Exclusiv
Scandalul hărțuirii morale din Ministerul Afacerilor Interne: mobbing și indiferență în fața abuzurilor
Cazul SAS – Bendriș Wilhelm
„Adevărul trist al problemei este că majoritatea răului este făcut de oameni care nu s-au hotărât niciodată să fie sau, să facă fie rău, fie bine.” – Hannah Arendt (1978)
Având în vedere cazul intens mediatizat din interiorul Ministerului Afacerilor Interne, am intrat în posesia adresei nr. 971/10.08.2023 în care, constatăm cu stupoare faptul că „ditamai” ministerul nu deține nicio procedură pentru rezolvarea unor conflicte de muncă, cum ar fi de exemplu cazul de hărțuire morală a unui lucrător din acest sistem. Răspunsul dat prin această adresă reflectă lipsa colectivă de empatie din acest sistem în care, demnitatea și onoarea sunt intens folosite doar așa, teoretic, căci punerea în aplicare sunt imposibile. De ce spunem asta? Simplu, de lungă perioadă de timp sistemul, adică, după cum bine știți, sistemul este format din oameni! Dar, ce facem când printre acești oameni apare fenomenul colectiv de dezumanizare? Cum este posibil să nu existe nicio cale legislativă în acest sistem unde „siguranța și încrederea” reprezintă sloganul instituției!?
Vă prezentăm alăturat un fragment din conținutul acestei adrese prin care, însăși conducătorul instituției întărește neputința sau indiferența față de semenii din sistem:„ De asemenea, în urma verificărilor efectuate în secțiunea standarde și proceduri, s-a stabilit că nu există o procedură pentru rezolvarea situațiilor de hărțuire morală”….
Deci, în cauză, subliminal se recunoaște un fenomen de hărțuire la locul de muncă dar, nu-s standarde și proceduri prevăzute în acest caz.

Și totuși, există cadrul legislativ în aceste cauze de hărțuire morală la locul de muncă prin care, angajatorul apelează la personal calificat pentru implementarea unor politici de informare și intervenție primară. Dar, de cele mai multe ori sistemul s-a erijat într-o entitate având ca scop tranșarea destinului unor funcționari incomozi, din punctul de vedere al acestora.
Speța de față reprezintă cazul unui funcționar care a devenit incomod pentru sistem, însă, se observă date cu caracter discriminatoriu dacă ne referim la legislația românească prev. de OUG
nr167/2020.
Prin urmare, considerăm că sunt întrunite criteriile acestui tip de abuz în acest caz și, dorim să expunem câteva aspecte prevăzute in standardele și procedurile pe care, instituția în cauză, ar fi trebuit să le cunoască.
Art 5 . La nivelul angajatorului trebuie să existe un cadru unitar și coerent în ceea ce privește atât integrarea perspectivei de gen cât și prevenirea și combaterea hărțuirii morale la locul de muncă, prin introducerea de măsuri care să vizeze:
a). Dezvoltarea unui sistem confidențial și sigur pentru depunerea plângerilor legate de hărțuirea morală la locul de muncă în scopul asigurării unui acces real la toate etapele administrative și judiciare prevăzute de lege și îndrumarea acestora pe întreg parcursul derulării acestor procedurii;
De asemenea, nu putem să observăm similitudinile cazului cu aspectele prevăzute de literatura de specialitate a ceea ce înseamnă în fapt, hărțuirea morală la locul de muncă.
Pentru a înțelege mai bine acest fenomen care a luat amploare în instituțiile statului și ceea ce resimte o victimă a acestui tip de abuz psihologic prezentăm alăturat următoarele:
Vă aducem în atenție un cadru conceptual pentru înțelegerea agresiunii și mobbing (hărțuirea morală la locul de muncă) legat de gradul de implicare în dinamica grupului în organizațiile de orice fel și gravitatea consecințelor negative suportate de către victimă/victime.
Următoarele două definiții ale hărțuirii la locul de muncă de către cercetători cunoscuți au fost selectate pentru analiza conținutului. Aceste definiții sunt utilizate pe scară largă în domeniu:
Bullyingul la locul de muncă care înseamnă hărțuirea, jignirea, excluderea socială a cuiva sau afectarea negativă a sarcinilor de lucru ale cuiva. Pentru a eticheta intimidarea (sau mobbing) este imperios necesar a fi aplicat unei anumite activități, interacțiuni sau proces în mod repetat și regulat (de exemplu, săptămânal) și peste un perioada de timp (de exemplu, aproximativ 6 luni). Bullying este un proces de escaladare în cursul căreia persoana confruntată ajunge într-o poziție inferioară și devine ținta unor acte sociale negative sistematice.
Teroarea psihică sau mobbing-ul în viața profesională înseamnă ostil și lipsit de etică comunicare care este dirijată într-un mod sistematic de unul sau de un număr a persoanelor în principal față de un individ. O încercare rău intenționată de a forța o persoană să iasă din locul de muncă acuzații nejustificate, umilință, hărțuire generală, emoțională abuz și / sau teroare. Este o „grupare” de către lider (i) – organizație, superior, coleg de muncă sau subordonat – care adună pe alții în sistematic și un comportament frecvent „asemănător mafiei”. Deoarece organizația ignoră, tolerează sau chiar instigă la comportament, se poate spune că victima, aparent neajutorat împotriva celor puternici și mulți, este într-adevăr „jefuit”. Rezultatul este întotdeauna rănire, suferință, boală fizică sau psihică, mizeria socială și, cel mai adesea, expulzarea de la locul de muncă.
Mobbing-ul la locul de muncă este expresia colectivă a eliminativului impuls în organizațiile formale. Este o conspirație a angajaților, uneori recunoscut, dar mai des nu, să umilească, să se degradeze, și scăpați de un coleg de angajat, atunci când regulile împiedică realizarea dintre aceste scopuri prin violență. Este o revărsare comună a iraționalității asupra peisajului birocratic monden al operei moderne.
Mobbing-ul la locul de muncă este un set de comportamente interpersonale abuzive care implică muncă grupuri și organizație și poate apărea în orice direcție în cadrul ierarhizarea locului și în orice set de relații la locul de muncă.
(Mobbing, Cauze, consecințe și soluții , Maurren Duffy și Len Sperry)
Mobbing-ul – Hărțuirea morală la locul de muncă:
Mobbing-ul sau agresiunea, este studiat în domeniile afacerilor și managementului, studii organizaționale, sociologie, psihologie, soluționarea conflictelor, drept, asistență medicală, medicina, traumatologia și sănătatea muncii, pentru a numi principalele discipline implicat. Beneficiile unei abordări multidisciplinare a unui domeniu emergent includ dezvoltarea rapidă a unui corp de cercetare și literatură teoretică. Diferitele culturile unei abordări multidisciplinare sunt acelea vocabulare disciplinare și metodele de cercetare variază considerabil. Există o serie de vocabulare pentru abuzul interpersonal. Deși, accentul nostru este pus pe mobbing și prezentarea apariția cercetării mobbing, nu putem ignora cercetările foarte strâns legate care folosește alte vocabulare, în special cele asociate cu hărțuirea.
Tipuri de mobbing la locul de muncă și setări organizaționale
Mobbing-ul la locul de muncă este un set de comportamente interpersonale abuzive care implică muncă grupuri și organizație și poate apărea în orice direcție în cadrul ierarhizarea locului și în orice set de relații la locul de muncă.
Mobbing la locul de muncă poate fi de sus în jos, în care supraveghetorii și / sau managerii sau administratorii mob un supravegheat sau cineva care deține un rang inferior în cadrul organizației. La locul de muncă mobbing-ul poate fi de jos în sus, în care muncitorii de rang inferior mob un supervizor.
Ambele forme de mobbing la locul de muncă pot fi denumite mobbing vertical .
Mobbingul orizontal sau lateral apare atunci când muncitorii înghesuie alți lucrători la mai mult sau mai puțin același nivel în organizație. Mobbing-ul la locul de muncă poate include și persoane servit; și anume, clienți, clienți, studenți sau pacienți. Oamenii au servit de obicei să se implice în mobbing-ul la locul de muncă atunci când sunt recrutați de cineva în cadrul organizației să se alăture unui mobbing care este deja în desfășurare.
Niciun sector al locului de muncă nu este imun la mobbing. Mobbing la locul de muncă, agresiunea emoțională a lucrătorilor a fost identificată în mai multe situații sectoarele locului de muncă.
(Mobbing, Cauze, consecințe și soluții , Maurren Duffy și Len Sperry)
Consecințele Hărțuirii Morale
Victimele hărțuirii pot suferi de anxietate, depresie, scăderi ale performanței la locul de muncă și, în cele din urmă, pot ajunge să părăsească organizația. Aceasta nu numai că subminează moralul angajaților, dar afectează și eficiența instituției în ansamblu.
Necesitatea de Reformă
Este evident că este nevoie de măsuri legislative și procedurale clare pentru a aborda această problemă în mod eficient. Ministerul ar trebui să implementeze politici care să asigure un mediu de lucru sigur și sănătos, protejând astfel demnitatea angajaților.
Concluzie
Scandalul hărțuirii morale din Ministerul Afacerilor Interne scoate în evidență nevoia stringentă de reformă și responsabilitate. Este esențial ca autoritățile competente să intervină pentru a adresa aceste abuzuri și pentru a stabili proceduri care să protejeze angajații de orice formă de hărțuire. Un sistem de justiție și de protecție a muncii eficient este vital pentru menținerea încrederii în instituțiile publice și pentru bunăstarea societății în ansamblu.
Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
IPJ Prahova: Circul ielelor, trompeților și „ofițerilor” reciclați! Balul mascat al incompetenței atinge noi culmi de patos!
Prahova fierbe, iar Poliția Română, în filială locală, pare să-și fi asumat rolul de cel mai fidel circ ambulant, oferind reprezentații gratuite de la baluri mascate cu interlopi la promovări scandaloase, culminând acum cu o nouă „bijuterie” managerială. Cetățenii se întreabă, pe bună dreptate: mai există vreo urmă de decență sau profesionalism în acest spectacol al absurdului, sau ne îndreptăm cu toții spre desființarea întregii instituții? (aici), (aici), (aici, (aici), etc
De la postul de doi bani la tronul Comandantului: Rețeta succesului la IPJ Prahova!
În vreme ce poporul român tânjește după o Poliție competentă și incoruptibilă, la IPJ Prahova, sub bagheta „vizionară” a domnului Ginel Preda – eternul interimar și a maestrului „gonflabilelor” – se pregătește o nouă „lovitură” de proporții, gata să dinamiteze și ultimele firimituri de încredere. Potrivit unor informații incendiare obținute de Incisiv de Prahova, cea mai mare subunitate de poliție din județ riscă să cadă pe mâinile unui personaj de o școala, de o școală… post-comunistă, și anume, domnul Vîrlan Florin.
Un nume nou în galeria „perlelor” prahovene, Vîrlan Florin este un fost subofițer de la obscurul Post de Poliție Tișița, Vrancea, catapultat în rândul ofițerilor în 2015 printr-un „simulacru de examen” derulat, culmea ironiei, prin intermediul Școlii de Subofițeri de Poliție Câmpina. De parcă promovarea lui Marcel Bălan, polițistul care dansa pe mese cu hoții și apoi a ajuns adjunct la IPJ Prahova, nu era de ajuns, iată că Ginel Preda ne arată că are încă ași în mânecă. Anul trecut, în 2024, domnul Vîrlan a fost deja împuternicit și titularizat în funcția de adjunct al șefului Secției de Poliție nr. 1 Ploiești. Acum, țintește mai sus, mult mai sus, într-un avânt demn de un acrobat al birocrației – adjunct la POLIŢIA MUNICIPIULUI PLOIEŞTI.
„Sifonul” instituțional și „antreprenorii” în uniformă: Cine să-i mai „vâre” la IPJ Prahova?
Se pare că această ascensiune meteorică nu este deloc întâmplătoare. Surse din interiorul sistemului ne șoptesc că Vîrlan Florin ar fi unul dintre „sifoanele” preferate ale lui Ginel Preda. Nu e de mirare, având în vedere că Ginel l-a mai „plimbat” și pe la Serviciul Rutier Prahova, de unde, cu sârg și devotament, „transmitea informații despre șefi și colegi”. Un fel de „ureche” cu uniformă, mereu la datorie, dar nu pentru cetățean, ci pentru… alte interese. Ne întrebăm retoric, la fel ca în cazul conexiunilor dubioase ale lui Mirițescu cu controversatul Anastasescu, oare cât de transparente sunt aceste legături ombilicale?
Și, dacă tot vorbim de interese, rămâne întrebarea arzătoare: oare SIPI Prahova are cunoștință despre „veleitățile antreprenoriale” ale personajului Vîrlan Florin și, mai ales, ale socrului acestuia? Dar DGA Prahova? Știu oare aceste instituții că domnul Vîrlan, fostul șef de post „vopsit” ofițer „la apelul bocancilor”, este o fire conflictuală și un „reclamagiu” notoriu? Sau, așa cum spunea Sindicatul Diamantului, „analfabetismul funcțional și idioțenia fudulă” au cuprins toate palierele, lăsând loc liber pentru astfel de „cariere” spectaculoase?
Tupeul nemărginit: Cazul remorcii fantomă și accesul ilegal în Sistem!

Că tupeul este moneda forte la IPJ Prahova o demonstrează un episod savuros din august 2024, când, culmea ironiei, domnul Vîrlan Florin, pe când era încă la Rutieră, și-a etalat măiestria în arta reclamagiului. Folosindu-se de funcția sa (adică, probabil, de „accesul ilegal la sistemul informatic de serviciu în interes personal”), a reclamat un vecin din Cartierul Eden (din spatele Spitalului Județean Ploiești) pentru o biată remorcă parcată pe… drumul public. Detaliul picant? „Drumul” era, în fapt, doar pământ și pietriș, o stradă care nici măcar nu exista! Ce mai, o operațiune de anvergură, demnă de cele mai lăudabile realizări ale IPJ Prahova, precum „rezolvarea” cazului păpușii gonflabile!
Această „acțiune” palidă, demnă de un „Dorel de la IPJ Prahova” care se crede mai presus de deciziile ICCJ, contrastează izbitor cu ignorarea „bona M.A.I. hoțomane dovedite video” (aici) sau a altor cazuri reale de infracțiuni, așa cum am relatat în repetate rânduri la Incisiv de Prahova.
Așadar, dacă un astfel de individ, cu un trecut dubios, veleități de „sifon” și tupeu nemărginit, ajunge să managerieze o subunitate-cheie, înseamnă că poliția prahoveană nu mai are niciun profesionist, ofițer de carieră, care să ocupe o astfel de funcție. Poate că, în aceste condiții, reorganizarea ar trebui să dispună direct desființarea întregului inspectorat!
Prahova, noul Caracal al absurdității: O „circoitecă” fără sfârșit!
Este timpul să ne întrebăm serios: ce credibilitate mai are o instituție care promovează în funcții de conducere personaje de calibrul lui Marcel Bălan (cel care chefuia cu interlopi) și acum, pare-se, pe „sifonul” Vîrlan Florin, „ofițerul” cu „simulacru de examen” și veleități de „reclamagiu”? Am văzut cum IPJ Prahova a găzduit cu brațele deschise un „fals polițist” de meserie, Costin Oprea, care a operat din interior un an și jumătate, în timp ce se laudă cu prinderea a doi „falși polițiști” de carton. Am râs (amar!) cu episodul „mașina la vale” de la Vălenii de Munte (aici) și am plâns de indignare la auzul aberațiilor „Dorelului” care nu recunoaște deciziile ICCJ.
Concluzia lui Emil Pascaut de la Sindicatul Diamantului, preluată și susținută de Incisiv de Prahova, rămâne crunt de actuală: „Suntem pierduți, condamnați la un viitor sumbru din cauza acestei armate de troglodiți cocoțați în funcții care le depășesc cu mult capacitățile intelectuale.” Iar „circoiteca” continuă la IPJ Prahova, cu Ginel Preda și Marcel Bălan în rolurile principale, iar acum cu Vîrlan Florin pe post de „viitor speranță.”
Cine plătește pentru acest circ grotesc, pentru incompetența crasă și abuzurile perpetrate? Banii noștri, siguranța noastră, viitorul copiilor noștri! Prahova rămâne, din păcate, noul Caracal al bunului simț și al legii.
Incisiv de Prahova promite să rămână cu ochii pe acești „cascadori” ai legii, până când „generațiile distruse moral și falsificate intelectual” vor dispărea din funcțiile publice. Până atunci, dragi cetățeni, luați loc și bucurați-vă de spectacol! Deși, e mai degrabă o tragedie antică în cheie comică, la care suntem cu toții spectatori și, din păcate, victime. Vom reveni! (Cristina T.).
Exclusiv
Circul ‘secretelor’ de la Neamț: Cum lenea mai-marilor MAI transformă legea într-o farsă comic-amară!
Exclusiv
Circul macabru al absurdității la Poliția Capitalei: SAS-ul bâjbâie, sefii manelizează, iar adevărul e declarat „delict”! Saga agentului-șef Wilhelm Constantin Bendriș
-
Exclusivacum 5 zileSINAIA, MONARHIA ABSOLUTĂ MARCA OPREA: Sora „impăratului” cade în cap, Prefectul se „trezește” la Parchet, iar PNL Prahova fierbe în suc propriu!
-
Exclusivacum 2 zileCircul macabru al absurdității la Poliția Capitalei: SAS-ul bâjbâie, sefii manelizează, iar adevărul e declarat „delict”! Saga agentului-șef Wilhelm Constantin Bendriș
-
Exclusivacum 5 zileLegea pumnului în gură la SAS: Cum a devenit „vagabond” un delict de 20% din salariu, sub privirea ironică a manualului de Mobbing al MAI! Saga agentului-șef Wilhelm Constantin Bendriș
-
Exclusivacum 16 oreIPJ Prahova: Circul ielelor, trompeților și „ofițerilor” reciclați! Balul mascat al incompetenței atinge noi culmi de patos!
-
Exclusivacum 4 zilePrahova, tărâmul reîncarnării: „Metoda Portocală” revine, dar acum e sub licență politică!
-
Featuredacum 5 zileScandal de proporții la vârful Poliției Române: Sindicatul Diamantul cere DNA să ancheteze o mușamalizare de patru ani
-
Exclusivacum 5 zileCIRCUL JUSTIȚIEI ROMÂNE: Dosarul POP IONUȚ-COSTIN, RECLASAT LA CATEGORIA „PROBLEME REZOLVATE… DE NOI” – CHIAR ȘI CU INSTANȚA LA UȘĂ!
-
Exclusivacum 5 zileJustiția Română: Spectacolul absurd continuă! Procuratura clasează, justificând incălcări flagrante! moștenitorii, nu morții, plătesc biletul!


Radiografia unui sistem putred: De la „vagabonzi” la „psycho-KGB-iști”


