Administratie
Are 29 de ani, iar 15 din aceştia i-a petrecut în sistemul militar.

Locotenentul Vasile Ciceu este pilot-șef la patrula 1 elicoptere de la Grupul 256 Elicoptere Tuzla. Colegiul Naţional Militar Mihai Viteazul din Alba Iulia a fost prima staţie din lungul drum cazon străbătut până în prezent.
Cu gândul la infanterie, a devenit student, în cele din urmă, al Academiei Navale Mircea cel Bătrân. În 2013, au fost scoase la concurs mai puține locuri la academii decât numărul total al absolvenţilor celor trei colegii militare din ţară. Nu a mai depins de ceea ce îşi dorea fiecare să urmeze, ţelul fiind de a prinde un loc în mediul universitar militar. Deşi îmi doream AFT, am intrat la profilul navigaţie de la Academia Navală.
Nu i-a luat mult timp să se îndrăgostească de marină, programul de pregătire de la sfârșitul fiecărui an fiind pe placul său. La sfârșitul primului an de academie, mergem la o bază de instrucție pe malul lacului Siutghiol, unde am învățat să dau la rame la barca 10 plus unu, să merg cu canoea. Practica de la bordul bricului Mircea, la sfârșitul anului al doilea, a fost, de asemenea, o experiență care mi-a întărit convingerea că locul meu e pe mare.
A luat contact şi cu navele militare, iar, în ultimul an de facultate, și-a adjudecat brevetul pentru scafandri de luptă, dorindu-şi să ajungă operator FOS. Din păcate, la Forțele Speciale au fost locuri puține, astfel că am ajuns la bordul unui dragor maritim, în portul militar din Constanța. Opțiunea sa a fost de la început încadrarea ca ofițer scafandru, dar, din cauza comandantului dragorului, speranțele pentru un transfer i-au fost retezate. Tu pleci de aici când vreau eu, stai aici doi ani și după aia mai vedem, i s-a transmis. Dacă mi s-ar fi permis să-mi urmez visul, este posibil ca acum să ne fi întâlnit la divizionul de scafandri.
A ajuns să fie demobilizat, deşi făcea parte dintr-un divizion destul de activ din punctul de vedere al ieșirilor pe mare. La Divizionul 146 Nave Minare-Deminare a fost încadrat ca ofiţer de luptă antisubmarin, arme sub apă. Participa la diverse exerciții pe mare, atât în grupări navale internaţionale, cât şi naționale, însă a simțit că locul său nu e acolo.
În august 2018, după cinci luni la bordul dragorului maritim, a luat hotărârea să-şi facă raport pentru a participa la selecția pentru cursul de pilot naval, activat din ofițer de marină. A primit răspuns favorabil, iar, după probele de la Institutul Național de Medicina Aeronautică și Spațială de la București, a fost admis, alături de încă cinci colegi. Nu este o ciclicitate de admitere, formarea de piloți din ofițeri de marină făcându-se atunci când Grupul 256 Elicoptere cere acest lucru.
În martie 2019, a început cursul de pilot la Baza Aeriană de la Boboc, unde, într-un an de pregătire teoretică și practică, a zburat cu elicopterul IAR-316 Alouette. După ce am bifat numărul necesar de ore pe acest elicopter, am fost repartizați în două baze ale Forțelor Aeriene române: trei, în Baza 95 din Bacău, alţi trei în Baza 71 din Câmpia Turzii. Aici am zburat cu IAR 330 Puma Socat, după care ne-am întors la Grupul 256 imediat după ce am fost brevetați. Nu a avut probleme cu adaptarea, însă 2021 a fost un an în care Grupul 256 a participat la patru misiuni internaționale, după ce două dintre elicoptere intraseră într-un proces de reparații capitale. Nu am avut parte de o instrucție continuă. S-a zburat foarte puțin, pentru mine acesta fiind un factor demoralizator. În schimb, am avut timp să ne pregătim din punct de vedere teoretic.
Locotenentul simte că reprezintă un avantaj profesional faptul că el și colegii săi sunt absolvenți ai Academiei Navale, înțelegând mai bine zborul și apuntarea pe o navă de luptă. Știi foarte bine care este componența echipajului, care sunt rolurile fiecăruia, serviciul de luptă la bordul navei. Îți este foarte ușor să înțelegi anumiți termeni specifici pe care îi înveți în patru ani de academie. Până să ajung la elicoptere, am făcut și ofițer de cart, am fost specialist pe arme sub apă și am participat la misiuni de genul celor executate în prezent.
Când am deschis subiectul legat de satisfacția financiară și dotările unității, nu a ezitat să-și spună ofurile. Nu pot să ascund anumite lucruri, sunt dispus să merg în audiență și să vorbesc despre ceea ce mă nemulțumește. Are colegi de liceu militar cu care ține legătura, spunând că îi pare foarte rău că mulți dintre ei și-au dat demisia din sistem sau se gândesc la acest lucru. Dă exemplul unei foste colege, șefă de promoție atât în colegiu, cât și la Academia Tehnică Militară. A renunțat la cariera militară. Îmi spune că ce face acum îi place mai mult, dar de ce? Pentru că șefii din armată îi dădeau sarcini mult mai multe decât ar fi putut duce, nu știa de care să se apuce mai întâi, după care se alegea cu țipete din partea lor, întreabă și răspunde tot el. Salariul pe care îl avea era insuficient, raportat la munca depusă și pregătirea profesională. Sincer, era foarte bună în ceea ce făcea.
Un alt coleg, continuă el, la fel, și-a dat demisia din sistem, lucrează la București, iar acum vrea să dea armata în judecată pentru unele probleme pe care le-a întâmpinat. Șefii nu țineau cont de rapoartele sale, nu-l înțelegeau. Cred că schimbarea mentalității în unele unități este esențială. Noi nu avem astfel de probleme aici, dar în alte unități există. Nu poate să-mi spună cineva că omul acela nu știa ceva când el a absolvit primul! Știu foarte bine ce vorbesc, întrucât mă întâlnesc frecvent cu foștii colegi de liceu, mergem la diverse evenimente unde vorbim despre carieră și de ce unii colegi au plecat în alte sisteme, precum MAI, SPP, SRI. Ei au intrat în școli pe locurile Ministerului Apărării Naționale, iar acum pleacă la MAI și spun că le este mult mai bine, au alte condiții. Eu îmi doresc ca sistemul militar să se dezvolte, dar trebuie să țină pasul cu timpurile.
Dacă ar primi o ofertă din mediul civil ar accepta-o?, îl întreb. Aș sta puțin pe gânduri, dar, dacă ar fi o ofertă foarte bună din punct de vedere financiar, nu aș spune nu. Cred că mi-ar fi mai greu cu adaptarea, m-ar cuprinde dorul de unitate și de colegi. Dacă ar fi după mine, aș pleca și i-aș chema pe toți lângă mine. Credeți-mă, când i-am arătat mamei fluturașul cu salariul meu, nu-i venea să creadă! Meseria de pilot necesită multe sacrificii personale. Încă nu am o familie, nu am copii. Mi-e foarte greu să mă văd în postura de părinte, în acest moment. În 2009, erau doar trei licee militare, acum sunt cinci. Atunci erau bine văzute, erau niște ani mai grei în România. Cine avea un serviciu la stat, într-adevăr, avea o anumită siguranță, dar în ziua de azi nu se mai aplică. Dacă n-aș pleca tot pe un post de pilot de elicopter, nu aș renunța la armată, pentru că am investit mult în pregătirea mea. E și hobby, și pasiune. Mă gândesc cu drag la armată atunci când zbor, știu că fac ceea ce îmi place, a încheiat locotenentul Vasile Ciceu. (L. Anghel).
Administratie
Poliția de Frontieră recrutează! 240 de locuri la Școala „Avram Iancu” Oradea
Administratie
Predoiu și Dačić consolidează cooperarea România-Serbia în domeniul securității și situațiilor de urgență

Viceprim-ministrul și ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a avut o întrevedere cu omologul său sârb, Ivica Dačić, viceprim-ministru și ministru de Interne al Republicii Serbia, prilej cu care au discutat despre securizarea frontierei comune, combaterea criminalității transfrontaliere, accesarea de fonduri externe nerambursabile și extinderea colaborării în domeniul situațiilor de urgență.
Parteneriat strategic bazat pe încredere reciprocă și legături interumane
Întrevederea a reconfirmat relația de respect, înțelegere reciprocă și prietenie dintre România și Serbia, subliniind importanța continuării și consolidării acesteia. Relația bilaterală are o dimensiune strategică deosebită, consolidată de legăturile interumane, comunitățile de sârbi și români din ambele state, precum și de schimburile comerciale consistente.
Intensificarea cooperării polițienești pentru combaterea infracționalității transfrontaliere
Discuțiile s-au concentrat pe intensificarea cooperării polițienești în vederea combaterii infracționalității transfrontaliere, cu accent pe traficul de migranți, de persoane și de droguri. Cei doi miniștri au convenit intensificarea schimbului de informații operative și constituirea unor formate bilaterale de colaborare operativă, precum și un schimb de bune practici pe marginea noilor amenințări din spațiul digital, negocierilor în situații de criză și operațiunilor speciale.
Monitorizarea atentă a fluxurilor migratorii și protecția eficientă a frontierei
Delegațiile s-au angajat să monitorizeze cu atenție fluxurile migratorii de pe ruta Balcanilor de Vest, printr-un schimb eficient de informații între autoritățile competente din România și Serbia, precum și cu ceilalți parteneri din regiune. Cooperarea exemplară dintre structurile de frontieră a fost salutată, convenindu-se continuarea misiunilor de patrulare în format mixt, a ședințelor lunare la nivel teritorial și a întrevederilor la nivel de conducere.
România, un vecin de încredere și un partener important pentru Serbia
Ministrul Dačić a evidențiat că România reprezintă un vecin de încredere și un partener important al Serbiei în regiune, subliniind importanța consolidării colaborării operaționale bilaterale pentru asigurarea unui climat de siguranță pentru cetățenii celor două țări.
Acord de cooperare în domeniul prevenirii și gestionării dezastrelor
În cadrul întrevederii, miniștrii Predoiu și Dačić au semnat Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Serbia privind cooperarea în domeniul prevenirii, limitării şi înlăturării efectelor dezastrelor. Acordul stabilește modalitățile tehnice de desfășurare a acțiunilor comune de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-o manieră armonizată cu cerințele europene și internaționale. (Paul D.).
Administratie
România în pragul unui blackout de 52 de ore? Ministrul Energiei trage un semnal de alarmă

România se confruntă cu un risc iminent de blackout masiv, de până la 52 de ore, dacă centralele pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia vor fi închise la sfârșitul anului 2025, conform angajamentelor asumate față de Comisia Europeană. Avertismentul a fost lansat de ministrul Energiei, Bogdan Ivan (PSD), într-o intervenție la B1 TV, în emisiunea „Bună, România!”.
Angajamente nerespectate și fonduri europene irosite: Rețeta dezastrului energetic
Ministrul Ivan a dezvăluit că scenariul sumbru este rezultatul unui studiu independent, contractat de Transelectrica, care a analizat impactul închiderii centralelor pe cărbune în contextul în care România nu a reușit să dezvolte capacități alternative de producție a energiei. Deși a primit 2,6 miliarde de euro de la Uniunea Europeană pentru a construi centrale pe gaz, panouri fotovoltaice și capacități de stocare, autoritățile române nu au realizat proiectele promise. Practic, România riscă să fie acuzată de Bruxelles că „a dat țeapă” Uniunii Europene, deși ministrul a evitat să folosească acești termeni.
Amânarea închiderii, ultima șansă? Scenariile pe masa Comisiei Europene
În prezent, autoritățile române încearcă să obțină o amânare a închiderii centralelor pe cărbune, prezentând Comisiei Europene nu mai puțin de patru scenarii, inclusiv cel al blackout-ului. „Într-o situație complicată, riscăm să avem până la 52 de ore fără energie, lucru care rezultă din acel studiu”, a declarat Ivan, subliniind că amânarea închiderii este esențială pentru a evita acest scenariu negru.
Alternativa Mintia-Iernut: O rază de speranță la orizont?
Ministrul Energiei a menționat că situația s-ar putea stabiliza la toamnă, odată cu intrarea în funcțiune a centralei de la Mintia și a celei de la Iernut. Rămâne de văzut dacă aceste proiecte vor fi finalizate la timp și dacă vor fi suficiente pentru a compensa pierderea capacităților de producție pe cărbune.
România, campioană la prețul energiei? „Pe anumite intervale orare, da”
Pe lângă riscul de blackout, România se confruntă și cu problema prețurilor ridicate la energie. Ministrul Ivan a confirmat că, „pe anumite intervale orare”, România are „cel mai scump curent electric din lume”. Această situație afectează atât consumatorii casnici, cât și competitivitatea companiilor românești, care plătesc mai mult pentru energie decât concurenții lor din alte țări. „E o problema de siguranță națională”, a avertizat ministrul, subliniind ponderea mare a energiei în costul final al produselor.
-
Exclusivacum 4 zile
PANICĂ LA MITITELU! Corupții din Poliția Penitenciară, în corzi! Vine DNA-ul?!
-
Exclusivacum 4 zile
Penitenciarul Ploiești: De la gunoaie de lux la instagramul promisiunilor pierdute – Un director cu „APT Limitat” la decență!
-
Exclusivacum 16 ore
Dezamăgire în Poliție: Tineri polițiști vor să renunțe din cauza presiunii, lipsei de sprijin și salarizării precare
-
Exclusivacum 3 zile
Justiția imobiliară română: O nouă modă – Morții dau case, judecătorii pupă cruci, poliția acoperă hoții!
-
Exclusivacum 3 zile
Marioara „ciuruitoarea”, Nichita „smecherul” și justiția „somnoroasă”: Ploieștiul, capitala fraudelor imobiliare?
-
Exclusivacum 5 zile
Panică în MAI: Guvernul vrea creșterea vârstei de pensionare, sindicatul Diamantul avertizează asupra riscurilor și inechităților
-
Exclusivacum 2 zile
Prahova sub asediu: Cum mafia imobiliară ne vinde sicrie cu vedere. „White Tower”, „City Gate”, „Mărășești”: Triunghiul Bermudelor imobiliare
-
Exclusivacum 4 zile
Coca-Cola: Sifonul penalității de la Ploiești – Cum Nan și gașca au transformat „băutura fericirii” într-un cocktail Molotov de otrăvuri și minciuni!