Anul care stă să se încheie a fost caracterizat de creşterea competiţiei globale şi amplificarea ameninţărilor pentru securitatea euroatlantică, cauzate, în special, de războiul de agresiune dus de Rusia împotriva Ucrainei. Numărul conflictelor globale și riscul de apariție a unor noi zone de confruntare au sporit și anul acesta, cu zone fierbinți în Orientul Mijlociu, Caucaz și Africa, la care se adaugă zone cu potențial ca Marea Chinei de Sud, Balcanii de Vest și, mai nou, nordul Americii de Sud. Anul 2023 a dovedit că este nevoie ca actorii publici și privați să-și schimbe mentalitatea și să facă trecerea de la era în care totul era planificabil, previzibil, controlabil, concentrat pe eficiență, la era în care orice se poate întâmpla în orice moment, în care trebuie să ne așteptăm la neașteptat, inclusiv la război, pentru că agresiunea a început să înlocuiască diplomația.

Pe lângă războiul din Ucraina, care se desfășura deja de aproape un an, începutul lui 2023 a debutat cu tensiuni între SUA și China, ca urmare a unor incidente care au presupus survolul neautorizat al teritoriului american de baloane, cel mai probabil, de spionaj. Oficialii americani au detectat primul balon, la 28 ianuarie, când a intrat în spațiul aerian american de lângă Insulele Aleutine. Balonul a traversat Alaska, Canada și a reintrat în spațiul aerian american deasupra statului Idaho. La 4 februarie, un avion de luptă F-22 Raptor de la Baza Aeriană Langley, Virginia, a lansat împotriva acestuia o rachetă AIM-9X Sidewinder. Balonul a căzut la aproximativ 10 km de coastă, în ape cu o adâncime de circa 15 m.

Beijingul şi-a exprimat nemulţumirea şi protestul puternic faţă de doborârea de SUA cu forţă millitară a balonului chinezesc fără pilot. De asemenea, la 6 februarie, ministrul adjunct de externe al Chinei, Xie Feng, a făcut, în numele guvernului chinez, demersuri pe lângă responsabilul Ambasadei SUA în China, subliniind că balonul a intrat în mod accidental în spaţiul aerian al SUA, fiind un incident de forţă majoră. Până la 12 februarie, au avut loc trei astfel de incidente.

La 12 iulie, pe lângă deblocarea candidaturii Suediei, la summitul de la Vilnius, aliații NATO au aprobat cel mai cuprinzător plan de apărare de la sfârșitul Războiului Rece. Conform noilor planuri, NATO și-a propus să aibă 300.000 de militari pregătiți să acționeze rapid ca forța de răspuns, inclusiv o putere aeriană și navală semnificativă, a indicat, la vremea respectivă secretarul general Jens Stoltenberg, care a precizat că aliații au aprobat noul plan de acțiune pentru creșterea producției de apărare, care va accelera achizițiile comune, va spori interoperabilitatea și va genera investiții și capacitate de producție.

La 19 septembrie, Azerbaidjanul a trimis trupe susținute de artilerie în Karabahul de Munte, enclava etnicilor armeni, pentru a prelua cu forța controlul regiunii separatiste. În mai puțin de o zi, separatiștii armeni au fost înfrânți și au depus armele, Baku reușind să reia controlul asupra regiunii pe care o deține în conformitate cu dreptul internațional. De data aceasta, armata Armeniei nu a mai intervenit, astfel că trupele etnicilor armeni din Karabah au capitulat în 24 de ore şi au acceptat un acord de încetare a focului.

În noiembrie 2023, Comisia Europeană a emis o recomandare de deschidere a negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina. Pentru ca, la 14 decembrie, liderii statelor Uniunii Europene, reuniţi la summitul de la Bruxelles, să decidă deschiderea negocierilor de aderare. Anunţul a fost făcut de preşedintele Consiliului European, Charles Michel.

Iar începutul lunii decembrie a adus în atenție un conflict ce stă să izbucnească în America de Sud. Comunitatea internaţională este îngrijorată de tensiunea tot mai mare dintre Venezuela şi Guyana în legătură cu Essequibo, o regiune bogată în petrol aflată în dispută între cele două ţări. Caracas revendică de zeci de ani Essequibo, un teritoriu de 160.000 kilometri pătraţi reprezentând mai mult de două treimi din Guyana. Însă, sfârșitul lui 2023 aduce cu sine și pericolul unei invazii venezuelene în țara vecină.

Putin, urmărit internațional și la un pas de lovitură de stat

La 17 martie, Curtea Penală Internaţională a emis un mandat de arestare pe numele preşedintelui rus Vladimir Putin, pentru crime de război comise în Ucraina, de la declanşarea invaziei ruse la scară largă. El este responsabil pentru crima de război de deportare ilegală a populației (copii) și cea de transfer ilegal de populație (copii) din zonele ocupate ale Ucrainei în Federația Rusă. Infracțiunile au fost comise pe teritoriul ocupat ucrainean cel puțin începând cu 24 februarie 2022.

Anul acesta, speranțele Rusiei privind victoria în Ucraina s-au prăbușit una câte una. Putin a început prin a crede, inițial, că o va ocupa în trei zile, apoi, într-o săptămână. A sperat, ulterior, că ucrainenii vor ceda după o lună sau două de lupte grele. Kremlinul a crezut că Europa va abandona Kievul, după o iarnă rece, în lipsa gazului rusesc, apoi că va reuși să-i îngenuncheze pe ucraineni, atacând orașele, lovind infrastructura critică și zonele rezidențiale. În schimb, și în 2023, invazia s-a dovedit un dezastru pentru armata lui Putin și economia rusă.

Mai mult decât atât, la sfârșitul lunii iunie, liderului de la Kremlin i-a trecut glonțul pe la ureche, după ce o coloană militară de mercenari Wagner, în frunte cu liderul ei Evgheni Prigojin, a pornit în marș spre Moscova. În mai puțin de 24 de ore, Prigojin a declanșat o rebeliune armată împotriva conducerii Rusiei, a capturat orașul Rostov-pe-Don și și-a trimis mercenarii în marș, spre capitala rusă. Mercenarii Wagner au mărșăluit 800 de kilometri în Rusia, au doborât șapte aeronave militare (șase elicoptere și un avion), au preluat controlul asupra comandamentului militar regional de sud și a două aeroporturi militare, au provocat panică la Moscova (trupele au săpat tranșee, primarul le-a spus tuturor să stea acasă) și, apoi, s-au oprit la 200 de km de capitală. După o înțelegere negociată, potrivit variantei oficiale, de președintele belarus Alexandr Lukașenko, Kremlinul a lăsat să se înțeleagă că a renunțat la acuzațiile de trădare împotriva lui Prigojin, care a acceptat să-și retragă luptătorii și să plece în Belarus.

La 23 august, la doi luni de la lansarea rebeliunii, liderul grupului Wagner, Evgheni Prigojin, adjunctul său, Dmitri Utkin, şi alţi opt pasageri au murit în urma prăbuşiri unui avion privat de dimensiuni mici, în regiunea Tver, din Rusia.

Orientul Mijlociu, aruncat în aer de Hamas

La începutul lunii octombrie, Hamas a lansat una dintre cele mai ample invazii pe teritoriul israelian. Israelul a ripostat cu lovituri aeriene, declanșând, ulterior, și o operație terestră, cu scopul declarat de a distruge organizația teroristă Hamas.

În dimineața zilei de 7 octombrie, Hamas, gruparea teroristă palestiniană care controlează Fâșia Gaza, a început să lanseze mii de rachete, lovind ținte până la Tel Aviv și la periferia Ierusalimului. La aproximativ o oră după primele atacuri cu rachete, militanții Hamas au intrat în Israel pe uscat, pe mare și din aer (cu motoparapante), potrivit armatei israeliene, ceea ce a dus la unele dintre primele bătălii între forțele israeliene și teroriste pe teritoriul israelian în ultimele decenii. Militanții s-au infiltrat în 22 de orașe și baze ale armatei israeliene și au luat ostatici civili și militari.

Hamas și grupul Jihadul Islamic au anunțat că au luat ostatici sute de oameni din interiorul Israelului. Printre captivi se numără militari și civili, inclusiv femei, copii și bătrâni, în mare parte israelieni, dar și de alte naționalități. Pe rețele sociale au fost distribuite imagini cu oamenii înarmați care s-au dezlănțuit ore întregi, trăgând oameni afară din case și împușcând civili de-a lungul autostrăzilor și la un festival de muzică techno la care participau mii de tineri. Peste 1.400 de israelieni au fost masacrați într-un interval de 24 de ore, iar peste 240 au fost răpiți și transportați în Gaza. Teroriștii au comis atrocități de nedescris în orașe, comunități, baze ale IDF și la Festivalul de Muzică Nova.

Două zile mai târziu, armata israeliană a ordonat un asediu total asupra Fâşiei Gaza, controlată de Hamas. De asemenea, Israelul a lansat atacuri aeriene în Gaza. Răspunsul Israelului la atacurile lansate de gruparea militantă islamistă Hamas va schimba Orientul Mijlociu, a declarat, atunci, premierul israelian Beniamin Netanyahu. La sfârșitul lunii octombrie, militarii Forțelor de Apărare ale Israelului (IDF) au început operațiile la sol în Fâșia Gaza, ca parte a intensificării ofensivei împotriva organizației teroriste Hamas.

La 13 decembrie, în a 68-a zi a războiului, armata israeliană a anunţat că 115 dintre soldaţii său au murit în Fâşia Gaza de la debutul ofensivei. Ministerul Sănătăţii al guvernului Hamas a anunţase, cu o zi înainte, că 18.412 de persoane au murit în bombardamentele israeliene.

Ucraina rezistă de doi ani în fața invaziei Rusiei

La 14 decembrie, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat că, în cazul unei victorii a Rusiei în Ucraina, există un risc real ca Vladimir Putin să nu se oprească aici. Sprijinul nostru nu este un act de caritate, este o investiţie în securitatea noastră, a adăugat el.

Reacția lui Stoltenbeerg vine după ce s-a constatat că ajutorul militar acordat Ucrainei a devenit subiect de controversă în SUA și UE, deoarece cetățenii sunt obosiți de război și de Ucraina, în general, aceștia ignorând ceea ce ar însemna o eventuală înfrângere a Ucrainei. Pentru că, așa cum au avertizat mai mulți specialiști, întreaga lume va fi aruncată într-un război în care primele victime vor fi statele europene de pe flancul estic, inclusiv România. Pentru a preveni ca acest război să devină un cerc vicios, este nevoie de o pace durabilă, una în care Rusia să nu mai amenințe niciodată Ucraina. Iar un astfel de rezultat nu poate fi atins fără mijloace militare.

În 2023, numărul militarilor ruși care au fost uciși sau răniți, în războiul ilegal și nejustificat purtat de Moscova în Ucraina, a ajuns la câteva sute de mii. De asemenea, de la începutul invaziei din februarie 2022, Rusia a pierdut mii de tancuri. Un raport declasificat al serviciilor de informaţii americane estimează că Rusia a pierdut în Ucraina 315.000 de militari, morţi şi răniţi, adică aproximativ 87% din efectivele angajate în acest război la începutul conflictului. În acelaşi raport, se precizează că pierderile Rusiei în personal şi blindate au întors cu 18 ani în urmă efortul de modernizare al armatei ruse, care a fost nevoită să mobilizeze peste 300.000 de rezervişti anul trecut, a coborât standardele de recrutare pentru a trimite pe front deţinuţi şi a repus în funcţiune echipamente militare vechi pentru a le înlocui pe cele distruse, cum a fost cazul reactivării unor tancurilor T-62 fabricate în anii ‘70.

Între timp, conflictul din Ucraina a trecut la o nouă etapă. Generalul Valerii Zalujnii, șeful Statului Major al Armatei Ucrainei, consideră că războiul cu Rusia a trecut la etapa războiului pozițional, cu bătălii statice și consumatoare de resurse. Iar, pentru a învinge, Ucraina are nevoie de arme de înaltă tehnologie. Comentariile lui Zalujnii au venit la cinci luni după ce armata ucraineană a declanșat mult așteptata contraofensivă la începutul lui iunie. Vizând mai multe axe din estul și sudul țării, operația de amploare a adus câștiguri teritoriale limitate.

Unul dintre cele mai importante succese ale contraofensivei ucrainene de anul acesta este împiedicarea rușilor să obțină noi câștiguri teritoriale. Meritul principal l-au avut operațiile ofensive ucrainene în sud și est. Un alt succes îl reprezintă degradarea forței flotei Rusiei de la Marea Neagră. Loviturile ucrainene asupra comandamentului din Sevastopol și a mai multor nave aflate în larg sau la cheu au făcut posibilă crearea unui coridor alternativ pentru cereale și au provocat retragerea parțială a navelor Moscovei spre țărmul rusesc.

În 2023, Ucraina și-a îmbunătățit apărarea aeriană, dispunând de sisteme de armament NATO, cum ar fi IRIS-T și PATRIOT. Încă mai trebuie lucrat la securizarea porturilor dunărene de la Marea Neagră, dar situația din prezent este diferită față de cea de anul trecut.

Și nu în ultimul rând, nu trebuie uitat că un alt succes important al ucrainenilor îl reprezintă îmbunătățirea capacităților de lovire, prin intermediul rachetelor cu rază lungă de acțiune, de tipul ATACMS, Storm Shadow și SCALP, în timp ce se așteaptă intrarea în serviciul de luptă a avioanelor F-16. (M. Batca).