Bucuria iernii, adusă de stratul proaspăt de zăpadă, poate fi umbrită de gesturi inconștiente care transformă distracția într-o tragedie iminentă. Poliția Română lansează un apel ferm către public, avertizând cu privire la pericolele extreme și consecințele legale ale transformării drumului public în zonă de săniuș improvizat, în special prin legarea obiectelor de autoturisme în mișcare.

Riscul fatal al unei „distracții” iresponsabile

Deși imaginea unei sănii trase de o mașină poate părea tentantă pentru unii, realitatea din spatele acestei practici este una sumbră.

Reprezentanții Poliției Române subliniază că legarea unei sănii, a unui colac sau a oricărui alt obiect de un autoturism aflat în mișcare pe drumurile publice este o acțiune extrem de periculoasă și strict interzisă de lege. O sanie nu beneficiază de frâne, nu oferă nicio protecție și este complet vulnerabilă în fața forței și inerției unui vehicul. Astfel de manevre pun în pericol nu doar viețile celor direct implicați, ci și pe ale celorlalți participanți la trafic, transformând carosabilul într-o veritabilă capcană mortală.

Sancțiuni drastice pentru conducătorii auto iresponsabili

Iresponsabilitatea la volan în contextul acestor „distracții” nu rămâne fără consecințe.

Poliția Română avertizează că șoferii care recurg la astfel de practici riscă amenzi semnificative, cuprinse între 1.350 și 3.000 de lei. Pe lângă sancțiunea pecuniară, aceștia se confruntă și cu măsura complementară a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile, o consecință severă menită să descurajeze ferm repetarea unor astfel de acte periculoase.

Siguranța pe primul loc: Unde ne distrăm în siguranță?

Pentru a evita incidentele nefericite și a garanta o experiență plăcută și sigură pe zăpadă, Poliția Română recomandă alegerea zonelor special amenajate pentru săniuș. Este esențial ca părinții și tutorii să supravegheze atent copiii în timpul jocului și să nu confunde niciodată carosabilul, un spațiu dedicat traficului rutier, cu un teren de joacă. Distracția de moment trebuie să rămână o amintire frumoasă a iernii, nu o lecție dureroasă învățată în urma unor consecințe tragice. Prioritizarea siguranței este cheia pentru ca bucuria zăpezii să nu se transforme în regret. (Paul D.).

Guvernul României pregătește o schimbare radicală în modul de evaluare și gestionare a companiilor de stat, anunțând o tranziție de la indicatorii formali la performanța economică concretă. Ministrul Economiei, Irineu Darău, a dezvăluit joi, într-un interviu pentru Euronews, că 47 de companii publice vor intra într-un proces amplu de reformă a guvernanței corporative, cu scopul de a le transforma din „găuri negre” în motoare de profit.

Adio indicatorilor formali: Performanța economică, noul etalon

Potrivit ministrului Irineu Darău, statul va modifica fundamental modul în care sunt stabilite și monitorizate „scrisorile de așteptări” – documentele ce definesc obiectivele conducerii companiilor publice. Până acum, evaluarea se baza adesea pe criterii formale, deconectate de rezultatele economice reale, permițând bifarea obiectivelor fără un impact relevant asupra profitabilității.

„Nu va mai fi atât de ușor să bifeze 17 indicatori din 20, la care mulți erau despre prezență și cifre irelevante,” a explicat Darău. Noul cadru va pune accentul pe „ținte de profit, cifră de afaceri și creșteri anuale” în aceste scrisori de așteptări. Această abordare va permite o monitorizare riguroasă și, implicit, o responsabilitate mult mai mare din partea managementului.

De la „contracte în alb” la responsabilizare completă

Ministrul Economiei a subliniat că noile criterii vor oferi statului pârghii esențiale pentru a interveni în cazul lipsei de performanță. „Asta înseamnă că, în fiecare an când monitorizăm desfășurarea contractului de mandat, putem să-i luăm la întrebări. Și dacă nu îndeplinesc indicatorii, să luăm decizii,” a declarat Darău, justificând necesitatea schimbării criteriilor de evaluare.

Cu toate acestea, Darău a recunoscut că, în prezent, intervenția statului asupra conducerii unor companii este limitată de contractele deja semnate și de cadrul legal existent. „În câteva situații suntem legați de mâini o perioadă. Dacă îi dai cuiva un contract în alb și îi spui că este plătit, dar fără obligații clare, rezultatul nu poate fi bun,” a exemplificat ministrul. De asemenea, el a precizat că schimbarea managementului sau desființarea unei companii nu poate fi făcută arbitrar, mai ales în cazul întreprinderilor cu sute sau mii de angajați, insistând că „nu poți să pocnești din degete și să rezolvi o situație, ignorând partea juridică.”

Guvernanța corporativă, reanimată: Rolul crucial al AMEPIP

Ministrul Darău a admis că principiile guvernanței corporative au fost aplicate adesea doar formal în trecut sau amânate, menționând inclusiv deficiențele la nivelul AMEPIP (Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice), instituția responsabilă de supraveghere. Însă, situația s-a schimbat, potrivit declarațiilor sale: „AMEPIP-ul a devenit funcțional și intrăm într-un ritm foarte accelerat de ordine.”

Există termene „foarte agresive” până la sfârșitul lunii martie pentru finalizarea procedurilor de selecție a conducerii companiilor de stat, un angajament asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Lista „găurilor negre”: Viitor incert pentru zeci de companii

Această inițiativă se înscrie în strategia mai largă a Guvernului de a eficientiza sectorul public. În luna noiembrie, Premierul Ilie Bolojan a declarat că Executivul lucrează la o listă de aproape 50 de companii de stat cu pierderi mari și probleme de administrare, pe care le-a etichetat drept „găuri negre” pentru bugetul de stat. Acestea ar putea fi lichidate sau restructurate după o aprobare prealabilă a Guvernului, marcând un moment decisiv pentru viitorul economic al României.

Bucureștiul devine, astăzi, vineri, 16 ianuarie 2026, scena unei duble confruntări judiciare cu implicații majore pentru sistemul de justiție și stabilitatea politică a României. Curtea Constituțională a României (CCR) se reunește, începând cu ora 10:00, pentru a tranșa controversata lege a pensiilor de serviciu ale magistraților, inițiată de Guvernul Ilie Bolojan. Miza este amplificată de un alt verdict așteptat aproape simultan la Curtea de Apel București, care ar putea reconfigura, instantaneu, echilibrul de forțe chiar în interiorul CCR.

Bătălia pensiilor speciale: Un nou act la Curtea Constituțională

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a contestat vehement modificările aduse pensiilor magistraților, sesizând CCR și solicitând declararea neconstituționalității. Această ședință de astăzi este una decisivă, mai ales după precedentele deliberări din 28-29 decembrie 2025, când lipsa cvorumului a blocat decizia și a aruncat în aer tensiunile interne ale Curții, transformând disputa juridică într-un veritabil conflict public.

Acuzațiile ÎCCJ: „Confiscarea drepturilor magistraților”

În ajunul ședinței cruciale, ÎCCJ a depus la CCR „note suplimentare”, sprijinite de o expertiză independentă. Documentul acuză direct că „Guvernul Bolojan anulează pensia de serviciu și nesocotește grav drepturile dobândite din contribuțiile sociale”. Potrivit instanței supreme, noul calcul conduce la un cuantum „mai mic decât cel pe contributivitate”, iar „aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu”.

Expertiza citată de ÎCCJ arată reduceri dramatice, care pot ajunge până la 51% în cazul unui parcurs profesional de 42 de ani, în funcție de nivelul instanței. Înalta Curte de Casație și Justiție nu se sfiește să califice aceste măsuri drept „o confiscare a drepturilor magistraților”, fenomen „fără precedent într-un stat membru al Uniunii Europene”. Pe fond, legea contestată intenționează să plafoneze pensia la 70% din ultimul venit net, măsură pe care Guvernul o apără ca fiind esențială pentru corectarea dezechilibrelor, în timp ce ÎCCJ o consideră o „golire de conținut a garanției materiale a independenței justiției”.

Curtea Constituțională, intre decizie și blocaj: Amenințarea unei noi amânări

În ciuda presiunii publice și a termenului limită, scenariul unei noi amânări rămâne o posibilitate reală. Deja în decembrie, patru judecători ai CCR au cerut timp suplimentar și au reclamat nerespectarea unor pași procedurali, în timp ce conducerea Curții a justificat public amânările prin imposibilitatea întrunirii cvorumului. Această situație alimentează speculațiile privind o „minoritate de blocaj” în interiorul Curții, așa cum a sugerat public și premierul Ilie Bolojan.

„Dubla zi decisivă”: Curtea de Apel, un factor imprevizibil

Așa cum menționam, tabloul juridic este complicat de o altă decizie așteptată astăzi, de data aceasta de la Curtea de Apel București (CAB). La ora 9:30, CAB urmează să se pronunțe asupra cererii de suspendare a decretelor de numire la CCR ale judecătorilor Dacian Cosmin Dragoș și Mihai Busuioc. Demersul, inițiat de avocata Silvia Uscov, contestă condiția de vechime în activități juridice a celor doi. Administrația Prezidențială a încercat, fără succes, să obțină recuzarea judecătoarei din dosar, semnalând importanța cazului.

Judecătorul CCR Dacian Dragoș a avertizat public că un verdict de suspendare ar avea repercusiuni asupra funcționării Curții Constituționale și ar risca să-i perturbe activitatea într-un moment „important pentru societate”. Această suprapunere de calendare alimentează ipoteza unei zile în care decizia pe pensiile magistraților ar putea depinde nu doar de raportul de forțe din plenul CCR, ci și de eventualele efecte imediate ale unei hotărâri de suspendare la CAB.

Efectul domino: Scenarii cu consecințe incalculabile

O suspendare a decretului de numire a lui Dacian Dragoș ar lăsa CCR cu opt judecători, ceea ce nu ar împiedica funcționarea Curții (care poate decide cu cel puțin șase judecători și poate lua decizii cu o majoritate de cel puțin cinci). Însă, eliminarea, fie și temporară, a unui judecător cheie ar putea genera un scor de 4-4 pe problema pensiilor magistraților, blocând o decizie. Mai mult, o decizie a CCR urmată de suspendarea unui judecător ar „arunca în aer întreaga procedură”, cu consecințe juridice și instituționale greu de anticipat. Astfel, ziua de vineri se anunță una plină de tensiune și incertitudine, cu potențialul de a redefini peisajul judiciar românesc. (Irinel I.).