Administratie
În perioada 8-10 decembrie s-a desfășurat Concursul Național de Drept Umanitar și Dreptul Refugiaților Nicolae Titulescu, ediția 2023
Acesta se organizează anual, din 2008, și se adresează mediului academic, fiind singurul concurs care are ca scop promovarea dreptului internațional umanitar și a dreptului refugiaților în rândul studenților și masteranzilor. Coorganizatorii ediției din acest an au fost Comisia Națională de Drept Internațional Umanitar, Centrul de Drept Internațional Umanitar al Armatei din Universitatea Naţională de Apărare Carol I, Ministerul Justiției, Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiați, Comitetul Internațional de Cruce Roșie, Societatea Națională de Cruce Roșie din România, Asociația SIMA și Joy Legal & Business – SCP Beatrice Onica-Jarka şi Asociații.
Deschiderea oficială a concursului a avut loc la Universitatea Națională de Apărare Carol I. Cu acest prilej, adresându-se concurenților, rectorul universității, general-maior Eugen Mavriș, a subliniat: Pentru dumneavoastră, participarea la acest concurs va fi cu siguranță o experiență unică și deosebită, care vă va ajuta ca viitori specialiști în domeniile dreptului internațional umanitar și dreptului refugiaților.
Concursul are scopul de a intensifica cooperarea între universități, organizații neguvernamentale și societatea civilă, dar și de a sprijini formarea viitorilor specialiști în domeniile respective. Existența lui este necesară și importantă, având în vedere că evenimentele care se prefigurează în actualul mediu de securitate arată că, uneori, sunt încălcate normele de drept internațional umanitar, drepturile refugiaților și drepturile omului.

Și în acest an, coordonatoarea concursului (de fapt, inițiatoarea acestui proiect) a fost Beatrice Onica-Jarka, iar juriul a fost format din experți în domeniu: Ovidiu-Lorin Hagimă, reprezentantul Ministerului Justiției, Luiza
Mihoci, reprezentanta Crucii Roșii, și colonelul Mădălina-Daniela Ghiba, șeful CDIU, structură care asigură secretariatul permanent al Comisiei Naționale de Drept Internațional Umanitar.
La ceremonia de deschidere și la aceea pentru decernarea premiilor au luat parte Pablo Zapata, reprezentantul UNHCR în România, și Charlotte Nicole, șeful Misiunii Comitetului Internațional de Cruce Roșie în România.
S-au înscris la concurs cinci echipe formate din câte trei studenți și masteranzi, două de la Universitatea București și câte una de la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, Academia Forțelor Terestre Nicolae Bălcescu și Universitatea Națională de Apărare Carol I.

Cu prilejul dezbaterilor care au avut loc a doua zi, la sediul Crucii Roșii, concurenții și-au demonstrat iscusința în a rezolva scenariile impuse de juriu, jucând diverse roluri și pronunțându-se asupra unor chestiuni de drept internațional umanitar și dreptul refugiaților. În urma probelor, au rămas în finală două echipe, de la Universitatea București și de la Universitatea Lucian Blaga.
La 10 decembrie, data când se sărbătorește Ziua Drepturilor Omului, la sediul Ministerului Justiției, a avut loc confruntarea decisivă pentru stabilirea câștigătorului concursului.
În cadrul acesteia, cele două echipe finaliste au interpretat rolurile a două state – unul membru NATO și altul prezumtiv agresor – care au solicitat o reuniune de urgență a Consiliului NATO, pentru a se decide dacă este sau nu necesar să se activeze art. 5 din Tratatul Nord-Atlantic.

Câștigătorii marelui premiu: Nicolae Axel Donuțiu, George Dan Floarea și Ana-Maria Edu.
Rolul secretarului general al NATO a fost interpretat de secretarul de stat Mihai Paşca din Ministerul Justiției, amfitrion al ultimei zile de concurs, dar și președintele juriului.
După deliberări, Premiul Maxima cum Laudae a fost atribuit studenților de la Facultatea de Drept din Universitatea Lucian Blaga, pregătiți de profesorii Andreea Nicoleta Dragomir și Sergiu Gabriel Berindea. Echipa va participa, anul viitor, la Concursul internațional de drept internațional umanitar și dreptul refugiaților.
Studentele din anul III de la Facultatea de Drept a Universității București – Elena Iustina Boca, Diana Hannelore Drăgan și Alexandra Adomnicăi – au obținut premiul II și premiul pentru cea mai bună echipă la dreptul refugiaților. Diana Hannelore Drăgan a obținut și Premiul Constantin Cunescu, oferit de Beatrice Onica-Jarka & Asociații pentru cel mai promițător tânăr profesionist al dreptului.

Echipa U.N.Ap.
Pentru cea mai bună coeziune și colaborare cu celelalte echipe, masteranzilor de la Universitatea Națională de Apărare Carol I li s-a decernat premiul VOX POPULI. În plus, Elena-Andreea Strugaru a primit și premiul Nicolae Titulescu, acordat pentru cel mai bun orator.
Premiul Vespasian Pella a fost acordat studentului Darius-Alexandru Ghiță, din Universitatea Lucian Blaga, pentru cel mai bun eseu.
La finalul concursului, secretarul de stat Mihai Paşca ne-a declarat: Cred că am avut parte de prezența unor copii minunați și că este foarte important să facem cât mai cunoscută această ramură a dreptului internațional.

Cred că este vital, în lumea în care trăim în această perioadă și în contextul geopolitic internațional, mai ales cu ce se întâmplă la granițele României, să înțelegem care sunt principiile ce guvernează dreptul internațional umanitar, care, de multe ori, este o ultimă redută pentru păstrarea civilizației atunci când conflictele dezumanizează.
Și cred că România, care a avut întotdeauna specialiști strălucitori în această ramură a dreptului, are datoria să continue să pregătească astfel de specialiști. Văzând pasiunea concurenților și plăcerea cu care au participat la acest concurs, modul în care s-au angajat în aceste dezbateri, am mai mult decât speranța, aproape certitudinea, că dintre ei se vor ridica specialiști în această zonă a dreptului. (I. Nedelcu, foto – Eugen Mihai).
Administratie
Operațiune de amploare a Poliției de Frontieră: Șase autoturisme furate, evaluate la 2 milioane de lei, interceptate
Poliția de Frontieră Română a dat o lovitură semnificativă rețelelor de traficanți de autoturisme furate, interceptând, în doar câteva zile, șase vehicule a căror valoare cumulată depășește două milioane de lei. Acțiunile, desfășurate de Garda de Coastă, alături de inspectoratele teritoriale ale Poliției de Frontieră Giurgiu și Iași, demonstrează eficacitatea colaborării interne și internaționale în combaterea infracționalității transfrontaliere.
Bilanț impresionant: Peste 2 milioane de lei, recuperate în trei zile
Într-o serie de operațiuni coordonate, polițiștii de frontieră au depistat șase autoturisme care figurau în atenția autorităților europene. Trei dintre acestea fuseseră chiar dezmembrate, într-o tentativă elaborată de a le disimula proveniența și de a le exporta ilegal. Valoarea totală estimată a bunurilor recuperate se ridică la aproximativ 2 milioane de lei, conform estimărilor Poliției de Frontieră.
Schema sofisticată din Portul Constanța: Caroserii dezmembrate, motoare ascunse
Un caz elocvent de ingeniozitate infracțională, dejucat de autorități, a avut loc în Portul Constanța, între 26 și 28 ianuarie. Polițiștii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă, în cooperare cu ofițeri Frontex, au derulat o acțiune de prevenire și combatere a traficului internațional de autovehicule furate. În baza unei analize de risc, aceștia au efectuat un control amănunțit asupra unei semiremorci înmatriculate în Polonia, care transporta trei caroserii auto, lipsite de motoare și alte componente esențiale, declarate în documente ca „piese auto uzate”. Verificările au scos la iveală că seriile de șasiu înscrise nu erau autentice. Extinderea controlului a dus la identificarea unei a doua semiremorci, în care se aflau motoarele, cutiile de viteze și celelalte componente aparținând caroseriilor. Prin coroborarea datelor, s-a stabilit că două dintre autoturisme fuseseră furate din Germania, iar cel de-al treilea din Suedia. Întregul ansamblu de bunuri – caroserii și piese componente – a căror valoare se ridică la aproximativ 320.000 de euro (circa 1,6 milioane de lei), a fost indisponibilizat la sediul Gărzii de Coastă. A fost deschis un dosar penal pentru săvârșirea infracțiunilor de tăinuire, fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals.
Pe firul hoților: De la Norvegia la Frontiera de Est
Un alt caz notabil a avut loc la Punctul de Trecere a Frontierei Stânca, unde polițiștii de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Iași au depistat un autoturism furat din Norvegia. Vehiculul, evaluat la 216.000 de lei, era transportat pe o platformă de către un cetățean ucrainean. Conducătorul auto a declarat că achiziționase autovehiculul de la o persoană cunoscută, prin intermediul unei platforme online, fără a fi la curent cu situația juridică a acestuia. Și în acest caz, autoturismul a fost indisponibilizat, iar cercetările continuă sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tăinuire, au precizat reprezentanții Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Iași.
Intervenții rapide la Punctele de Trecere: Giurgiu, pe urmele mașinilor dispărute
În ultimele două zile, polițiștii de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu au depistat, de asemenea, două autoturisme urmărite în vederea confiscării, semnalate de autoritățile din Ungaria și Germania. În ambele situații, s-au întocmit dosare penale pentru tăinuire. Mai mult, în cazul unuia dintre conducătorii auto, verificările au relevat că acesta nu deținea permis de conducere, fiind cercetat și pentru această infracțiune. Autovehiculele, cu o valoare totală de 150.000 de lei, au fost indisponibilizate pentru continuarea cercetărilor, au informat oficialii Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu.
Cheia succesului: Cooperare internațională și schimb de informații
Aceste rezultate subliniază importanța cooperării constante dintre Poliția de Frontieră Română și autoritățile partenere externe. Schimbul operativ de informații s-a dovedit a fi un element esențial în combaterea infracționalității transfrontaliere, consolidând eforturile de a securiza granițele și de a proteja bunurile cetățenilor, atât la nivel național, cât și european. (Paul D.).
Administratie
Adio, birocrație! Agricultura ecologică și silvicultura românească intră în era digitală
Un nou suflu de modernizare traversează sectorul agricol și silvic din România. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a anunțat lansarea unui proiect ambițios de digitalizare, menit să simplifice radical procedurile administrative și să elibereze fermierii și silvicultorii de povara hârtiilor și a drumurilor inutile. Promisiunea este clară: mai puțină birocrație, mai mult timp dedicat producției și gestionării eficiente a resurselor.
Modernizarea la cheie: Un pas decisiv spre eficiență
Inițiativa, descrisă de Ministerul Agriculturii ca un „pas major spre modernizare”, vizează implementarea unui sistem digital integrat. Acesta va aduce servicii publice modernizate și proceduri simplificate, contribuind la o interacțiune fluidă între cetățeni și instituțiile statului. Obiectivul principal este eliminarea barierelor birocratice care, până acum, au îngreunat activitatea în două sectoare vitale pentru economia românească: agricultura ecologică și regimul silvic.
Beneficii concrete: Simplificare și transparență pentru agricultori și silvicultori
Ce înseamnă această transformare pentru miile de fermieri ecologici și pentru profesioniștii din domeniul silvic? Impactul este direct și pozitiv. Ei vor beneficia de:
- Servicii publice digitalizate și proceduri simplificate, accesibile online.
- Integrare cu baze de date naționale și europene, ceea ce elimină necesitatea de a depune repetat acte pe care statul le deține deja – un adevărat „fără drumuri inutile”.
- Eficiență sporită în relația cu instituțiile MADR și Garda Forestieră Națională, traducându-se în timpi de răspuns reduși și procese administrative accelerate.
Investiție europeană în viitor: Peste 39 de milioane de lei pentru digitalizare
Proiectul de digitalizare nu este doar o promisiune, ci o realitate susținută financiar. Cu o investiție totală de peste 39 de milioane de lei, inițiativa este cofinanțată de Uniunea Europeană, prin intermediul Programului Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (PoCIDIF). Această susținere financiară externă subliniază importanța strategică a digitalizării pentru dezvoltarea sustenabilă și creșterea competitivității în sectoarele agricol și forestier românesc. Prin această abordare modernă, România își aliniază practicile la standardele europene, consolidând un viitor mai eficient și mai productiv pentru agricultorii și silvicultorii săi.
Administratie
Renașterea gigantului farmaceutic: UNIFARM SA, de la insolvență la stabilitate financiară și strategică
Un veritabil miracol economic se petrece în sânul sistemului medical românesc, acolo unde UNIFARM SA, compania națională de medicamente și produse farmaceutice, a trecut printr-o transformare spectaculoasă. De la pragul insolvenței, cu datorii istorice ce păreau insurmontabile, UNIFARM se prezintă astăzi ca o entitate puternică și stabilă financiar, un pilon de încredere sub autoritatea Ministerului Sănătății. Anunțul a fost făcut de Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, care a felicitat echipa pentru acest parcurs remarcabil.
Datorii istorice, sterse complet: Performanța financiară a unei companii de stat
Cifrele prezentate de Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, vorbesc de la sine despre anvergura acestei redresări. În 2022, UNIFARM se confrunta cu o povară financiară copleșitoare: datorii totale de peste 1,26 miliarde de lei, dintre care peste un miliard reprezentau obligații către bugetul de stat. Astăzi, situația este radical schimbată: „Aceste datorii sunt zero. Vorbim despre o reducere de 100% a obligațiilor financiare și despre readucerea companiei pe baze solide”, a subliniat Ministrul Rogobete. Mai mult, compania a înregistrat un rezultat net cumulat de aproape un miliard de lei, demonstrând o gestionare eficientă și profitabilă.
Raportul de activitate pentru perioada 2022-2026 ilustrează o creștere exponențială a indicatorilor financiari:
- Cifra de afaceri a urcat de la aproximativ 79 milioane lei în 2022 la peste 274 milioane lei în prezent, marcând o creștere de peste 246%.
- Capitalurile proprii au făcut un salt impresionant, de la -708 milioane lei la +68 milioane lei, o corecție de peste 770 milioane lei, punând capăt anilor de dezechilibre majore. În 2022, UNIFARM înregistra pierderi de peste 400 milioane lei și un risc real de insolvență. „Astăzi, este un pilon de stabilitate pentru sistemul de sănătate”, a adăugat Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.
Extindere operațională fără precedent: Portofoliu, rețea și certificări
Dincolo de redresarea financiară, UNIFARM a cunoscut o expansiune operațională semnificativă, consolidându-și rolul vital pe piața farmaceutică din România. Portofoliul de produse a crescut de la doar 3 molecule active la peste 1.300 de produse, diversificându-și considerabil oferta. Rețeaua de distribuție deservește acum sute de spitale și mii de farmacii, asigurând o acoperire extinsă la nivel național. Această evoluție a fost însoțită de obținerea unor certificări esențiale, precum autorizația pentru un depozit central GDP (Good Distribution Practice), certificări ISO și sute de autorizații de punere pe piață.
Un sprijin real pentru sistemul sanitar: Intervenții cheie în perioada de criză
Între 2023 și 2025, UNIFARM a demonstrat că este mai mult decât o companie cu performanțe financiare, transformându-se într-un sprijin esențial pentru sistemul sanitar, capabilă să intervină rapid în situații critice.
- A furnizat produse derivate din plasmă, vitale pentru numeroase tratamente.
- A asigurat livrarea de noradrenalină către aproape 300 de unități sanitare.
- A distribuit antivirale esențiale pentru spitale și farmacii.
- A livrat peste 800.000 de flacoane de soluții perfuzabile, acoperind nevoi masive.
Toate aceste acțiuni „arată capacitatea companiei de a interveni rapid atunci când apar blocaje în piață”, a conchis Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.
Lecția UNIFARM: Rigoare, responsabilitate și consecvență
Transformarea UNIFARM SA este un exemplu elocvent despre modul în care o companie publică strategică poate fi redresată și adusă la performanță. „Această transformare demonstrează ce se poate construi atunci când o companie publică strategică este administrată cu rigoare, responsabilitate și consecvență”, a afirmat Alexandru Rogobete. De la o vulnerabilitate sistemică, UNIFARM a devenit astăzi „un sprijin real pentru pacienți și pentru spitale”, un rezultat salutat de Ministrul Sănătății, care a transmis felicitări conducerii și întregii echipe UNIFARM SA pentru acest parcurs excepțional.
-
Exclusivacum 5 zileVărbilău, SRL-ul „Cărbunaru & Co.”: Unde banul public e afacere de familie, cu happy hour la corupție! (II)
-
Exclusivacum 20 de oreClanul contabililor fericiți” din Boldești-Scăeni: Cifra de afaceri a rudei, profitul din banii publici!(I)
-
Exclusivacum 5 zileJilava: „Arhiva Neagră” a „Văduvei” și „Filmul” cu Pian care nu se mai vede! Teoroc, de la „baroneasă” la „suspectă de curățat probe” – Un blockbuster penal de neratat!
-
Exclusivacum 5 zileRăsturnare de situație la CCR: Pensiile militare, sub scut constituțional! Sindicatul Diamantul avertizează Guvernul pe tema unui „OUG” misterios
-
Exclusivacum 3 zileCircul de la Ploiești: Poliția Locală Ploiesti, azilul „ospătarilor” și coșmarul paraclinicilor politic activi – Statul de drept, în vacanță la „Revelion”!
-
Exclusivacum 5 zilePloiești, Mecca Țepelor: Il Capo și marionetele, in paradisul impunității (cu BMW și lacrimi de crocodil?)
-
Exclusivacum 3 zilePenitenciarul Giurgiu: Unde „spionii” au rămas fără baterii, iar informațiile critice mor pe drumul spre sefi
-
Exclusivacum 20 de oreIPJ Prahova: „Clanul nod în papură” – Când moralitatea e o păpușă gonflabilă și poliția, o afacere de „famiglie”!



