Administratie
Dincolo de ecrane: Ziua Internațională a Sculpturii și pariul României pe „Materia Vie” în anul Brâncuși
Într-o eră dominată de dictatura pixelului și a imaginilor plate, sculptura revine în prim-plan ca o formă de rezistență culturală. Sărbătorită anual în ultima sâmbătă din aprilie, Ziua Internațională a Sculpturii nu este doar o bifă în calendarul artistic, ci un manifest pentru recuperarea tridimensionalității și a dialogului direct cu materia, într-o lume care pare să fi uitat greutatea realului.
Rezistența prin volum: Arta care nu are nevoie de traducere
Mesajul transmis cu ocazia acestei zile de Ministerul Culturii este unul tranșant: avem nevoie de repere care să ne „așeze”. Într-un context marcat de tensiuni tehnologice și sociale, în care comunicarea a devenit rapidă și superficială, sculptura forțează privitorul la o oprire necesară. Spre deosebire de ecranele reci, arta tridimensională oferă prezența fizică a obiectului și urmele palpabile ale efortului uman.
Sculptura nu este doar tehnică, ci o relație viscerală între om și univers. Astăzi, sunt celebrați deopotrivă artiștii consacrați și noile voci care explorează trasee neconvenționale, uniți de aceeași fascinație pentru volum și prezență în spațiu.
2026 – Anul Brâncuși: România își onorează „Punctul de Referință”
Anul acesta, celebrarea are o greutate simbolică aparte pentru țara noastră. 2026 a fost declarat „Anul Brâncuși”, marcând 150 de ani de la nașterea titanului de la Hobița. Ministerul Culturii subliniază că opera lui Constantin Brâncuși nu este un simplu capitol închis în manualele de istorie, ci un organism viu, mai relevant ca niciodată în contextul contemporan.
Prin finanțarea masivă a proiectelor dedicate, susținerea expozițiilor și aducerea arhivelor în fața publicului larg, autoritățile încearcă să transforme moștenirea brâncușiană într-un motor de activare culturală națională.
Reforma în cultură: De la protejarea patrimoniului la finanțări predictibile
Angajamentul față de această formă de artă trece dincolo de discursurile festive. Conform datelor oficiale, protejarea sculpturii de patrimoniu și a monumentelor istorice este gestionată prin structuri specializate, precum Direcția Patrimoniu Cultural. Totodată, proiectele contemporane beneficiază de finanțare directă, proces ce urmează a fi optimizat.
Noua lege-cadru a culturii, aflată în pregătire, promite să schimbe regulile jocului. Aceasta vizează crearea unui sistem coerent și predictibil, cu norme clare de protecție și dezvoltare pentru întreg sectorul artistic, eliminând incertitudinile financiare care au măcinat industria creativă în ultimele decade.
Istoria palpabilă: Coiful de la Coțofenești și brățările dacice, expuse la București
Pentru cei care caută un punct de plecare în explorarea formei, realitatea din teren oferă argumente imbatabile. Până pe data de 3 mai, Muzeul Național de Istorie a României găzduiește comori repatriate de o valoare inestimabilă: Coiful de la Coțofenești și două brățări dacice de aur.
Aceste piese nu sunt doar vestigii, ci dovezi ale unei măiestrii sculpturale milenare care demonstrează că arta nu are nevoie de explicații sterile, ci de prezență. Într-un apel la acțiune simplu, cetățenii sunt invitați să viziteze muzeele și să intre în dialog cu forma, reamintindu-și că spiritul unei națiuni se modelează, la propriu, în piatră, bronz și aur.
Administratie
Copil de 4 ani, găsit desculț pe stradă la miezul nopții: o oră de căutări contracronometru la Fundulea
Potrivit unei relatări publicate de Sindicatul Europol, o întâmplare petrecută aproape de miezul nopții, în orașul Fundulea, județul Călărași, arată cât de subțire este linia dintre o tragedie și un final fericit. Un copil de doar 4 ani, desculț și rătăcit pe stradă, a pus în mișcare un întreg dispozitiv de căutare și a demonstrat, încă o dată, importanța reacției rapide a autorităților și a spiritului civic.
Alarma de la miezul nopții: un copil singur pe stradă
În jurul orei 00:00, o sesizare ajunsă la poliție părea, la prima vedere, un simplu apel: un copil găsit singur pe stradă.
Realitatea s‑a dovedit a fi însă mult mai gravă. Copilul, în vârstă de aproximativ 4 ani, se rătăcise și ajunsese la circa 2 kilometri de locuința sa. Era desculț, nu își putea spune numele, nu știa unde locuiește și nu putea oferi niciun fel de date despre părinții săi.
La locul indicat au intervenit agent șef principal Iliciu Mihai și agent Alexandru Gîlcă, de la Poliția Orașului Fundulea, județul Călărași, conform sursei citate, Sindicatul Europol.
Căutare la minut: străzi verificate, telefoane date, comunitate mobilizată
După preluarea copilului, cei doi polițiști au declanșat imediat demersurile pentru identificarea familiei.
Au fost verificate străzile din zonă, s-a discutat cu localnicii, s‑au efectuat mai multe apeluri telefonice, iar informația privind copilul găsit a fost distribuită în grupurile locale ale comunității.
Timp de aproximativ o oră, căutările au continuat fără întrerupere. Minorul nu putea oferi niciun element de identificare – nici numele său, nici al părinților, nici adresa de domiciliu. Singurul lucru cert era că, undeva, o familie trecuse brusc din somn în coșmar, căutându-și copilul dispărut.
Final fericit: familia, găsită după verificări repetate
După mai multe verificări și coroborări de informații, a venit și vestea așteptată: părinții copilului au fost identificați.
Micuțul a fost predat în siguranță familiei sale, intervenția polițiștilor având, astfel, un final fericit. Potrivit relatării Sindicatului Europol, colegii de la Fundulea au reușit, la finalul intervenției, să stabilească și cum a ajuns copilul singur în stradă, în toiul nopții.
Cum a ajuns un copil de 4 ani singur, noaptea, la 2 km de casă
Din informațiile prezentate de Sindicatul Europol, copilul se trezise în timpul nopții, în timp ce părinții dormeau. A reușit să ia cheia de la ușa locuinței și a ieșit singur din casă, pornind pe străzi, fără ca nimeni să observe în primele momente lipsa lui.
Astfel, s-a îndepărtat considerabil de domiciliu, expunându-se unor pericole iminente: trafic rutier, temperaturi scăzute, persoane străine sau alte situații imprevizibile.
Poate cel mai tulburător detaliu este acela că, pentru copil, situația nu părea deloc periculoasă. Era vesel, zâmbitor și nu realiza că este pierdut sau că s-a aflat, preț de zeci de minute, în afara oricărui control sau protecție.
Lecție pentru părinți: siguranța copilului nu se oprește la ușa casei
Cazul relatat de Sindicatul Europol readuce în atenție o realitate incomodă: copiii mici pot găsi căi neașteptate de a părăsi locuința, chiar și atunci când părinții cred că toate măsurile de siguranță au fost luate.
Polițiștii le recomandă părinților să:
- asigure sistemele de închidere ale ușilor astfel încât copiii să nu poată ieși singuri;
- supravegheze îndeaproape copiii, mai ales în timpul nopții sau în perioadele în care aceștia se pot trezi dezorientați;
- discute, pe înțelesul vârstei, despre pericolele de pe stradă și despre faptul că nu trebuie să plece niciodată singuri de acasă.
Conform sursei citate, responsabilitatea adultului începe cu prevenția, nu doar cu reacția atunci când ceva rău este pe cale să se întâmple.
Polițiști și cetățeni: un efort comun care poate salva vieți
În comunicarea făcută publică, Sindicatul Europol îi felicită pe cei doi polițiști, Mihai Iliciu și Alexandru Gîlcă, pentru modul în care au gestionat situația și pentru implicarea lor într-un caz în care fiecare minut conta.
La fel de important este și gestul persoanei care a observat copilul singur pe stradă și a alertat imediat poliția, precum și al celor care au oferit ulterior sprijin în identificarea familiei.
A suna la poliție atunci când vezi un copil singur, noaptea, poate părea un gest simplu. În realitate, acel apel poate schimba total deznodământul unei situații – de la o posibilă tragedie, la o reîntâlnire fericită între copil și părinți.
Indiferența poate costa vieți
Mesajul transmis de Sindicatul Europol, pe baza acestui caz, este clar: indiferența nu trebuie să fie niciodată răspunsul atunci când vedem un om în pericol, cu atât mai puțin când este vorba despre un copil.
Un telefon dat la timp, o întrebare pusă la momentul potrivit sau un gest de solidaritate pot face diferența între viață și moarte, între o dramă ireparabilă și un final fericit. (Paul D.).
Administratie
Admiterea în școlile MAI 2026: Calendar și proceduri riguroase pentru noua sesiune
Înscriere și termene limită
Ministerul Afacerilor Interne a demarat organizarea concursurilor de admitere în unitățile de învățământ postliceal pentru sesiunea septembrie – decembrie 2026. Candidații trebuie să transmită cererile de înscriere exclusiv în format electronic până la data de 4 octombrie 2026. Pentru Școala de Pregătire a Poliției de Frontieră „Avram Iancu” din Oradea, procesul de înscriere se realizează prin platforma „Hub de servicii la nivelul MAI”.
Capacitate de școlarizare
Pentru această sesiune au fost scoase la concurs un total de 3.640 de locuri, distribuite între principalele instituții de învățământ ale ministerului, după cum urmează:
- Școala de Agenți de Poliție „Vasile Lascăr” Câmpina: 1.733 locuri
- Școala de Agenți de Poliție „Septimiu Mureșan” Cluj-Napoca: 417 locuri
- Școala de Pregătire a Poliției de Frontieră „Avram Iancu” Oradea: 340 locuri
Probele de concurs și măsurile anti-fraudă
Evaluarea candidaților cuprinde o probă fizică (28 octombrie – 4 noiembrie 2026) și o probă scrisă de evaluare a cunoștințelor (7 noiembrie 2026). Proba scrisă, cu o durată de trei ore, vizează competențe în limba română, limbi străine, legislație specifică și raționament logic. Pentru a asigura corectitudinea procesului, probele sunt înregistrate audio-video, iar corectarea lucrărilor se efectuează în prezența candidaților. Orice tentativă de fraudă atrage eliminarea imediată din concurs.
Repartizarea candidaților de la Academia de Poliție
O noutate importantă permite candidaților respinși la Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, care au obținut cel puțin media minimă de admitere, să fie repartizați pe locurile din școlile postliceale, fără a mai susține un nou concurs. Opțiunile în acest sens trebuie exprimate până la data de 4 octombrie 2026. (Paul D.).
Administratie
Femeie din Etiopia, găsită ascunsă sub o pătură într-un autoturism la Calafat
Șoferul macedonean intenționa să o transporte din Grecia în Germania
Polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Calafat au descoperit o femeie din Etiopia care încerca să intre ilegal în România, ascunsă sub o pătură pe bancheta din spate a unui autoturism.
Verificarea a avut loc în urma unei acțiuni de tip „BLITZ” desfășurate pe DN 56, în parcarea din apropierea stației de taxare a podului Calafat–Vidin, pe sensul de mers Bulgaria–România.
Femeia nu avea documente valabile
Autoturismul, înmatriculat în Germania, era condus de un cetățean macedonean și circula pe ruta Grecia–Germania. În timpul controlului, polițiștii au observat că pe bancheta din spate se afla o persoană ascunsă sub o pătură.
Femeia a declarat că este cetățeană etiopiană și că nu deținea documente de identitate sau de călătorie valabile care să îi permită trecerea frontierei și deplasarea în spațiul Schengen, potrivit prevederilor legale.
Verificările au indicat că, în urmă cu două zile, șoferul o preluase de pe teritoriul Greciei, cu intenția de a o transporta până în Germania.
Dosar penal pentru trecere frauduloasă a frontierei
În acest caz, polițiștii de frontieră au întocmit o lucrare penală pentru săvârșirea infracțiunii de trecere frauduloasă a frontierei de stat, în cazul femeii, și pentru complicitate la această faptă, în cazul cetățeanului macedonean.
Cercetările continuă, urmând ca unitatea de parchet competentă să dispună soluțiile legale la finalizarea acestora. Ulterior, femeia a fost preluată de autoritățile bulgare pentru continuarea cercetărilor.
Cooperare româno-bulgară la frontiera internă Schengen
Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu desfășoară permanent acțiuni în cooperare cu Poliția de Frontieră din Republica Bulgaria. Măsurile urmăresc gestionarea fluxurilor migratorii, combaterea infracționalității transfrontaliere și aplicarea măsurilor compensatorii la frontiera internă Schengen.
Cooperarea include intensificarea schimbului de informații operative și organizarea unor acțiuni comune pentru menținerea siguranței în spațiul Schengen. (Sava N.).
-
Exclusivacum 3 zileMafia de Prahova: polițiști, procurori și alte lemne strâmbe. „Manea, Portocală, 21 de metri cubi de dreptate și o bătaie ca la birtul comunal”
-
Exclusivacum 4 zile„GRĂDINIȚA DE CADRE” DIN IPJ PRAHOVA, EPISODUL 61: ZEII FĂRĂ RCA, ȘEFII CU 2,66 ȘI PROSTIMEA CARE SUNĂ LA 112
-
Featuredacum 2 zileȘeful care confundă polițiștii cu sticlele din ladă
-
Exclusivacum 2 zileGNM Prahova dă cu „sancțiunea”, APM Prahova spală păcatele: stația de epurare de la Corlătești, cloaca „autorizată” a Prahovei (I)
-
Exclusivacum o ziImperiul cu bule stinse: „familia” Coca‑Cola Ploiești, între cumetrii, mașini de firmă și sclavie la normă
-
Exclusivacum o ziMarele frate digital și mica ușă din spate: Legea 123/2026 și aventura românească a supravegherii „cu bună-credință”
-
Ancheteacum 2 zileMircea Negulescu mai încearcă o dată ușa Justiției – și o încasează în față
-
Exclusivacum 4 zile„Nu e treaba noastră”. Cum pasează ANSPDCP responsabilitatea în scandalul procedurii secrete PS‑MAI‑DGMRU‑125



