Featured
Parteneriat inovator între NATO și MyDefence pentru detectarea dronelor
Agenția NATO pentru Suport și Achiziții (NSPA) a activat oficial un acord cadru pe trei ani cu compania daneză MyDefence, specializată în detectarea dronelor prin frecvențe radio. Acest acord oferă țărilor membre ale alianței oportunitatea de a achiziționa soluția de detectare a dronelor Wingman, dezvoltată de firma daneză.
Tehnologia are rolul de a proteja aliații împotriva atacurilor provenite de la sisteme aeriene fără pilot de dimensiuni mici (sUAS) și ar putea acoperi lacunele de capacitate apărute ca urmare a proliferării fără precedent a dronelor în conflictele internaționale.
NATO a aprobat inițial contractul de counter-UAS (contracararea dronelor) în luna aprilie, acesta fiind primul de acest tip pentru alianță. Un purtător de cuvânt al NSPA a confirmat astăzi, în declarații pentru Breaking Defense, că „activarea acordului de achiziție” a fost finalizată luni.
Contractul a fost atribuit prin intermediul Cobbs Belux BV, un distribuitor belgian de echipamente de apărare, care permite oferirea atât a produsului Wingman, cât și a DroneShield’s Dronegun Mk4 țărilor NATO.
Într-o declarație de luni, MyDefence a afirmat că acest acord „marca o etapă istorică în achizițiile militare și îmbunătățește pregătirea operațională a NATO”.
Dan Hermansen, CEO-ul MyDefence, a fost citat în declarație spunând: „La scurt timp de la activarea acordului de achiziție, am primit comenzi din partea țărilor membre ale UE-NATO, iar echipamentele noastre sunt deja folosite.”
Referindu-se la creșterea tehnologiei dronelor în Ucraina, MyDefence a sugerat, pe baza unui raport din 2023 „citat de mass-media de stat rusă”, că 3.500 de operatori de FPV (First Person View) au fost instruiți de Ministerul Apărării din Rusia, în timp ce Moscova este de asemenea „crezută că produce zeci de mii de drone FPV pe lună.”
Deși aceste cifre nu pot fi verificate, ministrul rus al Apărării, Andrei Belousov, a declarat în iulie că țara produce în jur de 4.000 de aeronave FPV pe zi.
Diverse rapoarte au menționat că Ucraina ar putea atinge un obiectiv de a produce intern două milioane de drone până la sfârșitul anului 2024.
Creșterea și eficiența operațională a dronelor mici, în special în atacurile asupra echipamentelor inamice mai scumpe, au dus la o cerere tot mai mare pentru soluții C-UAS.
Ucraina a beneficiat de o serie de astfel de sisteme, furnizate de partenerii militari de ajutor, inclusiv „mii” de sisteme SkyWiper Electronic Drone Mitigation 4 și SkyWiper Omni, livrate de Lituania, conform unui raport al Unmanned Airspace. La nivel NATO, alianța a afirmat că rezultate ale unui exercițiu tehnologic de counter drone de amploare, desfășurat anul trecut în Olanda, care a implicat 15 aliați, vor ajuta la „identificarea arhitecturilor optime C-UAS, a cerințelor comune și a standardelor de interoperabilitate tehnică de adoptat pe viitor în sprijinul securității aeriene a țărilor Alianței și Partenerilor.”
Exclusiv
Primaria Vărbilău, SRL-ul familiei Cărbunaru: Curtea de Conturi descoperă haos, realitatea depășește orice ficțiune!
Exclusiv
Fabrica Coca-Cola HBC – Sucursala Ploiesti, bancomatul personal al lui Dragoș Nan: Un an nou, aceeași veche ciumă!
Featured
Decizie controversată: România deschide porțile pentru sute de imigranți africani, ignorând opțiuni financiare
Guvernul României a luat o decizie surprinzătoare și, pentru unii, îngrijorătoare, angajându-se să primească un număr semnificativ de imigranți relocați din Africa, în cadrul unui mecanism de solidaritate al Uniunii Europene. Anunțul, dezvăluit într-un articol semnat de jurnalista Claudia Marcu pentru Cotidianul Național, plasează România pe o poziție neașteptată, a treia în topul statelor membre care și-au asumat cele mai multe relocări, după Germania și Franța. Criticii vorbesc deja despre „proasta satului” european.
Solidaritate europeană: Un jargon cu implicații directe
Conform Deciziei de punere în aplicare (UE) 2025/2642 a Consiliului Uniunii Europene, care stabilește rezerva anuală de solidaritate pentru 2026, România și-a asumat preluarea a nu mai puțin de 660 de imigranți. Acest angajament vine într-un context în care Comisia Europeană a identificat Grecia, Spania, Italia și Cipru ca fiind state sub presiune migratorie, având un număr mare de debarcări. În total, nevoile de solidaritate pentru 2026 au fost estimate la 21.000 de relocări și 420 de milioane de euro în contribuții financiare. Primul ciclu anual de gestionare a migrației și angajamentele aferente vor începe să fie implementate începând cu 12 iunie 2026.
România, o surpriză pe podiumul relocărilor
În timp ce alte state membre au optat pentru contribuții financiare substanțiale, au acceptat un număr simbolic de imigranți sau pur și simplu au refuzat să participe la schema de relocare, România s-a poziționat ca un actor major în preluarea directă. Conform datelor citate de Claudia Marcu, Germania conduce detașat, cu 4.555 de relocări, urmată de Franța, cu 3.361. Surprinzător, România ocupă locul trei, înaintea Bulgariei, care și-a asumat 214 imigranți.
Această decizie ridică semne de întrebare, mai ales că implicațiile sunt semnificative: „Aceasta înseamnă să le găsească locuințe, probabil din cele pierdute de românii care nu își vor putea plăti birurile, să-i hrănească, să-i școlarizeze, eventual, și să le asigure servicii medicale gratuite”, se arată în articolul din Ziarul National.
Opțiuni multiple, decizii divergente: De ce relocare?
Statele membre ale Uniunii Europene au avut la dispoziție trei tipuri de măsuri de solidaritate considerate echivalente: relocările, contribuțiile financiare și măsurile de solidaritate alternative. Comisia Europeană a precizat că decizia aparținea fiecărui stat, putând opta pentru o combinație a acestora.
În contrast cu abordarea României, numeroase țări au ales să contribuie financiar. Spania a anunțat 42 de milioane de euro, Olanda 21,9 milioane de euro, Belgia 12,9 milioane de euro și Suedia 11,6 milioane de euro. Italia va contribui cu 54 de milioane de euro prin măsuri de solidaritate alternative. La polul opus, Malta și Estonia au alocat sume sub 300.000 de euro pentru aceste măsuri.
Cazul cel mai elocvent al unei poziții ferme îl reprezintă Ungaria și Slovacia, care au refuzat categoric atât preluarea de imigranți, cât și contribuțiile financiare, trimițând un mesaj clar către Bruxelles.
Costurile ascunse ale „generozității”: Un viitor incert?
Decizia Guvernului României de a accepta relocările, în detrimentul unor contribuții financiare, generează dezbateri aprinse. Criticii sugerează că această alegere ar putea reprezenta o povară economică și socială semnificativă pentru o țară care se confruntă deja cu propriile provocări economice și demografice. Întrebările legate de integrarea acestor persoane, de impactul asupra serviciilor publice și de costurile pe termen lung rămân, pentru moment, fără un răspuns concret din partea autorităților.
-
Exclusivacum 3 zileEXCLUSIV/Cutremur la Externe: Curtea de Conturi confirma haosul! Milioane de lei sifonate, conturi fantomă și o diplomație la limita absurdului
-
Exclusivacum 4 zileGroapa de gunoi a justiției: Corpul de Control confirmă dezvăluirile ziarului Incisiv de Prahova privind abuzurile cronice din ANP! Șobolanii politici, demascați!
-
Exclusivacum 2 zileRomânia, paradis fiscal pentru pușcăriași: Marmeladă, prezervative cu arome de banane și piepteni de 20.000 de euro, pe banii tăi!
-
Exclusivacum 20 de orePrimaria Vărbilău, SRL-ul familiei Cărbunaru: Curtea de Conturi descoperă haos, realitatea depășește orice ficțiune!
-
Exclusivacum 3 zileGIURGIU, MORMÂNTUL JUSTIȚIEI: DE PATRU ORI REVOCAT, DE PATRU ORI ÎNAPOI, SUB BAGHETA (PENALĂ) A LUI FULGA!
-
Exclusivacum 4 zilePloiești, orașul mut: City managerul „expert” în tăcere și interimate fără număr – O cronică usturătoare a incompetenței perpetuate!
-
Exclusivacum 2 zileCIRCUL „S.R.I. & Co”: Când Președintele joacă „de-a vrăjeala” cu partidele, iar „bătrânul marinar” rânjește malefic
-
Exclusivacum 20 de oreFabrica Coca-Cola HBC – Sucursala Ploiesti, bancomatul personal al lui Dragoș Nan: Un an nou, aceeași veche ciumă!




