Exclusiv
GIURGIU, MORMÂNTUL JUSTIȚIEI: DE PATRU ORI REVOCAT, DE PATRU ORI ÎNAPOI, SUB BAGHETA (PENALĂ) A LUI FULGA!
Bine ați venit, doamnelor și domnilor, la cel mai grandios spectacol de tragicomedie judiciară din România! Cortina se ridică din nou peste Penitenciarul Giurgiu, acel „model” de siguranță maximă unde morții răspund la apel, evadările sunt la ordinea zilei, iar justiția… ei bine, justiția a făcut rocada supremă, direct cu bâlciul! În mijlocul acestui circ grotesc, un nume răsare mai des decât buruiana-n glastră, transformându-se într-o legendă vie a incompetenței perpetuate: comisarul-șef Marius Lucian Fulga. Un personaj atât de controversat încât CV-ul său face concurență unei liste de capete de acuzare, iar ministrul Justiției, un anume Paul Marinescu, pare să-l fi abonat la funcția de director, indiferent de cadavrele (la propriu!) și scandalurile lăsate în urmă.
Caruselul incompetenței și rocada recidivistă: Un director pe „repeat”!
Imaginați-vă un om revocat din funcție de cel puțin trei ori, de miniștri diferiți, pentru „grave nereguli”. Un individ în dreptul căruia stau acuzații de punere în libertate eronată de deținuți (care au necesitat o resursă considerabilă pentru recapturare, conform investigațiilor Incisiv de Prahova), evadări în serie de la Giurgiu, iar cireașa de pe tort: o crimă chiar în timpul unui control inopinat al Corpului de Control al Ministrului Justiției, Cătălin Predoiu! Ei bine, acest om este Marius Lucian Fulga. Și, surpriză! Ministrul Paul Marinescu l-a „împuternicit” din nou, a patra oară, fără concurs, pe funcția de director al Penitenciarului Giurgiu! Pare că la minister, „competența” se măsoară în numărul de revocări și scandaluri pe metru pătrat.
Acest „recidivist în funcție” are un dosar profesional bogat în exemple de „performanță”. A fost sancționat disciplinar cu amânarea în grad timp de doi ani pentru acte de corupție – a primit bunuri de la familia unui deținut! Cât de ironic: cel care trebuia să asigure ordinea și legea, primea mită de la familiile infractorilor. Un dosar penal i-a fost evitat „la intervenție politică”, o nimica toată, nu-i așa? Totul s-a rezumat la o „sancțiune administrativă,” în timp ce alții, precum Alin Popescu, îi „încălzeau” funcția prin rocade penibile, așa cum denunța constant Incisiv de Prahova. Dar ce contează un dosar disciplinar, o evadare sau chiar o crimă, când ai „sprijin politic” și o ambiție de a conduce, chiar și o navă a nebunilor?
Afacerea de familie: Clanul Fulga, de la gratii la biroul Directorului! (aici)
Dacă până acum credeam că domnul Fulga e un caz izolat, „elementele de noutate” ne arată că „genialitatea” managerială este, de fapt, o afacere de familie, cu ramificații adânci în sistemul penal! Nu e vorba doar de un director controversat, ci de un întreg clan cu „antecedente” impresionante. Fratele său, un anume Fulga, poreclit „Struțu”, și cumnata, sunt în prezent deținuți la Penitenciarul de Maximă Siguranță Craiova pentru trafic de persoane și un „bogat istoric infracțional”. Pare că „genele” pentru o carieră în sistemul penitenciar (dintr-o parte sau alta a gratiilor) sunt puternice în familia Fulga.
Dar, stați, nu-i tot! Nici doamna Fulga, soția directorului și ofițer educator la același Penitenciar Giurgiu, nu se lasă mai prejos. Pusă la dispoziție și cercetată penal pentru fals în documente, uz de fals și înșelăciune, doamna a depus documente false pentru lucrări stomatologice fictive. Și cine credeți că i-a aprobat decontul fraudulos, „rotunjindu-și în mod infracțional bugetul familiei”? Nimeni altul decât domnul director Marius Lucian Fulga, pe când era el însuși director! Acum, el însuși e cercetat penal pentru abuz în serviciu din cauza acestei „afaceri dentare” de familie. Sincer, dacă ai fratele și cumnata la Craiova pentru trafic de persoane, iar soția cercetată penal pentru fraudă, tu însuți sub anchetă pentru abuz în serviciu, și totuși ești pus director pentru a patra oară, îți dai seama că sistemul nu doar scârțâie, ci s-a rupt de tot!
Justiția cu dinte, dar fără dentiție: Cum se sterge un dosar cu un pix!
Activitatea infracțională a domnului Fulga continuă, conducând în mod abuziv unitatea penitenciară. Ca să-și scape soția de dosarul penal, și ca să se scape pe el însuși, a încercat în nenumărate rânduri să-l forțeze pe directorul Adjunct Pază, comisar Dinu Dănuț, să semneze în locul lui, pentru director, un acord de împăcare a părților, un act complet ilegal. Însă, comisarul Dănuț, un erou tăcut, a refuzat diplomatic de trei ori, invocând „stări de rău” și ajungând la UPU Giurgiu pentru a evita ședințele consiliului de conducere unde se discuta „grațierea” soției directorului! Când șefii ajung să mimeze boala pentru a nu deveni complici la ilegalități, știi că e groasă!
Dar, cu „relații”, Fulga a reușit să-l convingă pe directorul Direcției Managementului Resurselor Umane din Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) să semneze ilegal acordul de împăcare, doar pentru soția sa! Asta, cu toate că directorul general al ANP trimisese o adresă clară în unitate, interzicând semnarea oricărui document legat de acest dosar. Încă o dată, Fulga încalcă legea cu nonșalanță, mai ales că împăcarea părților nici măcar nu era posibilă, prejudiciul nefiind recuperat și cel puțin două persoane refuzând categoric să restituie suma primită ilegal. O bătaie de joc pe față, sub ochii „vigilenți” ai Ministerului Justiției.
Penitenciarul Giurgiu: Un SRL penal cu morți la apel și steroizi la ofertă!
Acum, revenim la realitatea rece a noului deces. Un deținut de 55 de ani, condamnat pentru conducere sub influența alcoolului, găsit fără suflare în celulă, în dimineața apelului din 2 ianuarie 2026. „Fără urme de violență”, declară oficialii. Dar mai credem aceste declarații după ce, în martie 2022, un alt deținut a fost găsit mort, iar Incisiv de Prahova relata că „pare a fi ucis”? După ce s-a vorbit despre „fapte de violență crescută” și incidente ascunse? Moartea a devenit, în mod tragic, o rutină la Giurgiu, iar libertatea – o iluzie, chiar și pentru cei la un pas de eliberare condiționată.
Sub „managementul performant” al penitenciarului, denunțat de Incisiv de Prahova, Giurgiu a devenit un loc unde evadările par a fi incluse în pachetul de servicii. După prima evadare, un deținut „foarte periculos” a reușit să se facă bolnav și să evadeze de sub escortă de la Spitalul Floreasca (sau Bagdasar Arseni, detaliu minor într-un teatru al absurdului!). Ca un bonus la acest peisaj de vis, în aprilie 2023, tot de la Incisiv de Prahova, am aflat că un angajat al penitenciarului a fost prins în flagrant cu aproape 400 de comprimate de dianabol, substanțe dopante, pe care le introducea în unitate. Pe lângă crime, evadări și fraudă familială, avem și un „serviciu de catering” cu steroizi!
Tensiunea este la cote maxime în interiorul Penitenciarului Giurgiu. Ofițerii de bună-credință sunt pur și simplu revoltați de aceste decizii și nu înțeleg cum o persoană cu atâtea probleme poate fi împuternicită să-i conducă. În timp ce ei încearcă să-și facă datoria într-un sistem putrezit, „domnul director” Fulga își continuă activitatea infracțională, conducând abuziv, cu sprijin politic și cu o familie a cărei istorie face de rușine orice instituție.
Penitenciarul Giurgiu nu este doar o instituție. Este o oglindă deformată a unui sistem întreg, unde responsabilitatea se evaporă, transparența e o glumă proastă, iar viețile umane par a fi simple statistici într-un joc murdar al puterii. În timp ce roțile caruselului incompetenței se învârt zgomotos, sub ochii unei justiții care pare să facă rocada între somn și amnezie, la Giurgiu, apelul de dimineață riscă să aducă, din ce în ce mai des, un răspuns tăcut. Cât timp va mai rezista publicul în fața acestui circ tragic? Sau cât timp va continua justiția să se învârtă în propriul ei carusel de „măsuri ferme” care nu schimbă absolut nimic? Rămâneți pe fază, spectacolul grotesc continuă! (Cerasela N.).
Exclusiv
Victoria demnității în justiție: Sindicatul Diamantul obligă IPJ Harghita la transparență pe condițiile de muncă
Într-o nouă victorie răsunătoare în sala de judecată, Sindicatul Polițiștilor Europeni „Diamantul” (SPRD) a forțat Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Harghita să comunice documente esențiale privind condițiile de muncă ale angajaților săi. Decizia Tribunalului București subliniază importanța transparenței instituționale și reafirmă dreptul polițiștilor la un mediu de lucru sigur și legal, demonstrând că justiția este un pilon esențial al statului de drept.
Opacitatea instituțională, invinsă în sala de judecată
Ceea ce ar fi trebuit să fie o simplă solicitare de informații s-a transformat într-o bătălie juridică, după ce IPJ Harghita a refuzat inițial să ofere detaliile cerute de sindicat. Dosarul nr. 16635/3/2025, înregistrat la Tribunalul București – Secția a II-a Contencios Administrativ și Fiscal, a pus față în față SPRD „Diamantul” cu IPJ Harghita (și, inițial, cu IPJ Argeș, scos ulterior din cauză). După dezbateri ample și trei amânări succesive ale pronunțării, instanța a emis Sentința civilă nr. 10055, la data de 10 decembrie 2025, prin care a obligat IPJ Harghita să răspundă la punctele 10 și 14 din petiția sindicatului din 12 martie 2025. Hotărârea, cu drept de recurs, a reprezentat o primă victorie importantă pentru transparență.
Detaliile inedite ieșite la lumină: De la creșterea câinilor la activități juridice în poliție
Punerea în executare a sentinței a adus la lumină informații surprinzătoare. Prin adresa nr. 654.525/02.02.2026, semnată personal de Șeful Inspectoratului, Comisar șef de poliție Iordan Mircea Ștefan, IPJ Harghita a transmis două seturi de documente cruciale:
- Certificatul Constatator nr. 859.329 din 15.04.2025: Eliberat de Inspectoratul General al Poliției Române, acest document atestă nu mai puțin de 160 de activități și coduri CAEN pentru care instituția a fost autorizată din punct de vedere al securității și sănătății în muncă. Aceste activități sunt repartizate pe toate sediile IPJ Harghita, de la cel central din Miercurea Ciuc, până la polițiile municipale, orășenești, secțiile rurale și cele 58 de posturi de poliție comunale. Alături de activitățile specifice de ordine publică (8424) și investigații (8001), documentul relevă o gamă neașteptat de largă de domenii, printre care: activități juridice (6910), prelucrarea datelor (6310), activități combinate de secretariat (8210), curățenie (8122), transporturi terestre de călători (4939), activități sportive (9319), creșterea câinilor (0148), activități veterinare – poliția animalelor (7500), consultanță în psihologie (8693), activități fotografice (7420), lucrări de tâmplărie (4332), zidărie (4341), vopsitorie (4334), contabilitate (6920) și consultanță IT (6220).
- Un număr de 14 Autorizații Sanitare de Funcționare: Emise de Direcția Medicală a MAI, acestea acoperă o serie de obiective esențiale, de la sediul IPJ Harghita din Miercurea Ciuc (incluzând birouri, săli de ședință și de festivitate, până la cantină, Centrul de Reținere și Arestare Preventivă, polițiile municipale și orășenești, și chiar arhivele naționale.
Un precedent important: Transparența, o obligație, Nu un favor
Pentru SPRD „Diamantul” și pentru polițiștii din Harghita, aceste documente sunt fundamentale. Ele permit verificarea directă a condițiilor de muncă, asigurându-se că locurile de activitate sunt autorizate conform normelor de securitate și sănătate în muncă prevăzute de Legea nr. 319/2006. Faptul că aceste informații vitale au fost obținute exclusiv printr-o acțiune în instanță subliniază o problemă persistentă de opacitate în anumite structuri ale Ministerului Afacerilor Interne.
Această victorie se adaugă unei serii impresionante de peste 160 de cauze câștigate de sindicatul „Diamantul” împotriva structurilor MAI/IGPR. Mesajul transmis este clar: transparența instituțională nu este o concesie, ci o obligație legală fermă. Prin astfel de acțiuni, SPRD „Diamantul” continuă să apere drepturile polițiștilor, demonstrând că legea, aplicată în instanță, rămâne cel mai puternic instrument împotriva abuzurilor și deficiențelor sistemice. (Cerasela N.).
Exclusiv
Precedent jurisprudențial la Pitești: Curtea de Apel suspendă o destituire disciplinară pe motive de nelegalitate procedurală
O decizie judecătorească de răsunet ar putea schimba practica în materia procedurilor disciplinare din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI). Curtea de Apel Pitești a dispus, în dosarul 897/88/2025/a1, suspendarea efectelor unei destituiri disciplinare pe fondul unor grave nereguli procedurale, inclusiv lipsa de pregătire a membrilor consiliului de disciplină. Informația a fost dezvăluită de Sindicatul Diamantul, care anticipează redactarea motivării pentru a analiza pe deplin implicațiile acestei hotărâri.
Vicii procedurale la baza destituirii: Argumentele reclamantului
Cazul analizat de instanță aduce în prim plan deficiențe sistemice în modul de desfășurare a cercetărilor disciplinare. La Tribunal, reclamantul a invocat o serie de motive de nelegalitate, considerând că drepturile sale fundamentale au fost încălcate:
- Necomunicarea proiectului și a Raportului de Cercetare: Acesta a subliniat că nu i-au fost comunicate, în fotocopie, proiectul și raportul de cercetare disciplinară, așa cum prevede Art. 59¹ alin. (2)-(4) coroborat cu Art. 58³ alin. (3) din Legea nr. 360/2002. Reclamantul a fost pus să semneze procese-verbale prin care era anunțat că va primi documentele pe cale internă, însă acest lucru nu s-a întâmplat niciodată. Prin urmare, i-a fost obstrucționat dreptul de a formula obiecții și de a solicita probe în apărare.
- Constituirea nelegală a Consiliului de Disciplină: Un aspect crucial a fost faptul că membrii consiliului de disciplină nu au participat la niciun program de pregătire privind procedura disciplinară, încălcând flagrant prevederile Art. 62³ alin. (3) din Legea nr. 360/2002. Această practică, considerată „defectuoasă” și anterior publicată de expertul Emil Pascut, subminează legitimitatea deciziilor luate de astfel de organisme.
De la respingere la victorie: O răsturnare de situație în instanță
Inițial, Tribunalul a respins cererea de suspendare a actului administrativ, argumentând că motivele invocate de reclamant constituie apărări de fond, ce nu pot fi analizate în cadrul unei proceduri sumare de suspendare. De asemenea, instanța de fond a considerat că paguba iminentă nu a fost dovedită ca o diminuare ilicită a patrimoniului, neidentificând „cazuri bine justificate”.
Însă, ceea ce la Tribunal a fost considerat un caz neîntemeiat, a căpătat o turnură diferită la instanța superioară. Reclamantul a obținut câștig de cauză la Curtea de Apel Pitești, care a dispus suspendarea efectelor destituirii disciplinare, validând astfel, cel puțin parțial, criticile de nelegalitate invocate.
Implicații semnificative pentru actul de justiție disciplinară
Această decizie a Curții de Apel Pitești stabilește un precedent important, semnalând că viciile de procedură, în special cele legate de respectarea dreptului la apărare și de constituirea legală a organelor disciplinare, nu pot fi ignorate. Lipsa de pregătire a membrilor consiliilor de disciplină, o deficiență semnalată anterior, se dovedește acum un motiv juridic suficient pentru suspendarea unor decizii de destituire.

Relevanța acestei decizii este amplificată de un răspuns oficial din partea Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR), depus în dosarul lui Valter Kovacs (nr. 3998/30/2024), care, conform Sindicatului Diamantul, ar putea servi drept argument solid în procese similare. Așteptăm cu interes redactarea motivării soluției Curții de Apel, care va oferi detalii juridice complete și va clarifica amploarea precedentului stabilit pentru viitoarele proceduri disciplinare din cadrul MAI. (Cristina T.).
Exclusiv
Bătălie fără precedent: Sindicatul Diamantul, in justiție impotriva criteriilor secrete din MAI care reduc majorările „Bayraktar”
O acțiune juridică de anvergură, inițiată de Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” și un membru al său, aruncă în aer mecanismul controversat prin care Ministerul Afacerilor Interne (MAI) condiționează o majorare salarială crucială. Cunoscută popular sub denumirea de „majorarea Bayraktar”, prevăzută de OUG 26/2024, aceasta ar fi fost diminuată sau chiar sistată pentru mii de polițiști printr-un ordin clasificat „secret de serviciu”, acuză sindicatul.
Ordinul secret vs. legea publică: De la majorare la diminuare abuzivă
Esența conflictului rezidă în contradicția dintre o ordonanță de urgență, publică și accesibilă, și un ordin intern al MAI, secretizat. Art. VIII din OUG 26/2024 stipulează o majorare salarială fără a impune condiții suplimentare de reducere sau sistare. Cu toate acestea, Anexa 18 la Ordinul MAI nr. S/7/2018, clasificată „secret de serviciu”, a adăugat o serie de condiții restrictive. Acestea includ diminuarea procentului de majorare în funcție de calificativele anuale (spre exemplu, la 80% pentru calificativul „Bine”), sistarea completă pentru sancțiuni disciplinare sau excluderea pentru cercetare penală.
„Legea (OUG 26/2024) prevede majorarea salarială fără condiții suplimentare. Ministrul, prin ordin secret, a adăugat condiții care nu există în lege,” subliniază reprezentanții Sindicatului Diamantul, care denunță un exces de putere.
Ce cere Instanței Sindicatul Diamantul: Declasificarea și anularea condițiilor restrictive
Dosarul 622/57/2025, înregistrat la Curtea de Apel Alba Iulia, reprezintă o luptă pe mai multe fronturi. Sindicatul, prin vocea lui Gabriel Bota, agent IPJ Sibiu, solicită instanței următoarele:
- Declasificarea Ordinului MAI S/7/2018, în special a Anexei 18, argumentând că normele de salarizare nu pot fi secretizate abuziv, încălcând principiul transparenței salarizării.
- Anularea Anexei 18 în ceea ce privește condițiile restrictive care adaugă la lege (calificative, sancțiuni disciplinare, cercetări penale, participarea la trageri sau pregătire fizică).
- Constatarea inopozabilității măsurii de diminuare a majorării pentru cazul individual al lui Gabriel Bota și anularea unei dispoziții a șefului IPJ Sibiu care a sistat total majorarea, invocând principiile neretroactivității, nediscriminării și non bis in idem.
- Obligarea pârâților (MAI, IPJ Sibiu, Ministrul) la plata diferențelor salariale reținute nelegal, a dobânzilor legale penalizatoare și a cheltuielilor de judecată.
Argumentele cheie: Exces de putere, secretizare abuzivă și dubla sancționare
Sindicatul Diamantul își fundamentează acțiunea pe argumente juridice solide:
- Exces de putere: Art. VIII alin. (3) din OUG 26/2024 deleagă ministrului doar stabilirea „perioadei, categoriilor de personal și mărimii majorării,” nu și dreptul de a adăuga condiții de excludere sau reducere.
- Secretizare abuzivă: Art. 6 lit. g) din Legea 153/2017 impune transparența mecanismului de stabilire a drepturilor salariale, iar clasificarea ca „secret de serviciu” încalcă această prevedere.
- Dubla sancționare (non bis in idem): Sistarea majorării pentru o sancțiune disciplinară existentă reprezintă o a doua sancțiune pentru aceeași faptă, încălcând Legea 360/2002.
- Discriminare: Se argumentează că un calificativ „Bine” dovedește competență profesională completă, iar majorarea OUG 26/2024 nu a fost gândită ca un premiu exclusiv pentru o „elită excepțională.”
Un dosar pilot cu mii de implicații: Bătălia pentru transparență salarială
Acest dosar are o importanță strategică, fiind considerat un „dosar pilot.” Dacă acțiunea va fi admisă, consecințele pot fi semnificative pentru întregul corp de polițiști din România:
- Va fi constatată nelegalitatea condițiilor restrictive din Anexa 18.
- Toți polițiștii afectați vor putea solicita diferențele salariale reținute.
- Se va crea o jurisprudență esențială pentru contestarea altor prevederi similare.
- MAI va fi obligat să declasifice normele de salarizare, aducând transparență într-un domeniu vital.
„Acest dosar pilot poate beneficia tuturor colegilor cărora li s-a diminuat sau sistat majorarea «Bayraktar» pentru motive care nu se regăsesc în textul OUG 26/2024,” a declarat Emil Păscuț de la Sindicatul Diamantul.
Avertismentul Sindicatului: Nu toate cazurile sunt „copy-paste”
Emil Păscuț atrage însă atenția că, deși există „mii de polițiști afectați,” procesele de acest tip sunt complexe și necesită o abordare individualizată. „Nu este o acțiune ușoară, nu merge copy-paste,” subliniază el, explicând că fiecare caz are particularitățile sale și necesită resurse intelectuale considerabile. Sindicatul are deja cinci astfel de dosare deschise, dar capacitatea de a gestiona un număr mare de litigii simultan este limitată.
„Pas cu pas, vom mai deschide și altele, ca să acoperim cât mai multe Curți de Apel din țară. Există deja o listă de așteptare,” a mai adăugat Emil Păscuț, reiterând că angajamentul Sindicatului Diamantul este de a lupta pentru drepturile polițiștilor, chiar și atunci când drumul juridic este anevoios și plin de obstacole. Procesul este în curs, cu primele documente depuse la Curtea de Apel Alba Iulia în 2025, iar răspunsurile la întâmpinările pârâților fiind pregătite în ianuarie 2026. (Cerasela N.).
-
Exclusivacum 5 zileMAE, UN S.R.L. PENTRU PROFITORI: IRINA MARIN, „ȘEFA ȘPĂGILOR” CARE FACE ORCHESTRA CU MILIOANE!
-
Featuredacum 3 zile„Justițiarul” anticorupție, prins cu mâța în sac: „Stegarul din Ciorani”, demascat ca hoț de curent electric
-
Exclusivacum 4 zilePrahova: Tărâmul unde morții „donează” proprietăți, iar „justiția” dansează cu mafia – O orchestră a impunității, dirijată din umbră!
-
Exclusivacum 5 zileCircul Antigrindină: Justiția a dat DREPTATE ziarului nostru de investigații Incisiv de Prahova și fermierilor prahoveni!
-
Exclusivacum 4 zileRăzboi civil în mafia imobiliară din Prahova: Lupu îl dă în judecată pe „Il Capo” Nichita, în timp ce justiția… își caută ochelarii de râs!
-
Exclusivacum 5 zileMAI, acuzat de opacitate: „Secrete” fără bază legală, bătălie pentru transparență pe tema disciplinară a polițiștilor
-
Exclusivacum 2 zilePrecedent jurisprudențial la Pitești: Curtea de Apel suspendă o destituire disciplinară pe motive de nelegalitate procedurală
-
Exclusivacum 5 zileSAS, circul ABSURD se scrie cu… SÂNGE RECE și O UȘĂ ÎN FAȚĂ! Când „justiția” se dă-n spectacol, polițistul își apără familia, iar bătrânul (fugar) e transformat în „victimă” a sistemului!



