Cazurile de cancer provocate de poluare au explodat, în timp ce insulele de căldură din orașe afectează grav sănătatea oamenilor.

O echipă de cercetători români de la Agenția Națională de Meteorologie (ANM) a realizat un studiu inedit, combinând date legate de evoluția temperaturilor, din timpul valurilor de căldură, cu informații de la Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) privind bolnavii cu boli cronice cardiovasculare și pulmonare.

Aceștia au analizat care este efectul insulei de căldură asupra mortalității în prezent, dar și cu proiecții în viitor, când este de așteptat ca temperaturile să crească în ambele sezoane, de iarnă și de vară, din cauza schimbărilor climatice, conform G4Media.ro.

Cercetarea, începută în urmă cu patru ani, este parte a proiectului european Exhaustion, finanțat de UE. Climatologul Roxana Bojariu a spus, pentru sursa citată, că estimările mortalității la temperaturi ridicate a persoanelor cu boli cronice cardiace și pulmonare, la bărbați, sunt cu aproximativ 66% mai mari în București decât în mediul rural, în timp ce la femei sunt cu aproximativ 100% mai mari în mediul urban decât în rural, potrivit studiului publicat.

Studiul a analizat date de sănătate publică pe o perioadă de 10 ani, între 1999-2019, înainte de pandemie. Bolile sistemului circulator sunt responsabile pentru 50-60% din toate decesele din România. În București, se preconizează că insula de căldură urbană (UHI) va spori mortalitatea legată de căldură, se arată în nota de fundamentare a studiului.

Medicul Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta din București, atrage atenția că cea mai mare mortalitate cauzată de cancer provine din cancerul pulmonar. Aerul curat este soluţia pentru un plămân sănătos, fiecare respiraţie contând. Respectarea normelor de calitate a aerului ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii par dificil de realizat, însă efectele negative ale poluării casnice, ambientale şi industriale sunt reale şi se traduc în ani de viaţă pierduţi, a explicat Mahler, într-o postare pe pagina de Facebook a Institutului Marius Nasta.

Potrivit acesteia, asocierea cancer pulmonar – fumat nu mai surprinde pe nimeni. Surprinzător, totuşi, o mare parte din pacienţii cu cancer pulmonar sunt nefumători. Expunerea la particule poluante poate provoca modificări ale celulelor căilor respiratorii care declanşează cancer pulmonar. Studiile au arătat că aceste schimbări sunt vizibile la aproximativ jumătate dintre persoanele cu cancer pulmonar care nu au fumat niciodată. Unul din mecanismele descrise indică că particulele PM 2.5 provoacă inflamaţie în plămân.

Inflamaţia trezeşte celule în mod normal inactive din plămâni, celule care au mutaţii şi care cauzează cancer. Combinaţia de mutaţii care cauzează cancer şi inflamaţie poate declanşa aceste celule să crească necontrolat, formând tumori. Mutaţiile genei EGFR sunt frecvent întâlnite în cancerul pulmonar la persoanele care nu au fumat niciodată, a menţionat Beatrice Mahler.

Potrivit acesteia, un studiu care a prelucrat datele a peste 400.000 de oameni din Marea Britanie şi ţări din Asia compară ratele de cancer pulmonar mutant EGFR în zone cu diferite niveluri de poluare cu particule PM 2,5, evidenţiind rate mai mari la persoanele care trăiesc în zone cu niveluri mai mari de poluare cu PM 2,5.

43% din decesele induse de cancerul pulmonar se produc și din cauza poluării, din care doar poluarea aerului determină până la 29%. Un alt aspect îngrijorător este creşterea deceselor ca urmare a nivelului crescut de poluanţi în aerul exterior, care depăşeşte în ultimii ani mortalitatea secundară poluării casnice, determinată în mare parte de fumul de ţigară, a mai spus Beatrice Mahler.

Bucureștiul este unul dintre cele mai poluate orașe din Europa, în 2022 depășindu-se de 115 ori limitele acceptate de poluare. Bucureşti, Braşov, Iaşi şi Craiova sunt oraşele din România care au fost clasate, în anii trecuţi, ca oraşe de categoria a doua din punctul de vedere al calităţii aerului, ceea ce înseamnă că nivelul maxim admis de poluare a fost depăşit de mai mult de 35 de ori pe an. (L. Anghel).