Connect with us

Exclusiv

Lovitura de gratie pentru gruparea de crima organizata din Prahova in episodul „Vechea și noua față a mafiei din Prahova/Tentaculele mafiei care se întind mult dincolo de granițele IPJ Prahova” (II)

Publicat

pe

Va dezvaluiam acum cateva zile faptul ca, tentaculele mafiei se întind mult dincolo de granițele IPJ Prahova dar, „Lumea” vorbește prin urbe despre sfârșitul ce se apropie a unei ere a organizatiei de criminalitatea organizată din Prahova.

Ne intrebam, pe buna dreptate, cat de impartiala poate fi judecata intr-un dosar in care inculpatii au ajuns in fata unei judecatoare pe care in trecut au vizat-o intr-o ancheta penala?

Dezvaluiam ca, o asemenea situatie incredibila poate fi intalnita la Curtea de Apel Ploiesti, acolo unde judecatoarea Georgiana Iorguta solutioneaza cauza fostilor ofiteri DGA Ploiesti, Constantin Ispas (foto) si Adrian Radulescu, desi cei doi au avut in lucru un dosar care o privea inclusiv pe judecatoarea Iorguta.

Iata ca, la termenul de ieri, 14.11.2023, judecatoare Iorguta a fost recuzata de fostul sef al Directiei Generale Anticoruptie (DGA) Prahova, Constantin Ispas si de catre fostul ofiter DGA Prahova Ionut Adrian Radulescu.

Aceasta a dat un nou termen, precizand ca „daca va fi aprobata recuzarea”, un alt „judecator” va prelua cazul…

Se incearca spalarea si albirea procurorilor Onea, Portocala si Reileanu de abuzurile savarsite si de comisa CSM.? Reamintim ca cei trei au la CSM un dosar care a fost suspendat pana la pronuntarea unei decizii in acest dosar penal. Nu poate fi vorba despre altceva decat ori, o simpla razbunare ca acesti ofiteri o cercetau penal pe ea si pe un sef important din IPJ Prahova care a acoperit si acopera o gruparte de crima organizata locala, ori un ordin al gruparii de criminalitete economico – financiar organizata despre care va dezvaluim de cativa ani de zile, grupare care  a acaparat judetul si institutiile statului roman. Oricum chiar daca faptele de care sunt acuzati acesti politsiti atacati de mafie si media lor erau adevarate, faptele sunt prescrise. Deci, raman in picioare cele doua variante pentru care aceasta judecatoare ar trebui sa RASPUNDA in fata unor organe penale, daca am avea o justitie reala si independenta….Doar daca…

Revenim cu povestea pe scurt, promitand ca vom reveni cu dezvaluiri senzationale despre presiunile acestei caracatite din IPJ Prahova, varful MAI si gruparea de crima organizata care conduce urbea lui Caragiale inca de pe vremea lui „Portocala”, pe numele lui de scena – fost procuror Negulescu Mircea de la DNA ST Ploiesti.

Poate impreuna cu cititorii nostri vom intelege atacurile media ale gruparii de criminalitate economico-finaciar organizata cu conotatii la varful IPJ Prahova si varful MAI, cum se sprijina aceasta caracatita una pe alta, actiunile ilegale si recente ale „Binomului” Lolek  – Bolek, cum se anunta in fals o alta conducere a IPJ Prahova si nu in ultimul rand de ce la comanda IPJ Prahova a fost numit un profesionist de la SICE, ca doar la SICE Prahova au fost trantite toate dosarele acestei grupari/mafii si de ce fostul sef al IPJ Prahova a facut un pas in spate tocmai datorita presiunilor acestei grupari de criminalitate economico-financiara organizata cu conotatii la varful M.A.I.

Nu incercati sa cautati un manual de instructiuni cu privire la ritualurile mafiote ale acestei grupari de criminalitate economico-finaciar organizata din Prahova. Nu veti gasi. Tot cee ace vom descoperi impreuna sunt cateva franturi caci mafiile isi impun propriile coduri si reguli. Vom incerca, insa, s ava prezntam un tablou cat mai complet din putinele lucruri stiute de autoritatile competente si repuse pe tapet intr-un dosar mamut de pe la Bucuresti. Si, da, „Lolek” are de ce sa se teama si sa fie suparat ca a picat pe tehnica cand intervenea intr-un dosar penal al unui mebru al acestei mafii:

In 2016, fostul sef al Directiei Generale Anticoruptie (DGA) Prahova, Constantin Ispas, fostul ofiter DGA Prahova Ionut Adrian Radulescu, ofiterul BCCO Ploiesti Emanuel Saghel si Constantin Sebastian Ristea au fost trimisi in judecata intr-un dosar instrumentat de procurorii Lucian Onea si Cerasela Raileanu de la DNA Ploiesti. Dupa ani de zile in care dosarul nu a putut depasi faza camerei preliminare, atat de bine fiind facut la DNA, in urma cu cateva luni judecatorul de camera preliminara Vasile Coman de la Tribunalul Prahova a dispus inceperea judecatii, desi el insusi a acuzat in prima faza ca dosarul i-a fost repartizat nelegal (aspect asupra caruia vom reveni intr-un alt articol). Impotriva incheierii judecatorului Coman de la Tribunalul Prahova au facut contestatie Constantin Ispas, Adrian Radulescu si Emanuel Saghel, actiunea picand la un complet de la Curtea de Apel Ploiesti din care face parte si judecatoarea Georgiana Iorguta. Ei bine, aici este problema.

Ancheta lui Ispas si Radulescu a privit inclusiv actele procuroarei Iorguta

Contestatia lui Ispas, Radulescu si Saghel urmeaza sa fie solutionata de judecatoarea Georgiana Iorguta, desi, asa cum vom vedea in continuare, exista suspiciuni justificate privind impartialitatea acesteia. Suspiciuni cauzate de faptul ca judecatoarea Iorguta are pe masa o cauza in care sunt implicati doi inculpati care in trecut au derulat o ancheta care a vizat-o, asa cum ea insasi recunoaste. Este vorba despre ofiterii DGA Constantin Ispas si Adrian Radulescu, cei care au instrumentat un dosar care o privea inclusiv pe Georgiana Iorguta, la acea data procuroare la Parchetul Tribunalului Prahova.

Concret, in 2014, ofiterul DGA Prahova Adrian Radulescu, sub coordonarea sefului DGA Prahova Constantin Ispas, a derulat cercetari privind modul de solutionare a unui dosar de evaziune fiscala de catre Parchetul Tribunalului Prahova, dosar aflat sub supravegherea procuroarei Georgiana Iorguta, actuala judecatoare la Curtea de Apel Ploiesti (dosarul 654/P/2010). Ancheta DGA a avut loc in cadrul unui dosar deschis la DNA, dupa ce ofiterii de politie de la Directia Generala Anticoruptie au fost delegati sa faca activitati judiciare de procurorul DNA Radu Mihaita Cazacu (vezi facsimil 1).

Cercetarile au vizat modul in care politistii Mihai Iuliano Iordache (cel cu care ulterior a ajuns la DNA Ploiesti), Ginel Mihai Preda si Ciprian Toma au instrumentat dosarul de evaziune fiscala 654/P/2010, inregistrat la Parchetul Tribunalului Prahova si coordonat de procuroarea Georgiana Iorguta (actuala judecatoare de la Curtea de Apel Ploiesti), la DNA fiind depus un denunt de catre afaceristii Narcis Grigore si Gheorghe Leonte in care se acuza ca ancheta a fost directionata astfel inca anumite societati sa scape de tragerea la raspundere.

In cele din urma, prin referatul din 13 martie 2014, ofiterul DGA Adrian Radulescu a constatat ca: “Din probele administrate in cauza, rezulta indicii rezonabile cu privire la savarsirea infractiunilor de abuz in serviciu si de favorizarea infractorului de catre Iordache Mihai-Iuliano, Preda Mihai Ginel si Toma Ciprian, precum si a infractiunii prev. si ped. de art. 12 lit. b din Lg. 78/2000 (n.r. – folosirea, in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii) de catre Olteanu Emanuiel” (vezi facsimil 2).

Acelasi referat a acuzat insa inclusiv ordonanta procuroarei Georgiana Iorguta prin care s-a dispus declinarea dosarului de evaziune fiscala de la Parchetul Tribunalului Prahova la DIICOT Ploiesti (vezi facsimil 3 si 4). Mai exact, ofiterul DGA Adrian Radulescu a mentionat urmatoarele:

“De asemenea, apreciem ca, in baza aceleasi rezolutii infractionale, organele de urmarire penala, in mod deliberat, au propus si dispus disjungerea cauzei si declinarea competentei fata de reprezentantii SC Distrib Expert SRL si ai celorlalte societati comerciale implicate, fara a indica, in mod concret, faptele si probele incriminatorii aflate la dosarul cauzei. Astfel, desi din probatoriul administrat in cauza, pentru toate persoanele implicate existau indicii temeinice de constituire a unui grup criminal organizat, a fost intocmit un singur act, in termen generali, care, din punct de vedere procesual ar avea ca rezultat o solutie favorabila acestora”.

Cu alte cuvinte, DGA-ul condus de Constantin Ispas, prin referatul ofiterului Adrian Radulescu, a acuzat protejarea de catre Parchetul Tribunalului Prahova a unei retele de evazionisti, protectie care s-ar fi asigurat inclusiv prin ordonanta procuroarei Georgiana Iorguta de disjungere si declinare a cauzei la DIICOT Ploiesti.

Or, la noua ani de la acel moment, Georgiana Iorguta ajunsa intre timp judecatoare la Curtea de Apel Ploiesti are pe masa solutionarea unui dosar in care inculpati sunt tocmai cei care in 2014 considerau ca inclusiv actele intocmite de ea in dosarul de la Parchetul Tribunalului Prahova fac parte dintr-o “rezolutie infractionala”. O fi normal?

Denuntatoarea lui Ispas, anchetata de procuroarea Iorguta

Un alt aspect important este ca in dosarul de evaziune fiscala aflat la Parchetul Tribunalului Prahova (dosar 654/P/2010), in coordonarea procuroarei Georgiana Iorguta, erau cercetate chiar fiica si sotia afaceristului Gheorghe Leonte, despre care DNA a sustinut (in dosarul in care l-a trimis in judecata pe fostul sef al DGA Prahova) ca i-ar fi dat bani si bunuri lui Ispas pentru ca acesta sa inceapa o ancheta impotriva ofiterilor de politie care instrumentau cauza de evaziune fiscala, scopul lui Ispas fiind protejarea societatii Lemar SRL detinuta de familia lui Leonte. Iar in ceea ce o priveste pe fiica afaceristului Gheorghe Leonte, aceasta este cea care a facut denunt impotriva lui Constantin Ispas. Un denunt cerut luat insa cu forta de un alt celebru procuror de la DNA Ploiesti, pe numele sau Mircea Negulescu, dupa cum veti putea citi mai jos.

Oricum, cert este judecatoarea Georgiana Iorguta, care in prezent solutioneaza in camera preliminara dosarul lui Constantin Ispas, este aceeasi care la Parchetul Tribunalului Prahova a coordonat ancheta fata de fiica lui Gheorghe Leonte, denuntatoarea lui Ispas, ancheta derulata la PT Prahova fiind apoi vizata de cercetarile derulate de DGA Prahova care ulterior au constituit motivul declansarii dosarului in care DNA l-a trimis in judecata pe Ispas.

Facem o scurta recapitulare, pentru o intelegere cat mai buna a cazului, in conditiile in care, intr-adevar, povestea este una destul de complicata:

– fiica si sotia lui Gheorghe Leonte si firma familiei lui Leonte sunt anchetate pentru evaziune fiscala intr-un dosar coordonat de procuroarea Georgiana Iorguta de la Parchetul Tribunalului Prahova, actuala judecatoare la Curtea de Apel Ploiesti (dosar 654/P/2010);

– afaceristul Gheorghe Leonte depune denunt la DGA in care ii acuza pe politistii judiciari care lucrau in dosarul de evaziune fiscala ca au directionat ancheta astfel incat anumite companii sa fie scapate;

– dosarul format ca urmare a denuntului facut de Leonte ajunge la DNA, iar procurorul Radu Mihaita Cazacu deleaga ofiterii de politie de la DGA Prahova sa efectueze activitati judiciare in dosarul deschis ca urmare a denuntului lui Leonte;

– cercetarile sunt derulate de ofiterul DGA Adrian Radulescu, sub supravegherea sefului DGA Prahova Constantin Ispas;

– DGA constata posibila comitere a unor infractiuni de abuz in serviciu si favorizarea faptuitorului in legatura cu modul in care s-a derulat ancheta in dosarul de evaziune fiscala de la Parchetul Tribunalului Prahova, aflat in coordonarea procuroarei Georgiana Iorguta, actuala judecatoare la Curtea de Apel Ploiesti;

– DGA acuza ca “in baza aceleasi rezolutii infractionale” s-a decis disjungerea si declinarea cauzei la DIICOT prin ordonanata semnata de procuroarea Georgiana Iorguta de la Parchetul Tribunalului Prahova, actuala judecatoare la Curtea de Apel Ploiesti;

– fiica afaceristului Gheorghe Leonte face denunt la DNA impotriva sefului DGA Prahova Constantin Ispas;

– DNA ii trimite in judecata pe ofiterul DGA Adrian Radulescu si pe seful DGA Prahova Constantin Ispas, acesta din urma fiind acuzat a initiat si derulat o ancheta impotriva politistilor care lucrau sub coordonarea procuroarei Georgiana Iorguta de la Parchetul Tribunalului Prahova dosarul de evaziune fiscala, cu scopul de a proteja firma si familia lui Gheorghe Leonte;

– dosarul in care ofiterii DGA Adrian Radulescu si Constantin Ispas au fost trimisi in judecata de catre DNA este solutionat in camera preliminara de fosta procuroare Georgiana Iorguta, in prezent judecatoare la Curtea de Apel Ploiesti;

Iorguta a recunoscut existenta suspiciunilor de lipsa de impartialitate

Problema impartialitatii a fost ridicata chiar de catre judecatoarea Georgiana Iorguta de la Curtea de Apel Ploiesti, la sedinta din 26 octombrie 2023, in cadrul procesului in care se analizeaza contestatia depusa de Constantin Ispas si Adrian Radulescu fata de incheierea judecatorului Vasile Coman de la Tribunalul Prahova, prin care s-a dispus inceperea judecatii in dosarul in care cei doi au fost trimisi in judecata de DNA. Astfel, judecatoarea Georgiana Iorguta a facut declaratie de abtinere, invocand fix cazul relatat mai sus si precizand ca ancheta derulata de ofiterii DGA Adrian Radulesu si Constantin Ispas a privit acte de urmarire penala efectuate de ea pe cand era procuroare, in dosarul de evaziune fiscala de la Parchetul Tribunalului Prahova.

In acest sens, judecatoarele Mihaela Diaconescu si Silvia Monica Owrang de la Curtea de Apel Ploiesti, care au solutionat declaratia de abtinere a judecatoarei Georgiana Iorguta, au retinut urmatoarele (vezi facsimil 5):

“La data de 26 octombrie 2023, doamna judecator Georgiana Iorguta a formulat declaratie de abtinere, motivat de faptul ca dosarul nr. 7700/105/2016/a1*, aflat in procedura de camera preliminara vizeaza rechizitoriul nr. 150/P/2014 din 16 decembrie 2016 al DNA ST Ploiesti, prin care, alaturi de alti inculpati, a fost trimis in judecata numitul Ispas Constantin, sub aspectul savarsirii mai multor infractiuni. In ceea ce priveste infractiunea de luare de mita, prevazuta de art. 289 al. 1 din Codul penal raportat la art. 7 lit. c din Legea nr. 78/2000, constand in aceea ca in perioada 2009-ianuarie 2015 inclusiv, inclupatul, in calitate de sef al Serviciului Judetean Anticoruptie Prahova din cadrul Directiei Generale Anticoruptie, ofiter cu grad profesional de comisar sef a primit de la numitul Leonte Gheorghe, in mod repetat, pentru sine sume importante de bani si bunuri precum si pentru SC Niros Com SRL, pentru ca, in exercitarea atributiilor de serviciu sa asigure protectie institutionala SC Lemar SRL si membrilor familiei Leonte, inclusiv pentru initierea si derularea unei anchete penale impotriva lucratorilor de politie implicati in solutionarea dosarului 654/P/2010 al Parchetului de pe langa Tribunalul Prahova, avand ca obiect savarsirea infractiunii de evaziune fiscala, de catre membrii familiei Leonte, ofiterul de politie desfasurand in perioada de referinta diverse activitati procedurale in sensul celor promise.

A mai aratat ca in ceea ce priveste aceasta acuzatie, organele de urmarire penala au avut in vedere si acte de urmarire penala emise de doamna judecator, in calitate de procuror in cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Prahova desemnata sa supravegheze cercetarile dosarul de urmarire penala nr. 654/P/2020 al Parchetului de pe langa Tribunalul Prahova.

Avand in vedere ca in dosarul de urmarire penala nr. 654/P/2010 al Parchetului de pe langa Tribunalul Prahova, in calitate de procuror a efectuat acte de urmarire penala (a dispus inceperea urmaririi penale fata de membri ai familiei Leonte si asupra SC Lemar SRL, a pus in miscare actiunea penala fata de aceste persoane si a luat masura asiguratorie a sechestrului instituit asupra bunurilor imobile apartinand membrilor familiei Leonte, a propus instantei luarea masurii arestului preventiv), a apreciat ca in cauza exista suspciunea rezonabila ca impartialitatea subsemnatei ar fi afectata”.

Asadar, judecatoarea Georgiana Iorguta recunoaste ca ancheta derulata sub coordonarea sefului DGA Prahova Constantin Ispas a privit inclusiv acte de urmarire penala pe care le-a emis in calitate de procuror la Parchetul Tribunalului Prahova. Mai mult: judecatoarea Georgiana Iorguta precizeaza cat se poate de clar ca “in cauza exista suspiciunea rezonabila ca impartialitatea subsemnatei ar fi afectata”Cu toate acestea, judecatoarele Mihaela Diaconescu si Silvia Monica Owrang au respins declaratia de abtinerea a Georgianei Iorguta, lasand-o pe aceasta sa solutioneze in camera preliminara dosarul a doi inculpati care in trecut au cercetat o posibila protectie acordata unor evazionisti fiscali intr-un dosar pe care chiar ea l-a coordonat la Parchetul Tribunalului Prahova.


Ca sa-si scape tatal, fiica a facut denunt mincinos

In incheiere, trebuie sa mai semnalam un alt element extrem de important pentru a se vedea cum au ajuns ofiterii DGA Constantin Ispas si Adrian Radulescu sa fie trimisi in judecata de catre procurorii Lucian Onea si Cerasela Raileanu de la DNA Ploiesti (structura unde a ajuns, culmea, chiar politistul Mihai Iuliano Iordache pe care Ispas si Radulescu il acuzasera de abuz in serviciu si favorizarea faptuitorului). Afirmam ceva mai devreme ca denuntul impotriva fostului sef al DGA Prahova a fost facut la DNA Ploiesti de fiica afaceristului Gheorghe Leonte. Interesant este modul in care a fost luat acest denunt. Detaliile se regasesc intr-o declaratie pe care Gheorghe Leonte a dat-o la SIIJ, in 6 februarie 2019 (vezi facsimil 6), in care acesta explica faptul ca nu i-a dat niciodata mita lui Constantin Ipsas pentru ca acesta sa il protejeze, iar fiica sa a facut denunt doar dupa ce procurorul Mircea Negulescu i-a transmis ca doar asa isi poate salva tatal:

“Fiica mea pe nume Leonte Oana Maria a fost chemata de catre domnul procuror Negulescu Mircea la DNA – Ser. Teritorial Ploiesti, pe la sfarsitul anului 2016 sau pe la inceputul anului 2017, impreuna cu avocatul Vlad Nichita din Baroul Prahova. De la fiica mea am aflat ca domnul procuror Negulescu Mircea i-a spus acesteia sa faca un denunt conform careia eu i-as fi dat mita domnului Ispas Constantin si ca eu nu as pati nimic in conditiile in care fiica mea ar fi facut denuntul respectiv. Tot de la fiica mea stiu ca a facut acest denunt. Fiica mea nu a mai fost audiata in legatura cu acest denunt de catre doamna procuror Raileanu Elena Cerasela. Despre relatia mea cu Ispas Constantin, fiica mea avea cunostinta ca suntem cumva prieteni. Eu aveam si inca mai am o societate comerciala si in aceasta calitate ii mai dadeam domnului Ispas Constantin cate un bax cu apa, vin, sucuri, dar aceste bunuri i le-am remis in virtutea relatiilor de prietenie si niciodata pentru ca as fi dorit sa ma ajute. In afara de faptul ca nu am dorit sa ma ajute, domnul Ispas Constantin nici nu a facut-o in virtutea functiei sale, respectiv aceea de sef al DGA Ploiesti”.

Totodata, in aceeasi declaratie de la SIIJ, Gheorghe Leonte afirma ca a facut plangerea la DGA Prahova impotriva politistilor care instrumentau dosarul de evaziune fiscala in care fusesera arestate fiica si sotia sa pentru ca a fost nemultumit de modul in care s-a derulat ancheta, fara ca fostul sef al DGA Prahova Constantin Ispas sa aiba vreo legatura cu acest demers. In plus, Leonte dezvaluie ca procuroarea DNA Cerasela Raileanu i-a sugerat sa declare mincinos ca depus plangerea la DGA Prahova la solicitarea lui Ispas (vezi facsimil 6):

“Am apreciat ca cei trei ofiteri de politie judiciara nu au instrumentat corect dosarul de evaziune fiscala. (…) Am formulat o plangere penala la DGA Prahova pe are am depus-o la domnul Ispas Constantin si in care sesizam abuzul in serviciu savarsit de cei trei ofiteri de politie judiciara cu privire la dosarul penal de evaziune fiscala. M-am interesat despre stadiul anchetei efectuate in acest dosar, iar domnul Ispas Constantin mi-a spus ca l-a trimis la DNA – Structura centrala. (…) Personal am fost intrebat despre aceasta plangere de catre doamna procuror Raileanu Elena Cerasela, care mi-a solicitat sa-i spun de ce am depus-o la DGA si nu la alte institutii. Altceva despre aceasta plangere nu m-a mai intrebat, iar eu i-am raspuns ca asa am apreciat eu. Nu stiu daca au fost si alte persoane care au depus plangeri cu privire la acest dosar de evaziune fiscala. Nu stiu daca au mai fost depuse plangeri penale de catre alte persoane impotriva acelorasi ofiteri de politie. Nici domnul Ispas Constantin, in calitate de sef la DGA Prahova nu mi-a comunicat ca s-ar mai fi formulat plangeri impotriva ofiterilor de politie judiciara la structura pe care o conducea. Singura informatie pe care mi-a furnizat-o a fost aceea ca dosarul este la DNA – Structura Centrala. Personal nu am formulat niciodata vreo plangere din care sa rezulte ca as fi fost constrans de vreun organ judiciar sa formulez plangerea pe care am depus-o la DGA. (…) Mentionez ca doamna procuror Raileanu Elena Cerasela a incercat sa imi induca ideea ca domnul Ispas Constantin a fost cel care m-ar fi determinat sa formulez acea plangere. Spun ca a incercat sa imi induca ideea intrucat prin modul de formulare a intrebarilor eu am inteles ca voia sa afirm ca domnul Ispas era cel care ma determinase sa fac plangerea. Precizez ca eu am incercat sa o conving pe doamna procuror ca intentionam sa formulez aceasta plangere fara sa fiu determinat de nimeni”. (Cristina T.).

Sursa Foto: Mediafax

Exclusiv

Comisia cu racheta în buzunar: cum îl îngroapă chiar Senatul pe Tánczos Barna în scandalul antigrindină (DOCUMENTE)

Publicat

pe

De

„Mafia antigrindină”, la buton. Comisia pentru Mediu, la pix

Chiar dacă ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, forțează cu orice preț redeschiderea sezonului de „împușcat nori” pentru mafia antigrindină, un nou document oficial îi taie, rece, elanul de artificier pe cerul agriculturii.

Ziarul de investigații Incisiv de Prahova a intrat în posesia unui răspuns oficial al Comisiei pentru Mediu a Senatului României, adresat Asociației Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante Tehnice Prahova (președinte Adrian Mocanu).
Documentul – nr. LXXII/37/13.05.2025 – este nimic mai puțin decât certificatul de deces moral al poveștii cu „totul e bine, fermierii sunt medievali”.

Pe scurt: chiar Comisia pentru Mediu recunoaște negru pe alb că sistemul antigrindină este o improvizație fără bază științifică solidă și fără cadru de reglementare actualizat. Exact ceea ce fermierii strigă de ani de zile, iar ministerul neagă cu zâmbet senin.

Comisia pentru Mediu: „Sistemul e contestat, legislația e praf, studiile lipsesc”

În scrisoarea oficială (pag. 1–2 din document), semnată de senatorul Gabriela Crețu, președintele Comisiei pentru Mediu a Senatului, se recunoaște:

  • că fermierii din Prahova și din alte județe au formulat „numeroase sesizări” privind:
    • lipsa transparenței,
    • insuficiența datelor științifice,
    • efectele potențiale asupra mediului și regimului precipitațiilor;
  • că există „controverse și îngrijorări reale” legate de:
    • utilizarea iodurii de argint,
    • impactul asupra solului și apei,
    • modificarea regimului ploilor în zonele afectate;
  • că actualul cadru normativ este învechit și nu asigură:
    • „garanțiile științifice necesare”,
    • „un control riguros”,
    • „implicarea reală a comunităților afectate”.

Cu alte cuvinte, exact ce propaganda oficială numea „panică nejustificată” devine, în scris, constatare oficială a Comisiei pentru Mediu.

Pauză de rachete, nu pauză de gândire: Comisia confirmă necesitatea suspendării

În timp ce Tánczos Barna plânge la televizor după butonul de lansare, documentul Senatului confirmă, pe pag. 2, că:

  • Ministerul Agriculturii a decis suspendarea temporară a lansărilor de rachete antigrindină „ca măsură de precauție”,
    „în absența unui studiu științific obiectiv și independent care să clarifice impactul acestor intervenții asupra mediului și a regimului precipitațiilor în zonele vizate”.

Traducere din administrațeză în română simplă:

„Nu avem studii serioase, de aceea s‑a apăsat (târziu) pe pauză.”

Aceeași Comisie o spune negru pe alb: este nevoie de „o abordare fundamentată științific” și de „un cadru de reglementare actualizat” pentru orice decizie privind sistemul antigrindină.

Deci nu fermierii sunt medievali. Sistemul este pre‑științific.
Barna vrea să tragă cu rachete într‑un regim de „crede și nu cerceta”, în timp ce Comisia pentru Mediu cere exact opusul.

Senatul confirmă: fără transparență, fără consultare, fără legitimitate

Pe pag. 2–3, Comisia pentru Mediu mai dă câteva lovituri grele „mașinii de fum” antigrindină:

  • cere „consultare reală cu fermierii afectați și autoritățile locale” înainte de orice decizie privind:
    • funcționarea sistemului,
    • extinderea lui,
    • modificarea procedurilor;
  • solicită „publicarea și punerea la dispoziția publicului a tuturor datelor relevante”:
    • studii de impact,
    • rezultate operaționale,
    • rapoarte de monitorizare,
    • proceduri administrative;
  • subliniază că „orice acțiune legislativă menită să îmbunătățească protecția împotriva grindinei trebuie să ia în considerare atât protecția culturilor, cât și impactul asupra mediului și comunităților locale”.

Exact ce cer fermierii în scrisorile lor:
– transparență,
– date reale,
– consultare,
– responsabilitate.

Barna vorbește de reluarea tragerilor „ca să facem studii”.
Comisia pentru Mediu spune: întâi studiile, transparența, cadrul legal și consultarea.

„Nu mai merge cu heirup‑ul pe cer”: Comisia admite nevoia de reglementare nouă

În finalul scrisorii (pag. 3), Comisia pentru Mediu:

  • declară că sprijină „o analiză temeinică a efectelor intervențiilor antigrindină asupra mediului și agriculturii”;
  • recunoaște că „sistemul actual de omologare și utilizare a tehnologiilor antigrindină necesită o revizuire substanțială”;
  • afirmă că este dispusă să „colaboreze cu fermierii, specialiștii și celelalte instituții implicate” pentru:
    • îmbunătățirea cadrului legislativ,
    • creșterea protecției reale a producătorilor agricoli,
    • asigurarea că „deciziile viitoare se bazează pe date științifice temeinice și pe o consultare transparentă”.

Deci nu doar că actualul sistem nu are legitimitate științifică deplină, dar nici cadrul de omologare nu mai stă în picioare.
Pe cine mai reprezintă atunci Tánczos Barna când cere, senin, „să mai tragem doi ani ca să vedem ce se întâmplă”?

Ministrul cu racheta, contra Senatului cu pixul: cine este „anti‑știință”?

Să punem față în față:

Tánczos Barna, la TV:

  • „Nu avem studii, deci trebuie repornit sistemul ca să le facem.”
  • „Nu e corect ca Prahova să decidă pentru toată țara.”
  • Presiune pentru „noi tehnologii” împinse prin H.G. pe repede‑înainte.

Comisia pentru Mediu a Senatului, în documentul LXXII/37/13.05.2025:

  • admite lipsa clarificării științifice a impactului intervențiilor asupra mediului și precipitațiilor;
  • confirmă necesitatea suspendării până la clarificări științifice;
  • cere reglementare actualizată, studii independente, transparență și consultare cu fermierii.

Așadar, nu fermierii din Prahova sunt „anti‑progres”.
Ministrul care vrea rachete fără studii este anti‑știință.
Senatul – prin Comisia pentru Mediu – îi spune, elegant, același lucru:
„Domnule, puneți întâi știința și legea la punct, apoi vă jucați de‑a Dumnezeu prin nori.”

Confirmarea oficială a ceea ce fermierii strigă de ani de zile

Fermierii din Prahova – prin Asociația Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante Tehnice, președinte Adrian Mocanu – au cerut:

  • suspendarea tragerilor până la studii independente de impact (precipitații, mediu, economie agricolă);
  • publicarea tuturor studiilor, contractelor și datelor operaționale;
  • audit real al „hectarelor protejate”, nu al milioanelor de hectare fantomă din rapoarte;
  • consultare și acord al comunităților agricole înainte de orice intervenție în atmosferă;
  • responsabilități clare pentru efecte și costuri.

Acum, Comisia pentru Mediu a Senatului le dă dreptate în scris:

  • recunoaște problema lipsei de studii clare;
  • validează necesitatea măsurilor de precauție;
  • cere tocmai ceea ce cereau și fermierii: transparență, știință, consultare, reglementare nouă.

Diferența e că fermierii au spus asta cu mâinile în pământ,
iar Senatul o spune, acum, cu antet și ștampilă.

Concluzie: „Republica Rachetă” intră în coliziune cu Republica de drept

Din toate documentele puse cap la cap – rapoarte AASNACP, răspunsuri ANM, pozițiile fermierilor și, acum, răspunsul oficial al Comisiei pentru Mediu a Senatului României – rezultă un tablou grotesc:

  • un sistem antigrindină:
    • extins până în 2040 pe un bilanț de mediu din 2007;
    • cu 2025 fără nicio tragere, dar cu aproape 100 de milioane de lei cheltuiți (date AASNACP analizate de Incisiv de Prahova și de Asociația fermierilor);
    • cu hectare „protejate” desenate peste păduri, ape, drumuri și betoane;
    • fără atribuții clare pe sănătate, lanț trofic și mediu, dar cu declarații liniștitoare că „nu există efecte negative semnificative”;
  • un ministru interimar care:
    • recunoaște că „nu există studii”, dar vrea încă doi ani de experiment pe cerul fermierilor;
    • acuză fermierii că ar decide „pentru toată țara”, când ei cer doar să nu se decidă peste ei;
  • o Comisie pentru Mediu a Senatului care:
    • admite oficial lipsa clarității științifice,
    • validează necesitatea suspendării,
    • cere știință adevărată, nu dogmă cu rachetă.

În acest conflict, fermieri vs. Republica Rachetă, documentul descoperit de Incisiv de Prahova mai bate un cui în sicriul propagandei oficiale:

doc00778020250626130359 (1)

Nu fermierii sunt problema.
Nu Prahova e problema.
Problema este un sistem construit pe argint în nori, plumb în buget și hârtie subțire în loc de știință.

Fermierii rămân, încă o dată, eroii tragici ai gliei:
– cei care plătesc nota de plată a experimentelor de stat,
– dar și cei care, cu documente și cu răbdare, scot la iveală adevărul pe care instituțiile ar fi trebuit să îl spună din prima.

Restul e doar argint în nori, plumb în minciuni și semnături oficiale care, în loc să îi salveze pe artificierii atmosferei, îi afundă în propriul lor fum administrativ.

Fermierii: Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului

Restul e doar argint în nori, plumb în minciuni și tăcere grea în instituții.

Citeste in continuare

Exclusiv

Grădinița de cadre – IPJ Prahova, sezonul  (XXIV). Turnătoarea de serviciu și protectorul ei cu stele căzătoare

Publicat

pe

De

De la ofițerul cu pietriș la ofițerul cu note informative

După episodul cu „ofițerul–transportator de pietriș la negru” de la Câmpina, prezentat în serialul „Grădinița de cadre – IPJ Prahova” de Incisiv de Prahova (aici), în care un rutierist ajunsese să împace, la propriu, și legea, și balastrul, revenim în același univers paralel: IPJ Prahova, locul unde gradele cresc mai repede decât caracterul și unde conflictele de interese par regulament de serviciu.

De data aceasta, episodul XXIV se mută la Vălenii de Munte și ne prezintă un nou tandem „de colecție”: inspector principal Duță Georgiana, „omul serviciilor” cu raportul în buzunar, și subcomisarul (acum șef la Câmpina) Alexandru Militaru, „eroul” incompetenței, promovat ca din catapultă, după cum au relatat deja Incisiv de Prahova și publicațiile partenere.

„Prințesa rutieră” de la Văleni: de la agentă la „șefa cu SIPI în agendă”

La Poliția Vălenii de Munte, pe linie rutieră, s-a produs o mică „minune de laborator”:
inspector principal de poliție Duță Georgiana, fostă agentă, transformată în ofițer în 2021, pe singurul loc scos atunci la concurs la rutieră.

Faptul că a prins „locul unic” n-a venit cu modestie, ci cu impunere cu forța:

  • s-a ridicat deasupra agenților de vârsta ei;
  • a început să se impună agresiv și în fața celor mai în vârstă;
  • și-a câștigat rapid antipatia masivă a colectivului.

Fiind femeie într-un mediu predominant masculin, în loc să își câștige respectul prin profesionalism, spun colegii, a ales varianta grosolană: „să demonstreze că e bărbat”, după modelul cel mai prost – ton ridicat, execuții interne, turnătorii la servicii.

2025: anul „rampă de lansare” – când Militaru aterizează, Duță se ridică

Rampa ei reală de lansare n-au fost examenele, ci anul 2025, când la comanda Poliției Vălenii de Munte ajunge subcomisarul Alexandru Militaru.

Acesta:

  • o ia rapid „sub aripa lui”;
  • petrece, conform relatărilor din interior, mai tot timpul cu ea în birou;
  • este descris de colegi ca fiind „fermecat” de prezența ei.

Unii spun – pe surse, evident – că nu doar sub „aripa” lui a ajuns Duță Georgiana, ci și sub o formă de protecție mai personală. Cert este că, după scurta lui ședere la Vălenii de Munte, Militaru o lasă „cu limbă de moarte” drept șef/șefă pe linia rutieră. Nu pe bază de reputație profesională, ci pe bază de… loialitate.

Șefa cu raportul: „prietena bună” a SIPI și dușmanul tuturor colegilor

Odată instalată ca „șefă” pe rutieră, inspector principal Duță Georgiana începe, conform surselor din interior, cel mai detestabil obicei într-un colectiv de polițiști:

transformă biroul în centru de livrat rapoarte și note informative către SIPI (serviciul de informații interne), direct împotriva colegilor cu care împarte același sediu.

Lista de „plângeri” interne arată, potrivit relatărilor, cam așa:

  • „X ia mită”;
  • „Y cară nisip/pietriș”;
  • „Z întârzie la serviciu”;
  • „cutare are afacere de familie dubioasă”;
  • practic, tot ce mișcă se transformă, prin filtrul ei, în „informație operativă”.

Problema?
„Cam tot ce a reclamat nu s-a putut proba sau nu era așa”, însă:

  • a atras atenția serviciilor;
  • a atras, în același timp, ura și dezgustul colegilor;
  • și-a consolidat un statut clar: om de încredere al serviciilor, detestat de aproape toți cei de la masă.

Astfel, Duță Georgiana își asigură o plasă de siguranță:
dacă n-are priză la colectiv, are priză la SIPI. Dacă n-are respect, are protecție. Dacă nu e lider prin valoare, e lider prin frică.

„Femeie în armă” sau „barbat de carton”? Sindromul „demonstratului cu orice preț”

În loc să arate că o femeie poate conduce ferm, dar corect, inspector principal Duță adoptă, după cum spun colegii, un model caricatural:

  • încearcă să fie „mai bărbat decât bărbații”,
  • calcă totul în picioare pentru a demonstra „autoritate”,
  • folosește SIPI ca instrument de reglare de conturi.

Rezultatul:

  • nu există încredere,
  • nu există echipă,
  • există doar tensiune, suspiciune și frică.

În final, ea devine ceea ce sistemul iubește:
„omul serviciilor”, util pentru a ține colectivul sub presiune, perfect pentru a turna, excelent pentru a raporta, ideal pentru a supraviețui în jungla IPJ Prahova.

Reamintire: Militaru, „eroul” de la Văleni, promovat la Câmpina

În același tablou, în care Duță Georgiana este „omul SIPI” la Văleni, nu putem ignora „părintele spiritual” al ascensiunii ei, subcomisarul Alexandru Militaru.

După cum a relatat deja presa locală (Incisiv de Prahova):

  • Vălenii de Munte s-au transformat sub conducerea lui într-o „republică bananieră” a abuzurilor și gafelor;
  • dosarele erau populate de „mașini fantomă” și „arme rătăcite”;
  • anchetele se împiedicau în propriile lor erori.

Și totuși, în stilul clasic al IPJ Prahova, Militaru nu este sancționat, ci promovat:

  • este „extras” de la Văleni,
  • aterizează la șefia Poliției Câmpina,
  • exact cum se promovează un eșec: îl muți mai sus și mai departe.

„Transferul de incompetență”: Câmpina, noul câmp de experimente

Câmpina, oraș care abia încearcă să respire după alte „cadre” de laborator, se trezește astfel cu „cadoul otrăvit” venit de la Văleni: subcomisarul Militaru.

Conform dezvăluirilor deja publicate (aici, aici, aici, etc., după cum le-a inventariat presa locală), CV-ul lui Militaru este presărat cu:

  • gafe administrative,
  • abuzuri,
  • percheziții și anchete cu probleme.

În Prahova, însă, asta nu te scoate din sistem. Din contră:
incompetența pare a fi rampă de lansare, nu motiv de îndepărtare.

Teoria șahului murdar: „epurează” Militaru, cresc alți „din aceeași pepinieră”

Sursele citate de presa locală susțin că mutarea lui Militaru nu e întâmplătoare:

  • se pregătesc „epurări” la Parchetul și Judecătoria Câmpina;
  • sunt mișcări pe care unii le interpretează ca pe un joc de șah al corupției și incompetenței;
  • buboiul de la Vălenii de Munte ar urma să se „spargă” în Câmpina.

În timp ce Militaru este mutat ca piesă strategică, Duță Georgiana rămâne la Văleni:

  • cu control pe rutieră;
  • cu SIPI la buton;
  • cu un colectiv care o disprețuiește,
  • dar cu un sistem care o protejează.

IPJ Prahova – pepinieră de „scremuți”, pietrișari, turnători și șefi reciclați

Dacă punem cap la cap:

  • ofițerul rutier de la Câmpina care, conform dezvăluirilor Incisiv de Prahova, cară pietriș la negru prin comunele unde controlează traficul;
  • subcomisarul Militaru, promovat de la Vălenii de Munte la Câmpina după un șir de „realizări” discutabile;
  • inspector principal Duță Georgiana, devenită șefă la rutieră și „turnătoarea de serviciu” la SIPI, cu rapoarte neprobate, dar cu protecție solidă;
  • polițiștii cu alcool, nervi, geamuri sparte și „jurăminte inverse” deja prezentați de presa locală;

obținem imaginea completă a ceea ce Incisiv de Prahova a numit, pe bună dreptate, „Grădinița de cadre – IPJ Prahova”:

  • abuzul pare regulă, nu excepție;
  • aroganța e criteriu de promovare;
  • turnătoria internă ține loc de competență;
  • legea e decor pentru poze de profil, nu reper profesional.

Concluzie: între clovni cu girofar și „turnători cu stele”, cetățeanul rămâne între roți

În Prahova, după cum a fost deja formulat de presa locală:

  • justiția e un circ,
  • Poliția pare o trupă de clovni cu girofaruri,
  • iar acum aflăm că pe scenă mai urcă și „turnătoarea de serviciu” cu SIPI pe viteză scurtă.

La Vălenii de Munte:

  • Duță Georgiana își consolidează statutul de „om al serviciilor”,
  • și-l datorează, în mare măsură, protecției lui Militaru.

La Câmpina:

  • Militaru aterizează ca șef, după ce a „strălucit” la Văleni;
  • orașul riscă să devină un nou Văleni, cu gafe și abuzuri în serie.

Iar cetățeanul?

  • e vinovat că circulă;
  • e vinovat că întreabă;
  • e vinovat că mai speră.

Până când procurorii vor considera că aceste episoade nu mai sunt doar pamflet, ci fișe serioase de caz, noi rămânem cu „Grădinița de cadre – IPJ Prahova” și cu personajele ei:

  • pietrișari,
  • turnători,
  • șefi reciclați,
  • și un sistem care îi apără, nu îi oprește.

Deocamdată. Vom reveni. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

ANP – Dentistul-tornado de la Penitenciarul Târgșor: între „benzină, lichid de parbriz” și sticla fluturată prin bar

Publicat

pe

De

„Sectorul medical” pe sticle: când imaginea ANP se îneacă în alcool

În Penitenciarul de Femei Târgșor, „sectorul medical” pare să fi devenit, potrivit relatărilor, mai degrabă un sector de experimentat limitele răbdării instituției. Personaj central: stomatologul Cristian Malița, angajat al Administrației Naționale a Penitenciarelor de ani buni, care reapare constant în discuție nu prin performanțe profesionale, ci printr-un șir de episoade bahice și controverse publice.

Conform informațiilor obținute pe surse, Malița este cunoscut pentru consumul excesiv de alcool și, după cum afirmă unele relatări, chiar de substanțe interzise – chestiuni care, dacă s-ar confirma, ar pune sub un reflector extrem de dur și pe el, și pe cei care îl tolerează în sistem.

Noapte „medicală” la Grădina Urbană – Ploiești: sticla, scandalul și delirul conspirativ

Ultimul episod relatat: în jurul orei 3 dimineața, la Grădina Urbană (cunoscută și ca „Eden”) din Ploiești. Potrivit martorilor, stomatologul ar fi apărut într-o stare avansată de ebrietate, extrem de agitat, fluturând o sticlă și amenințând cu bătaia în zona barului.

Cei prezenți povestesc că acesta ar fi început să împroaște cu acuzații incoerente, susținând că „se simte amenințat la serviciu” de conducerea penitenciarului, într-un amestec de delir conspiraționist și bravură de mahala, care a stârnit atât panică, cât și indignare.

Potrivit altor relatări, neconfirmate oficial, același tipar de comportament ar fi continuat: după un episod în care „era să bată un polonez” la Eden, Malița ar fi ajuns la un fast-food de tip shaormerie în centrul orașului, unde ar fi intrat într-un conflict verbal cu un alt client, descris în narațiuni ca „țigan/rom”. Toate aceste detalii circulă în spațiul public, dar lipsesc, deocamdată, reacții instituționale ferme care să clarifice situația.

Episodul Gara Sinaia: de la halat alb la „comisar” cu cătușe

Controversele nu sunt noi. În spațiul public au reapărut informații despre un incident petrecut în Gara Sinaia, când, potrivit relatărilor, Cristian Malița ar fi fost încătușat de polițiști, din nou într-o stare avansată de ebrietate.

Sursele susțin că acesta flutura legitimația și pretindea că este „comisar”, într-o scenă demnă de un film prost, nu de un funcționar public din sistemul penitenciar.

În mod stupefiant, după acest episod, stomatologul și-ar fi continuat activitatea în Penitenciarul Târgșor ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, fără sancțiuni care să lase urme vizibile în cariera sa.

Comisii disciplinare și „dieta” cu benzină și lichid de parbriz

Surse din interiorul sistemului penitenciar susțin că stomatologul a fost depistat băut la intrarea în serviciu, deși circulă cu mașina personală – o combinație periculoasă atât pentru siguranța rutieră, cât și pentru credibilitatea instituției.

Conform acelorași surse, Cristian Malița ar fi trecut prin nu mai puțin de cinci comisii de disciplină. Acolo, explicațiile oferite ar fi intrat în zona absurdului: ar fi pretins că nu alcoolul este de vină, ci consumul de „benzină și lichid de parbriz”.

Faptul că asemenea „justificări” nu au fost urmate de măsuri ferme ridică un alt semn de întrebare, de data aceasta nu doar privind comportamentul dentistului, ci și „tăria de caracter” a celor din conducerea unității.

Malpraxis la dosar: când instanța intră în „fișa postului”

Numele lui Cristian Malița nu apare doar în relatări bahice, ci și în documente oficiale. În dosarul nr. 27287/281/2016 de la Judecătoria Ploiești, acesta figurează într-o cauză de malpraxis, în care a fost învinovățit pentru nereguli profesionale.

Acest element, confirmat prin existența dosarului, arată că problemele legate de numele său nu țin doar de escapadele nocturne, ci ating inclusiv zona competenței și responsabilității profesionale.

ANP cu dublu standard: dur cu gradatul, mătăsos cu dentistul?

Cazul Cristian Malița pune din nou reflectorul pe standardele de integritate și pe modul în care Administrația Națională a Penitenciarelor aplică legea „egal” sau, în unele cazuri, „preferențial”.

Pe de o parte, statutul polițistului de penitenciare impune un comportament ireproșabil, atât în timpul serviciului, cât și în afara lui. Pe de altă parte, un angajat cu istoric de incidente publice, comisii disciplinare și acuzații de malpraxis pare, potrivit acestor relatări, tratat cu o indulgență greu de explicat.

Tolerarea repetată a unor astfel de derapaje creează un precedent periculos: dacă ai „spate”, poți să înlocuiești codul deontologic cu sticla de pe tejghea.

Când imaginea instituției se prăbușește la bar

Fiecare episod de acest tip lovește direct în credibilitatea ANP: colegii sunt puși într-o postură penibilă, conducerea pare complice prin pasivitate, iar opinia publică vede un sistem în care unii sunt sacrificați exemplar, iar alții pot dansa pe marginea regulamentelor fără consecințe serioase.

Într-un domeniu în care autoritatea instituției și prestigiul profesiei se construiesc greu și se pierd rapid, menținerea în funcție a unor persoane cu astfel de istorice raportate reprezintă un risc concret pentru imaginea, siguranța și funcționarea întregului sistem.

Indulgența ca politică de personal: un lux periculos

Relatările din interior vorbesc despre „intervenții” din anturajul dentistului Cristian Malița, care ar fi cântărit mai greu decât normele interne și decât bunul-simț instituțional. Dacă aceste influențe există, ele transformă administrația penitenciară într-un laborator de experimente pe nervii și siguranța tuturor.

Indulgența repetată în fața unor derapaje evidente trimite un mesaj clar: nu legea și regulamentul contează, ci cine te sună pentru tine.

În penitenciare nu există „de neînlocuit” – sau ar trebui să nu existe

În administrația penitenciară, n-ar trebui să existe persoane „intangibile”. Protejarea unor angajați cu probleme evidente de comportament subminează tot ce pretinde sistemul că reprezintă: disciplină, legalitate, integritate.

Cazul Cristian Malița, așa cum reiese din relatările publice și din sursele invocate, arată cât de mult se poate forța limita ridicolului și a pericolului înainte ca cineva să apese, în sfârșit, frâna.

Dacă regula devine „închidem ochii pentru ai noștri”, atunci nu doar dentistul este problema, ci întregul mecanism care acceptă ca normal ceea ce, într-un sistem sănătos, ar fi declanșat de mult timp măsuri clare, legale și ferme. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv11 ore ago

Comisia cu racheta în buzunar: cum îl îngroapă chiar Senatul pe Tánczos Barna în scandalul antigrindină (DOCUMENTE)

„Mafia antigrindină”, la buton. Comisia pentru Mediu, la pix Chiar dacă ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, forțează cu orice...

Exclusiv11 ore ago

Grădinița de cadre – IPJ Prahova, sezonul  (XXIV). Turnătoarea de serviciu și protectorul ei cu stele căzătoare

De la ofițerul cu pietriș la ofițerul cu note informative După episodul cu „ofițerul–transportator de pietriș la negru” de la...

Exclusiv11 ore ago

ANP – Dentistul-tornado de la Penitenciarul Târgșor: între „benzină, lichid de parbriz” și sticla fluturată prin bar

„Sectorul medical” pe sticle: când imaginea ANP se îneacă în alcool În Penitenciarul de Femei Târgșor, „sectorul medical” pare să...

Exclusivo zi ago

Vestul Sălbatic de Țăndărei: Polițiști cu pistolul la brâu, statul cu mâinile în buzunar

Atac armat la prânz: „Bună ziua, tragem în casă!” În plină zi, în municipiul Țăndărei, județul Ialomița, doi bărbați au...

Exclusiv2 zile ago

Ofițerul cu pietriș la portbagaj – IPJ Prahova lansează primul șef de rutieră cu lopata-n mână. Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XXIII)

Grădinița de cadre – sezonul „Mai pui o stea, mai cari un camion” Serialul „Grădinița de cadre – IPJ Prahova”,...

Exclusiv2 zile ago

Rachete pe cer, zero studii pe hârtie: agricultura României, laboratorul de joacă al lui Tánczos Barna – Drept la replica

Către: domnul Tánczos Barna, ministru interimar al agriculturii și dezvoltării rurale Drept la replică cu privire la afirmațiile referitoare la...

Exclusiv2 zile ago

COMITETUL DE SECURITATE ȘI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ DE LA IPJ NEAMȚ: TEATRUL DE PĂPUȘI CU ELEFANT, MEDIC-FANTOMĂ ȘI DEMNITATE LA MOP

SSM, varianta MAI: „Hai că merge și-așa, numai să nu ne coste” În lumea în care Ministerul Afacerilor Interne mimează...

Exclusiv2 zile ago

Master pentru „băieții deștepți” ai Poliției. Agenții, ținuți la ușă ca la discotecă de fițe

„Reformă” la MAI: intră cine trebuie, nu cine muncește Pe site-ul Ministerului Afacerilor Interne a apărut, în liniștea caldă a...

Exclusiv3 zile ago

Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XXII): Polițistul cu jurământul invers și șoferii vinovați că… circulă

Berea pe gang, nervii la geam și adidașii purtați o lună În episodul trecut din „Grădinița de cadre – IPJ...

Exclusiv3 zile ago

Republica Zeroizaților. Haita de la Interne și statul paralel cu neuronii

Haita de la Interne: nici curaj, nici prostie – doar tupeu organizat Există o întrebare cu care îți bați capul...

Exclusiv5 zile ago

Polițistul cu o bere-n plus și un neuron în minus – Cazul Lăpădatu Lucian, spaima mall-ului și a gangului de la Poliția Ploiești – Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XXI)

Grădinița de cadre lovește iar: după bețivul-instructor, apare „rutieristul cu nervii la geam” După episoadele în care Incisiv de Prahova...

Exclusiv5 zile ago

Republica Butoiului Roșu: cum se recicla „pe persoană fizică” gunoiul de aur al Coca-Cola Ploiești

DICTATURA DE FABRICĂ ȘI COMOARA DIN GUNOI După ultimele investigații prezentate cu ajutorul angajaților care nu mai suportă dictatura și...

Exclusiv5 zile ago

Hipodromul Ploiești – de la „Ținutul Vinului” la „Ținutul Dopajului Penal”. Când regulamentul strigă „sesizați Parchetul!”, iar caii strigă „ajutor!”

„Experiențe pentru toată familia”: popcorn în tribune, dopaj și plângeri penale în culise În pliantele lucioase din proiectul turistic „Prahova...

Exclusiv5 zile ago

Republica imputerniciților: „Sandu pompieru”, Ioana „campioana” și Minoiu – Brigada specială de călcat legea în picioare din M.A.I

OPERATIUNEA „ZBORUL LUI SANDU POMPIERU”: CINE-L SUPĂRĂ PE ARAFAT, ATERIZEAZĂ ÎN POALA IOANEI Potrivit cunoscătorilor, chestorul Aurel Sandu, zis și...

Exclusiv6 zile ago

Poduri peste frontiere: Cum au dărâmat elevii de la „Spiru Haret” Ploiești zidurile prejudecăților prin proiectul „We Are All One”

Într-o lume tot mai fragmentată, în care diversitatea este adesea privită cu reticență, o inițiativă pedagogică de avangardă a demonstrat...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv