONG-urile active funcționează cu un buget anual mai mic de 10.000 de euro”, pentru „fondul de reziliență a societății civile”, prevăzut de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene în Pilonul V, componenta 6 a PNNR al României, ministrul Cristian Ghinea a cerut în proiectul inițal 100 de milioane de euro de la Comisia Europeană.

Potrivit CV-ului său, disponibil public, până în octombrie 2015, Cristian Ghinea a activat în diverse ONG-uri.

„Tabloul negru” al României, prezentat în primele 70 de pagini ale PNRR:

• PĂDURI. Exploatarea intensivă a pădurilor românești a dus la o pierdere economică de aproximativ 6 miliarde EUR/an.
• INUNDAȚII. 13% din suprafața României este inundabilă. România a avut în 2002-2012 cel mai mare număr de decese din UE și pierderi de 3,6 miliarde euro.
• CLIMĂ. Fără politici pe schimbări climaterice, România va ajunge la o pierdere de aproximativ 8-10 % din PIB/cap de locuitor în până în 2100.
• EMISII GAZE. România ocupă primele locuri în UE la indicatorul de tone de emisii de gaze cu efect de seră/10.000 EUR PIB.
• FACILITĂȚI. Doar 9,9% din populația din rural are canalizare.
• DEȘEURI. România are o rată scăzută de de reciclare a deșeurilor municipale (14%) și o rată mare de depozitare a deșeurilor (70%).
• FEROVIAR. România este sub media europeană la eficiența serviciilor de cale ferată.
• TRAFIC. Bucureștiul este orașul cu cele mai mari ambuteiaje din Europa și unul dintre cele mai afectate din întreaga lume, având un nivel de congestie de 41%, ajungând pe locul 8 în clasamentul celor mai grave din lume și pe primul loc în Europa.
• SOCIETATE DIGITALĂ. România se situează pe locul 26 din cele 27 de state membre ale UE. România se află pe penultimul loc la abilitățile utilizatorilor de internet (cel puțin abilități digitale de bază) și în abilități avansate. 35% dintre români au cel puțin abilități software de bază, în timp ce în Olanda, Finlanda și Marea Britanie, trei din patru persoane au cel puțin abilități software de bază.
• TEHNOLOGIE. Numărul de absolvenți cu studii în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor este de 5,6% dintre toți absolvenții, față de media UE de 3,6%.
• CONECTIVITATE. România are rate scăzute de conectivitate a gospodăriilor din mediul rural la internet de mare viteză, fiind inclusă în grupul statelor cu un grad de utilizare rurală relativ scăzut (sub 63%). . În 2019, România și-a îmbunătățit rezultatele în ceea ce privește acoperirea, dar a stagnat în ceea ce privește utilizarea internetului. Utilizarea benzii largi a stagnat la 66%, fiind cu mult sub media UE de 78%.
• DIGITAL. România este cu mult sub media UE în ceea ce privește integrarea tehnologiei digitale în întreprinderi. 23% dintre întreprinderile din România fac schimb electronic de informații și doar 8% utilizează platformele de comunicare socială (media UE: 25%).
• ECONOMIE. România nu a făcut excepție de la șocul economic generat de criza COVID, având o scădere de aproximativ 3,9% din PIB în 2020.
• BIROCTAȚIE. 9 din 10 firme susțin că s-au confruntat cu piedici administrative în cadrul operațiunilor derulate. România se situează pe locul 26 dintre statele membre UE cu cea mai scăzută performanță în ceea ce privește serviciile publice digitale și integrarea tehnologiei digitale de către firme.
• DOING BUSINESS. România se afla pe locul 55 în ceea ce privește posibilitatea de a deschide o afacere, fiind pe poziția 91 din totalul de 190 de țări, cu un scor de 73,3% în urma unor țări ca Ungaria, Croația, Muntenegru, Moldova, Cehia, Polonia.
• FINANȚĂRI. 1 din 4 companii au dificultăți în accesarea finanțărilor, aspect care evidențiază un eșec structural semnificativ al pieței de credit și care împiedică satisfacerea nevoilor de finanțare ale IMM.
• CREDITARE. Creditele bancare sunt cea mai importantă sursă de finanțare externă pentru firmele din România, reprezentând aproximativ 11,7% din PIB în 2018 (media UE fiind de aproximativ 34% din PIB). În 2018, finanțarea bazată pe piață a fost de 6,2 % din PIB, tot mult sub media UE de 49,7% din PIB.
• APETIT INVESTIȚIONAL. Apetitul investițional al firmelor din România rămâne la unul dintre cele mai scăzute niveluri din Europa, indicând persistența unor factori structurali care limitează posibilitatea firmelor de a se angaja în proiecte investiționale.
• SĂNĂTATE FINANCIARĂ. România are un procent mare de companii subcapitalizate, cu un nivel al capitalurilor sub limitele legale sau chiar negativ. Numărul companiilor cu capitaluri negative este al doilea cel mai mare din Europa, după Letonia. Doar 20% dintre companiile active sunt bancabile. În 2018 a avut loc o singură tranzacție de capital de risc în țară.
• INOVAȚIE. Ponderea societăților comerciale inovatoare este sub media UE.
• EDUCAȚIE FINANCIARĂ. România are o educație financiară deficitară atât la nivelul companiilor cât și la nivelul populației generale (78% din populația adultă a României este needucată financiar).
• COMPANII DE STAT. Datoriile la bugetul de stat, pentru securitatea socială sau față de alte întreprinderi de stat reprezintă 90% din totalul arieratelor întreprinderilor de stat ceea ce implică un risc financiar pentru stat, demonstrând o atitudine permisivă a furnizorilor și creditorilor din sectorul public.
• CERCETARE. Investițiile României în cercetare și dezvoltare sunt cele mai scăzute din UE (0,5 % din PIB), iar cheltuielile publice pentru cercetare și dezvoltare au scăzut și mai mult, de la 0,32 % din PIB în 2011 la 0,20% din PIB în 2019. Rezultatele slabe ale României în materie de cercetare și inovare împiedică tranziția către o economie bazată pe cunoaștere.
• EDUCAȚIE. 11% din elevii înscriși în școli profesionale în perioada 2017-2018, nepromovând în următorul an școlar (INS, 2019). România nu are rezultate bune în ceea ce privește activarea competențelor și dezvoltarea competențelor.
• INFRASTRUCTURĂ RUTIERĂ. România se situează pe locul 119 din 141 de țări analizate prin prisma calității infrastructurii rutiere. România se situează pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește numărul de km de autostradă la 100.000 de locuitori, la nivelul anului 2019, 848,12 km din lungimea rețelei de transport rutier de interes național de 17.091 km fiind la nivel de autostradă, respectiv un procent de 4,96% din totalul rețelei de transport. De asemenea, densitatea de autostrăzi din România este una din cele mai mici la nivel european, raportată la suprafață.
• INVESTIȚII ÎN DRUMURI. România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește investițiile în calitatea drumurilor și infrastructura existentă, cu un scor de 2.96 din 7.
• ACCIDENTE RUTIERE. România prezintă cea mai ridicată rată a accidentelor rutiere din statele membre. Rata mortalității generate de accidentele rutiere este extrem de ridicată, România înregistrând un număr de 96 fatalități/1 mil. locuitori față de media UE de 49 fatalități/1 mil. locuitori în 2018. Deși numărul accidentelor fatale a scăzut în 2018 cu 4,3% față de anul precedent, de la 1.951 decese la 1.867, România se situează în continuare pe primul loc.
• DRUMURI. 90% din rețeaua națională este reprezentat de drumurile cu o singură bandă, ceea ce contribuie la numărul mare de accidente, precum și la costuri economice ridicate asociate acestora în UE la numărul de accidente grave.
• DECLIN DEMOGRAFIC. România se confruntă cu un puternic declin demografic din cauza îmbătrânirii populației, a scăderii natalității și a migrației. În timp ce populația a crescut în perioada 1990-2006 în 45% dintre reședințele de județ și în 62,5% dintre zonele periurbane în perioada 2006-2019 populația a crescut în doar 17,5% dintre reședințele de județ și 75% din zonele periurbane.
• EXPANSIUNE URBANĂ. România are probleme legate de expansiunea urbană atât în orașele dinamice din punct de vedere economic, cât și în cele mai puțin prospere, cu o populație în scădere. În perioada 1993-2018, suprafața totală a intravilanului celor 319 orașe s-a dublat, fiind înregistrată o creștere de 107%.
• SĂRĂCIA. În România, sărăcia rurală este de 2,4–3,4 ori mai mare decât sărăcia urbană. Un județ este cu atât mai sărac cu cât județul are o pondere mai ridicată a populației rurale.
• EXCLUZIUNE. 1 român din 3 continuă să fie expus riscului de sărăcie și excluziune socială, cele mai afectate grupuri fiind copiii, romii, persoanele cu handicap și persoanele în vârstă.
• DECALAJE REGIONALE. Disparitățile regionale din România sunt printre cele mai ridicate din UE, fiind defavorabile creșterii durabile pe termen lung. Decalajele la nivel de PIB/cap de locuitor între regiunile de dezvoltare ale României rămân destul de mari. În timp ce regiunea București-Ilfov a depășit 150% din media UE (utilizând paritatea puterii de cumpărare), regiunile Nord-Est și Sud-Vest rămân sub 50% din medie, iar toate regiunile din afara capitalei erau sub 60% din media europeană în 2018. economia regiunii BucureștiIlfov este de cel puțin două ori mare decât cea a regiunii Vest, a doua cea mai bogată regiune din țară. Aceste decalaje nu s-au diminuat aproape de loc din 2007 până în prezent, ci chiar au crescut din 2014. Cele șapte regiuni din afara Bucureștiului nu au recuperat foarte mult din decalajul față de media UE, fiind observate progrese mai vizibile doar în ultimii 5 ani.
• ACCESUL LA EDUCAȚIE. Copiii din zonele rurale și din așezările informale au acces limitat la educație și îngrijire timpurie, la o alimentație adecvată, la asistență medicală și la locuințe. Ca urmare, ratele sărăciei în rândul persoanelor cu o intensitate scăzută și foarte scăzută a muncii au crescut cu 50 % din 2010 până în prezent.
• SERVICII ESENȚIALE. 1 român din 2 nu poate face față cheltuielilor neașteptate. Accesul la servicii esențiale, cum ar fi energia, reprezintă, de asemenea, o provocare, iar rată populației afectate de aceste provocări este peste media UE. În 2018, 9,6% din populație nu a putut să își încălzească în mod adecvat locuința (media UE fiind de 7,3%), iar procentajul populației cu restanțe la facturile de utilități este, de asemenea, peste media UE (14,4% față de 6,6
• VENITURI LOCALE. La nivel european, nivelul veniturilor locale raportat la PIB este foarte redus – 0.8% comparativ cu 4.2% la nivelul UE în 2019, și mult sub nivelul Poloniei (4.5%), Cehiei (5.6%) sau Ungariei (2.1%).
• ASISTENȚA MEDICALĂ. România se confruntă cu provocări considerabile în ceea ce privește asigurarea accesului la asistență medicală. Rata nevoilor de asistență medicală nesatisfăcute din cauza distanței mari până la o unitate medicală a fost a treia ca mărime din UE în 2017, reflectând o distribuție inegală a unităților medicale și a medicilor. Nivelul nevoilor medicale nesatisfăcute este cu aproximativ 28% mai mare în zonele rurale decât în întreaga țară. 4,7% dintre români au raportat nevoi nesatisfăcute de asistență medicală din cauza costurilor, a distanței sau a perioadei de așteptare, comparativ cu o medie de 1,7% în UE.
• STAREA DE SĂNĂTATE A POPULAȚIEI. Starea de sănătate a populației este în continuare sub media UE. Îmbătrânirea populației și emigrarea pun o presiune tot mai mare asupra sistemului de sănătate. Deși a înregistrat un trend crescător, speranța de viață la naștere în România este de doar 75,6 ani (în 2019), printre cele mai scăzute din UE.
• POTENȚIAL DE PRODUCTIVITATE. Un copil din România poate atinge la vârsta adultă doar 58% din potențialul de productivitate al unui adult educat și sănătos care are acces la un sistem medical și educațional eficient. Acest nivel este mai scăzut decât media pentru țările din regiunea Europa și Asia Centrală.
• MORTALITATE. Ratele mortalității evitabile prin prevenție și ale mortalității prin cauze tratabile sunt printre cele mai ridicate din UE și peste mediile corespunzătoare europene. Boala cardiacă ischemică rămâne principala cauză de deces, deși mortalitatea cauzată de cancer este în creștere. România se confruntă cu provocări în ceea ce privește combaterea unor boli infecțioase, această țară având cea mai ridicată rată de cazuri de tuberculoză din UE.
• MORTALITATE INFANTILĂ. România are una dintre cele mai ridicate rate ale mortalității infantile din UE – 6,7 la 1,000 de născuți vii, comparativ cu media UE de 3,6 în 2017. România este pe primul loc în Uniunea Europeană la mortalitatea în rândul copiilor, fiind de două ori mai mare decât media UE.
• CHELTUIELI PENTRU SĂNĂTATE. Cheltuielile pentru sănătate în România sunt cele mai scăzute din UE atât pe cap de locuitor (1,029 EUR, media UE fiind de 2,884 EUR), cât și ca procent din PIB (5% față de 9,8% în UE). Ponderea cheltuielilor pentru sănătate finanțate din bani publici (79,5%) este în concordanță cu media UE (79,3%), cu excepția cheltuielilor pentru medicamentele prescrise în cadrul asistenței medicale ambulatorii.
• INFRASTRUCTURĂ. România are o infrastructură educațională și de formare profesională învechită, nesigură, ineficientă din punct de vedere energetic și cu un nivel scăzut al accesibilității persoanelor cu dizabilități.
• INFRASTRUCTURĂ SĂNĂTATE. Sectorul sanitar se bazează pe o infrastructură concepută acum 50-60 ani, când nevoia de servicii de sănătate era diferită față de realitățile de astăzi. În secțiile de terapie intensivă, dintr-un total de 1.392 clădiri ale unităților sanitare cu paturi, 302 funcționează fără autorizație de securitate la incendiu iar 52 sunt doar parțial autorizate.
• INTERVENȚII DE URGENȚĂ. Numărul intervențiilor în situații de urgență în perioada 2008-2019 a crescut cu peste 500%, ajungând la un total de 503,594 intervenții în anul 2019 comparativ cu 88,820 intervenții în anul 2008.
• ȘOMAJUL ÎN RÂNDUL TINERILOR. În ultimii ani a început să scadă până la un nivel de 15%. România se află peste media europeană, înregistrând o rată de aproximativ 19%, care ajunge până aproape de 30% în anumite regiuni.
• ONG. Și-au dublat capitalului de încredere la 51% în 2020 comparativ cu 26% în 2018 și se află în topul încrederii pe locul 2 după armată (67% în 2020, 55% în 2018) și alături de biserică (42% în 2020, 38% în 2018) dublat de faptul că gradul de încredere în Uniunea Europeană, și implicit, în instrumentele sale de intervenție precum PNRR, este de 57%.
• ABANDONUL ȘCOLAR. Rata de părăsire timpurie a școlii este ridicată (15,3% față de media UE 10,3%), iar țintele stabilite pe Strategia 2020 nu sunt îndeplinite cu privire la investițiile în cercetare și dezvoltare și la părăsirea timpurie a școlii. (Cerasela N.).