Guvernul a fost obligat de Comisia Europeană să modifice din nou Legea achizițiilor publice și cea a achizițiilor sectoriale, cu prevederi care avantajează clar marile companii din afara țării. În plus, contractele aflate în vigoare se vor modifica și ele, pe motiv că Romania ar intra în procedură de infringement. Cel mai grav este însă că licitațiile vor fi obligatorii, chiar și în cazul în care un contract se suspendă din vina antreprenorului, ceea ce va duce la întârzieri majore și la pierderea fondurilor europene. 

Legile privind achizițiile publice și cele sectoriale, care și-așa erau extrem de stufoase și cu paramodificări, se schimbă din nou. De data aceasta, Guvernul susține că, prin Scrisoarea de punere în întârziere transmisă de Comisia Europeană din data de 18.10.2023 privind neconformitatea legislației românești, este necesar să ne conformăm de urgență, pentru a evita procedura de infringement.

Printre modificările importante aduse acestor legi se numără dispariția posibilității autorității contractante de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare pentru atribuirea contractelor de achiziții publice în cazul rezilierii, denunțării unilaterale sau încetării anticipate din culpa antreprenorului a contractelor de achiziție publică aferente proiectelor de infrastructură de transport și/sau drumuri județene. În România, situațiile de acest gen sunt foarte frecvente, fapt care a condus la un blocaj al investițiilor. A o lua de la zero cu licitațiile într-un proiect abandonat de antreprenor, într-o cursă contracronometru a autorităților, înseamnă o pierdere sigură a fondurilor alocate, fie ele europene sau naționale. În plus, includerea în criteriile de atribuire a factorilor de evaluare privind protecția mediului nu face decât să excludă de la licitații aproape toate firmele românești, care nu dețin tehnologii și expertiză în domeniu.

Prețuri bătute în cuie

Potrivit Ordonanței de Urgență adoptată de Guvern, care modifică legislația achizițiilor publice și sectoriale, ajustarea prețului din contracte va fi interzisă în cazul în care au loc modificări legislative sau au fost emise de către autoritățile locale acte administrative care au ca obiect instituirea, modificarea sau renunțarea la anumite taxe/impozite locale, al căror efect se reflectă în creșterea/diminuarea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat prețul acordului-cadru/contractului.

Totodată, dispare și obligația autorității contractante de a ajusta prețul contractului în situațiile în care durata de derulare a procedurii de atribuire a contractului de achiziție publică se prelungește peste durata de valabilitate a ofertei, stabilită inițial prin documentația de atribuire, din motive care nu sunt imputabile contractantului sau durata de furnizare/prestare/execuție prevăzută în contract se prelungește, iar această prelungire nu se datorează responsabilității contractuale a contractantului. Pe de altă parte, autoritatea contractantă va avea dreptul să includă clauze de ajustare/revizuire a preţului, pentru contractele de servicii sau furnizare care se derulează pe o perioadă de până la 24 de luni (față de 6 luni cât era până acum).

Se opresc investițiile

Pentru a se conforma cerințelor Comisiei Europene, Executivul a scos din lege posibilitatea modificării prețurilor pe parcursul derulării contractelor, chiar și în cazul unor majorări considerabile ale prețurilor din piață, care ar duce în faliment contractorul, așa cum s-a întâmplat cu prețurile materiilor prime din construcții. Totodată, a fost abrogată și excepția pentru proiectele de infrastructură de transport de interes național, prin care entitatea contractantă avea dreptul de a stabili, în mod justificat, în documentele achiziției, durata contractului pe o perioadă mai mare decât cea necesară pentru a face față situației neprevăzute. O altă lovitură este aplicată sectorului energetic, dispărând dreptul autorității contractante de a aplica procedura de negociere fără invitație prealabilă la o procedură concurențială de ofertare pentru atribuirea contractelor sectoriale, având ca obiect execuția restului rămas de executat pentru realizarea și dezvoltarea capacităților de producere energie electrică, în situația în care acesta reprezintă mai puțin de 40% din stadiul fizic aferent obiectivului de investiții.