Exclusiv
MAI, pensii și promisiuni fără acoperire: „Guvernul vrea să ne ingroape la datorie”
Scenariul se repetă, absurdul atinge cote paroxistice, iar polițiștii români sunt, din nou, jetoane pe masa de joc a unor decidenți politici ce par deconectați de realitate. În timp ce Guvernul jonglează cu sintagme pompoase, Sindicatul Europol trage semnalul de alarmă: sub masca „discuțiilor de lucru” se ascunde, de fapt, o nouă tentativă de a le crește vârsta de pensionare, ignorând orice urmă de bun-simț și experiență anterioară.
„Ședința de lucru” fără lucru: O farsă demnă de Oscarul birocrației
Așadar, marți seara, ora 17:30, la inițiativa vicepremierului Cătălin Predoiu, sindicatele au fost invitate la o „întâlnire de lucru”. Vă imaginați, desigur, o masă rotundă, documente stivuite, analize de impact și dezbateri aprinse. Ei bine, opriți filmul! Conform Sindicatului Europol, „în mod practic nu putem vorbi despre o ședință de consultare întrucât la masa discuțiilor nu ni s-a prezentat vreun proiect sau analiză de impact asupra drepturilor sociale, salariale sau profesionale ale angajaților din Ministerul Afacerilor Interne.” Traducere: am stat degeaba, am vorbit ca să nu adormim, și ne-am minunat de lipsa de substanță. O „consultare” a la români, unde se consultă scaunul cu masa, dar nicidecum factorii implicați.
Vicepremierul Predoiu, într-o ipostază de pompier al zvonurilor, a ținut să precizeze că adunarea era doar o reacție la declarațiile „rebele” ale ministrului MApN, Radu Miruță, care „a menționat că la nivelul Guvernului există un grup de lucru ce are ca obiectiv realizarea unui proiect de lege privind creșterea vârstei de pensionare a polițiștilor și militarilor.” Deci, cu alte cuvinte, Guvernul se panichează de propria sa incoerență și convoacă sindicatele pentru a… nega existența a ceea ce oricum știe toată lumea că există. Un balet penibil al comunicării, în care stânga nu știe ce face dreapta, sau, mai degrabă, se preface că nu știe.
Mirajul asigurărilor: Când „nu reducem salarii” sună a „pregătiți-vă de tăieri!”
Conducerea MAI, într-un efort disperat de a calma spiritele și a ascunde elefănțelul din cameră, a servit sindicatelor o serie de „repere cu impact” care, chipurile, ar fi fost doar „discuții” în coaliție. Printre aceste perle de ambiguitate, Predoiu a promis că:
- Cei care îndeplinesc deja condițiile de pensionare își păstrează drepturile. (Mulțumim, am fi surprinși dacă nu!)
- Modificările ar produce efecte „doar pentru viitor”. (Adică, pe actualii îi lăsăm să respire, dar pe generațiile viitoare le punem la zid.)
- Va fi o „perioadă de tranziție” pentru „stimularea” celor care să rămână în sistem. (Citeste: vă dăm un mic os ca să nu fugiți cu toții odată.)
- Proiectul „va fi de durată” și „va trece prin Parlament”. (Adică, avem timp să ne gândim la noi șmecherii până atunci, nu vă agitați!)
Ca un bonus de consolare, vicepremierul a asigurat că salariile MAI nu vor fi reduse cu 10%, spre deosebire de alți ghinioniști din administrație. Ah, și „Bayraktar-ul” (majorarea pentru capacitate operațională) va fi plătit „până la sfârșitul lunii ianuarie”. O firimitură aruncată, probabil, pentru a masca intențiile reale. Câtă generozitate!
Viața de polițist: Mai scurtă decât o sedință de Coaliție, dar pensia mai târzie decât apocalipsa
Poziția Sindicatului Europol este, cum altfel, „foarte fermă” și intransigentă. Și pe bună dreptate! „Nici nu se poate lua în calcul o astfel de discuție, o altă creștere a vârstei de pensionare decât cea actuală”, au transmis sindicaliștii. Argumentul lor, pe cât de simplu, pe atât de zdrobitor: ar fi o „dublă măsură” după ce, în 2023, prin Legea 282, vârsta de pensionare a fost deja mărită progresiv de la 60 la 65 de ani!
Să ne reamintim, speranța de viață a unui polițist operativ este, conform statisticilor, undeva la 62 de ani. Adică, mai repede ajung la mormânt decât la pensie! Și, în timp ce minerii sau lucrătorii din termocentrale beneficiază de reducerea vârstei de pensionare din cauza condițiilor vătămătoare, polițiștilor li se cere să rabde și să moară în cizme.
Mai mult, acești oameni ai legii sunt supuși unor interdicții și incompatibilități demne de regimuri totalitare: fără drept de grevă, fără un al doilea job, fără acte de comerț, fără dreptul de a-și exprima liber opinii publice. Comparativ cu orice alt angajat din sistemul public, polițiștii trăiesc într-o formă modernă de sclavie instituționalizată, iar acum li se cere și să muncească până la epuizare completă.
Amenințarea fantomă: Exodul în uniformă și siguranța națională, o cifră goală
Ironia sorții e că „neîncrederea pe care o au angajații din sistemul de apărare în măsurile tranzitorii” guvernamentale poate duce la un „nou val masiv de pensionări”. Adică, tocmai ce vor să evite, ar putea provoca. Un scenariu demn de un film de prost gust, unde actorii principali sunt niște politicieni ce taie creanga de sub propriile picioare.
Sindicatul Europol avertizează, pe bună dreptate, că acest exod ar „afecta grav siguranța națională”. Dar cui îi pasă, când pe agendă e mai important să mimăm reforme și să „discutăm” despre viitorul incert al altora?
În așteptarea „proiectului de act normativ”, care probabil va veni la fel de limpede ca un râu tulbure, Sindicatul Europol promite că va lua „măsuri în consecință”. Și ar face bine, căci, la cum stau lucrurile, polițiștii români au ajuns să fie nu doar executanți ai legii, ci și victimele ironiei crunte a unui sistem care promite mult, oferă puțin și vrea să îi trimită la pensie direct în cimitir. Să sperăm că, de data asta, vocea bunului simț va fi mai puternică decât cea a incompetenței guvernamentale. (Cerasela N.).
Imagine creată cu AI
Exclusiv
Victoria demnității în justiție: Sindicatul Diamantul obligă IPJ Harghita la transparență pe condițiile de muncă
Într-o nouă victorie răsunătoare în sala de judecată, Sindicatul Polițiștilor Europeni „Diamantul” (SPRD) a forțat Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Harghita să comunice documente esențiale privind condițiile de muncă ale angajaților săi. Decizia Tribunalului București subliniază importanța transparenței instituționale și reafirmă dreptul polițiștilor la un mediu de lucru sigur și legal, demonstrând că justiția este un pilon esențial al statului de drept.
Opacitatea instituțională, invinsă în sala de judecată
Ceea ce ar fi trebuit să fie o simplă solicitare de informații s-a transformat într-o bătălie juridică, după ce IPJ Harghita a refuzat inițial să ofere detaliile cerute de sindicat. Dosarul nr. 16635/3/2025, înregistrat la Tribunalul București – Secția a II-a Contencios Administrativ și Fiscal, a pus față în față SPRD „Diamantul” cu IPJ Harghita (și, inițial, cu IPJ Argeș, scos ulterior din cauză). După dezbateri ample și trei amânări succesive ale pronunțării, instanța a emis Sentința civilă nr. 10055, la data de 10 decembrie 2025, prin care a obligat IPJ Harghita să răspundă la punctele 10 și 14 din petiția sindicatului din 12 martie 2025. Hotărârea, cu drept de recurs, a reprezentat o primă victorie importantă pentru transparență.
Detaliile inedite ieșite la lumină: De la creșterea câinilor la activități juridice în poliție
Punerea în executare a sentinței a adus la lumină informații surprinzătoare. Prin adresa nr. 654.525/02.02.2026, semnată personal de Șeful Inspectoratului, Comisar șef de poliție Iordan Mircea Ștefan, IPJ Harghita a transmis două seturi de documente cruciale:
- Certificatul Constatator nr. 859.329 din 15.04.2025: Eliberat de Inspectoratul General al Poliției Române, acest document atestă nu mai puțin de 160 de activități și coduri CAEN pentru care instituția a fost autorizată din punct de vedere al securității și sănătății în muncă. Aceste activități sunt repartizate pe toate sediile IPJ Harghita, de la cel central din Miercurea Ciuc, până la polițiile municipale, orășenești, secțiile rurale și cele 58 de posturi de poliție comunale. Alături de activitățile specifice de ordine publică (8424) și investigații (8001), documentul relevă o gamă neașteptat de largă de domenii, printre care: activități juridice (6910), prelucrarea datelor (6310), activități combinate de secretariat (8210), curățenie (8122), transporturi terestre de călători (4939), activități sportive (9319), creșterea câinilor (0148), activități veterinare – poliția animalelor (7500), consultanță în psihologie (8693), activități fotografice (7420), lucrări de tâmplărie (4332), zidărie (4341), vopsitorie (4334), contabilitate (6920) și consultanță IT (6220).
- Un număr de 14 Autorizații Sanitare de Funcționare: Emise de Direcția Medicală a MAI, acestea acoperă o serie de obiective esențiale, de la sediul IPJ Harghita din Miercurea Ciuc (incluzând birouri, săli de ședință și de festivitate, până la cantină, Centrul de Reținere și Arestare Preventivă, polițiile municipale și orășenești, și chiar arhivele naționale.
Un precedent important: Transparența, o obligație, Nu un favor
Pentru SPRD „Diamantul” și pentru polițiștii din Harghita, aceste documente sunt fundamentale. Ele permit verificarea directă a condițiilor de muncă, asigurându-se că locurile de activitate sunt autorizate conform normelor de securitate și sănătate în muncă prevăzute de Legea nr. 319/2006. Faptul că aceste informații vitale au fost obținute exclusiv printr-o acțiune în instanță subliniază o problemă persistentă de opacitate în anumite structuri ale Ministerului Afacerilor Interne.
Această victorie se adaugă unei serii impresionante de peste 160 de cauze câștigate de sindicatul „Diamantul” împotriva structurilor MAI/IGPR. Mesajul transmis este clar: transparența instituțională nu este o concesie, ci o obligație legală fermă. Prin astfel de acțiuni, SPRD „Diamantul” continuă să apere drepturile polițiștilor, demonstrând că legea, aplicată în instanță, rămâne cel mai puternic instrument împotriva abuzurilor și deficiențelor sistemice. (Cerasela N.).
Exclusiv
Precedent jurisprudențial la Pitești: Curtea de Apel suspendă o destituire disciplinară pe motive de nelegalitate procedurală
O decizie judecătorească de răsunet ar putea schimba practica în materia procedurilor disciplinare din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI). Curtea de Apel Pitești a dispus, în dosarul 897/88/2025/a1, suspendarea efectelor unei destituiri disciplinare pe fondul unor grave nereguli procedurale, inclusiv lipsa de pregătire a membrilor consiliului de disciplină. Informația a fost dezvăluită de Sindicatul Diamantul, care anticipează redactarea motivării pentru a analiza pe deplin implicațiile acestei hotărâri.
Vicii procedurale la baza destituirii: Argumentele reclamantului
Cazul analizat de instanță aduce în prim plan deficiențe sistemice în modul de desfășurare a cercetărilor disciplinare. La Tribunal, reclamantul a invocat o serie de motive de nelegalitate, considerând că drepturile sale fundamentale au fost încălcate:
- Necomunicarea proiectului și a Raportului de Cercetare: Acesta a subliniat că nu i-au fost comunicate, în fotocopie, proiectul și raportul de cercetare disciplinară, așa cum prevede Art. 59¹ alin. (2)-(4) coroborat cu Art. 58³ alin. (3) din Legea nr. 360/2002. Reclamantul a fost pus să semneze procese-verbale prin care era anunțat că va primi documentele pe cale internă, însă acest lucru nu s-a întâmplat niciodată. Prin urmare, i-a fost obstrucționat dreptul de a formula obiecții și de a solicita probe în apărare.
- Constituirea nelegală a Consiliului de Disciplină: Un aspect crucial a fost faptul că membrii consiliului de disciplină nu au participat la niciun program de pregătire privind procedura disciplinară, încălcând flagrant prevederile Art. 62³ alin. (3) din Legea nr. 360/2002. Această practică, considerată „defectuoasă” și anterior publicată de expertul Emil Pascut, subminează legitimitatea deciziilor luate de astfel de organisme.
De la respingere la victorie: O răsturnare de situație în instanță
Inițial, Tribunalul a respins cererea de suspendare a actului administrativ, argumentând că motivele invocate de reclamant constituie apărări de fond, ce nu pot fi analizate în cadrul unei proceduri sumare de suspendare. De asemenea, instanța de fond a considerat că paguba iminentă nu a fost dovedită ca o diminuare ilicită a patrimoniului, neidentificând „cazuri bine justificate”.
Însă, ceea ce la Tribunal a fost considerat un caz neîntemeiat, a căpătat o turnură diferită la instanța superioară. Reclamantul a obținut câștig de cauză la Curtea de Apel Pitești, care a dispus suspendarea efectelor destituirii disciplinare, validând astfel, cel puțin parțial, criticile de nelegalitate invocate.
Implicații semnificative pentru actul de justiție disciplinară
Această decizie a Curții de Apel Pitești stabilește un precedent important, semnalând că viciile de procedură, în special cele legate de respectarea dreptului la apărare și de constituirea legală a organelor disciplinare, nu pot fi ignorate. Lipsa de pregătire a membrilor consiliilor de disciplină, o deficiență semnalată anterior, se dovedește acum un motiv juridic suficient pentru suspendarea unor decizii de destituire.

Relevanța acestei decizii este amplificată de un răspuns oficial din partea Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR), depus în dosarul lui Valter Kovacs (nr. 3998/30/2024), care, conform Sindicatului Diamantul, ar putea servi drept argument solid în procese similare. Așteptăm cu interes redactarea motivării soluției Curții de Apel, care va oferi detalii juridice complete și va clarifica amploarea precedentului stabilit pentru viitoarele proceduri disciplinare din cadrul MAI. (Cristina T.).
Exclusiv
Bătălie fără precedent: Sindicatul Diamantul, in justiție impotriva criteriilor secrete din MAI care reduc majorările „Bayraktar”
O acțiune juridică de anvergură, inițiată de Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” și un membru al său, aruncă în aer mecanismul controversat prin care Ministerul Afacerilor Interne (MAI) condiționează o majorare salarială crucială. Cunoscută popular sub denumirea de „majorarea Bayraktar”, prevăzută de OUG 26/2024, aceasta ar fi fost diminuată sau chiar sistată pentru mii de polițiști printr-un ordin clasificat „secret de serviciu”, acuză sindicatul.
Ordinul secret vs. legea publică: De la majorare la diminuare abuzivă
Esența conflictului rezidă în contradicția dintre o ordonanță de urgență, publică și accesibilă, și un ordin intern al MAI, secretizat. Art. VIII din OUG 26/2024 stipulează o majorare salarială fără a impune condiții suplimentare de reducere sau sistare. Cu toate acestea, Anexa 18 la Ordinul MAI nr. S/7/2018, clasificată „secret de serviciu”, a adăugat o serie de condiții restrictive. Acestea includ diminuarea procentului de majorare în funcție de calificativele anuale (spre exemplu, la 80% pentru calificativul „Bine”), sistarea completă pentru sancțiuni disciplinare sau excluderea pentru cercetare penală.
„Legea (OUG 26/2024) prevede majorarea salarială fără condiții suplimentare. Ministrul, prin ordin secret, a adăugat condiții care nu există în lege,” subliniază reprezentanții Sindicatului Diamantul, care denunță un exces de putere.
Ce cere Instanței Sindicatul Diamantul: Declasificarea și anularea condițiilor restrictive
Dosarul 622/57/2025, înregistrat la Curtea de Apel Alba Iulia, reprezintă o luptă pe mai multe fronturi. Sindicatul, prin vocea lui Gabriel Bota, agent IPJ Sibiu, solicită instanței următoarele:
- Declasificarea Ordinului MAI S/7/2018, în special a Anexei 18, argumentând că normele de salarizare nu pot fi secretizate abuziv, încălcând principiul transparenței salarizării.
- Anularea Anexei 18 în ceea ce privește condițiile restrictive care adaugă la lege (calificative, sancțiuni disciplinare, cercetări penale, participarea la trageri sau pregătire fizică).
- Constatarea inopozabilității măsurii de diminuare a majorării pentru cazul individual al lui Gabriel Bota și anularea unei dispoziții a șefului IPJ Sibiu care a sistat total majorarea, invocând principiile neretroactivității, nediscriminării și non bis in idem.
- Obligarea pârâților (MAI, IPJ Sibiu, Ministrul) la plata diferențelor salariale reținute nelegal, a dobânzilor legale penalizatoare și a cheltuielilor de judecată.
Argumentele cheie: Exces de putere, secretizare abuzivă și dubla sancționare
Sindicatul Diamantul își fundamentează acțiunea pe argumente juridice solide:
- Exces de putere: Art. VIII alin. (3) din OUG 26/2024 deleagă ministrului doar stabilirea „perioadei, categoriilor de personal și mărimii majorării,” nu și dreptul de a adăuga condiții de excludere sau reducere.
- Secretizare abuzivă: Art. 6 lit. g) din Legea 153/2017 impune transparența mecanismului de stabilire a drepturilor salariale, iar clasificarea ca „secret de serviciu” încalcă această prevedere.
- Dubla sancționare (non bis in idem): Sistarea majorării pentru o sancțiune disciplinară existentă reprezintă o a doua sancțiune pentru aceeași faptă, încălcând Legea 360/2002.
- Discriminare: Se argumentează că un calificativ „Bine” dovedește competență profesională completă, iar majorarea OUG 26/2024 nu a fost gândită ca un premiu exclusiv pentru o „elită excepțională.”
Un dosar pilot cu mii de implicații: Bătălia pentru transparență salarială
Acest dosar are o importanță strategică, fiind considerat un „dosar pilot.” Dacă acțiunea va fi admisă, consecințele pot fi semnificative pentru întregul corp de polițiști din România:
- Va fi constatată nelegalitatea condițiilor restrictive din Anexa 18.
- Toți polițiștii afectați vor putea solicita diferențele salariale reținute.
- Se va crea o jurisprudență esențială pentru contestarea altor prevederi similare.
- MAI va fi obligat să declasifice normele de salarizare, aducând transparență într-un domeniu vital.
„Acest dosar pilot poate beneficia tuturor colegilor cărora li s-a diminuat sau sistat majorarea «Bayraktar» pentru motive care nu se regăsesc în textul OUG 26/2024,” a declarat Emil Păscuț de la Sindicatul Diamantul.
Avertismentul Sindicatului: Nu toate cazurile sunt „copy-paste”
Emil Păscuț atrage însă atenția că, deși există „mii de polițiști afectați,” procesele de acest tip sunt complexe și necesită o abordare individualizată. „Nu este o acțiune ușoară, nu merge copy-paste,” subliniază el, explicând că fiecare caz are particularitățile sale și necesită resurse intelectuale considerabile. Sindicatul are deja cinci astfel de dosare deschise, dar capacitatea de a gestiona un număr mare de litigii simultan este limitată.
„Pas cu pas, vom mai deschide și altele, ca să acoperim cât mai multe Curți de Apel din țară. Există deja o listă de așteptare,” a mai adăugat Emil Păscuț, reiterând că angajamentul Sindicatului Diamantul este de a lupta pentru drepturile polițiștilor, chiar și atunci când drumul juridic este anevoios și plin de obstacole. Procesul este în curs, cu primele documente depuse la Curtea de Apel Alba Iulia în 2025, iar răspunsurile la întâmpinările pârâților fiind pregătite în ianuarie 2026. (Cerasela N.).
-
Exclusivacum 5 zileMAE, UN S.R.L. PENTRU PROFITORI: IRINA MARIN, „ȘEFA ȘPĂGILOR” CARE FACE ORCHESTRA CU MILIOANE!
-
Featuredacum 3 zile„Justițiarul” anticorupție, prins cu mâța în sac: „Stegarul din Ciorani”, demascat ca hoț de curent electric
-
Exclusivacum 4 zilePrahova: Tărâmul unde morții „donează” proprietăți, iar „justiția” dansează cu mafia – O orchestră a impunității, dirijată din umbră!
-
Exclusivacum 5 zileCircul Antigrindină: Justiția a dat DREPTATE ziarului nostru de investigații Incisiv de Prahova și fermierilor prahoveni!
-
Exclusivacum 4 zileRăzboi civil în mafia imobiliară din Prahova: Lupu îl dă în judecată pe „Il Capo” Nichita, în timp ce justiția… își caută ochelarii de râs!
-
Exclusivacum 5 zileMAI, acuzat de opacitate: „Secrete” fără bază legală, bătălie pentru transparență pe tema disciplinară a polițiștilor
-
Exclusivacum 2 zilePrecedent jurisprudențial la Pitești: Curtea de Apel suspendă o destituire disciplinară pe motive de nelegalitate procedurală
-
Exclusivacum 5 zileSAS, circul ABSURD se scrie cu… SÂNGE RECE și O UȘĂ ÎN FAȚĂ! Când „justiția” se dă-n spectacol, polițistul își apără familia, iar bătrânul (fugar) e transformat în „victimă” a sistemului!



