Exclusiv
Lovitura de gratie pentru gruparea de crima organizata din Prahova in episodul „Vechea și noua față a mafiei din Prahova/Tentaculele mafiei care se întind mult dincolo de granițele IPJ Prahova” (II)
Va dezvaluiam acum cateva zile faptul ca, tentaculele mafiei se întind mult dincolo de granițele IPJ Prahova dar, „Lumea” vorbește prin urbe despre sfârșitul ce se apropie a unei ere a organizatiei de criminalitatea organizată din Prahova.
Ne intrebam, pe buna dreptate, cat de impartiala poate fi judecata intr-un dosar in care inculpatii au ajuns in fata unei judecatoare pe care in trecut au vizat-o intr-o ancheta penala?
Dezvaluiam ca, o asemenea situatie incredibila poate fi intalnita la Curtea de Apel Ploiesti, acolo unde judecatoarea Georgiana Iorguta solutioneaza cauza fostilor ofiteri DGA Ploiesti, Constantin Ispas (foto) si Adrian Radulescu, desi cei doi au avut in lucru un dosar care o privea inclusiv pe judecatoarea Iorguta.
Iata ca, la termenul de ieri, 14.11.2023, judecatoare Iorguta a fost recuzata de fostul sef al Directiei Generale Anticoruptie (DGA) Prahova, Constantin Ispas si de catre fostul ofiter DGA Prahova Ionut Adrian Radulescu.
Aceasta a dat un nou termen, precizand ca „daca va fi aprobata recuzarea”, un alt „judecator” va prelua cazul…
Se incearca spalarea si albirea procurorilor Onea, Portocala si Reileanu de abuzurile savarsite si de comisa CSM.? Reamintim ca cei trei au la CSM un dosar care a fost suspendat pana la pronuntarea unei decizii in acest dosar penal. Nu poate fi vorba despre altceva decat ori, o simpla razbunare ca acesti ofiteri o cercetau penal pe ea si pe un sef important din IPJ Prahova care a acoperit si acopera o gruparte de crima organizata locala, ori un ordin al gruparii de criminalitete economico – financiar organizata despre care va dezvaluim de cativa ani de zile, grupare care a acaparat judetul si institutiile statului roman. Oricum chiar daca faptele de care sunt acuzati acesti politsiti atacati de mafie si media lor erau adevarate, faptele sunt prescrise. Deci, raman in picioare cele doua variante pentru care aceasta judecatoare ar trebui sa RASPUNDA in fata unor organe penale, daca am avea o justitie reala si independenta….Doar daca…
Revenim cu povestea pe scurt, promitand ca vom reveni cu dezvaluiri senzationale despre presiunile acestei caracatite din IPJ Prahova, varful MAI si gruparea de crima organizata care conduce urbea lui Caragiale inca de pe vremea lui „Portocala”, pe numele lui de scena – fost procuror Negulescu Mircea de la DNA ST Ploiesti.
Poate impreuna cu cititorii nostri vom intelege atacurile media ale gruparii de criminalitate economico-finaciar organizata cu conotatii la varful IPJ Prahova si varful MAI, cum se sprijina aceasta caracatita una pe alta, actiunile ilegale si recente ale „Binomului” Lolek – Bolek, cum se anunta in fals o alta conducere a IPJ Prahova si nu in ultimul rand de ce la comanda IPJ Prahova a fost numit un profesionist de la SICE, ca doar la SICE Prahova au fost trantite toate dosarele acestei grupari/mafii si de ce fostul sef al IPJ Prahova a facut un pas in spate tocmai datorita presiunilor acestei grupari de criminalitate economico-financiara organizata cu conotatii la varful M.A.I.
Nu incercati sa cautati un manual de instructiuni cu privire la ritualurile mafiote ale acestei grupari de criminalitate economico-finaciar organizata din Prahova. Nu veti gasi. Tot cee ace vom descoperi impreuna sunt cateva franturi caci mafiile isi impun propriile coduri si reguli. Vom incerca, insa, s ava prezntam un tablou cat mai complet din putinele lucruri stiute de autoritatile competente si repuse pe tapet intr-un dosar mamut de pe la Bucuresti. Si, da, „Lolek” are de ce sa se teama si sa fie suparat ca a picat pe tehnica cand intervenea intr-un dosar penal al unui mebru al acestei mafii:

In 2016, fostul sef al Directiei Generale Anticoruptie (DGA) Prahova, Constantin Ispas, fostul ofiter DGA Prahova Ionut Adrian Radulescu, ofiterul BCCO Ploiesti Emanuel Saghel si Constantin Sebastian Ristea au fost trimisi in judecata intr-un dosar instrumentat de procurorii Lucian Onea si Cerasela Raileanu de la DNA Ploiesti. Dupa ani de zile in care dosarul nu a putut depasi faza camerei preliminare, atat de bine fiind facut la DNA, in urma cu cateva luni judecatorul de camera preliminara Vasile Coman de la Tribunalul Prahova a dispus inceperea judecatii, desi el insusi a acuzat in prima faza ca dosarul i-a fost repartizat nelegal (aspect asupra caruia vom reveni intr-un alt articol). Impotriva incheierii judecatorului Coman de la Tribunalul Prahova au facut contestatie Constantin Ispas, Adrian Radulescu si Emanuel Saghel, actiunea picand la un complet de la Curtea de Apel Ploiesti din care face parte si judecatoarea Georgiana Iorguta. Ei bine, aici este problema.
Ancheta lui Ispas si Radulescu a privit inclusiv actele procuroarei Iorguta
Contestatia lui Ispas, Radulescu si Saghel urmeaza sa fie solutionata de judecatoarea Georgiana Iorguta, desi, asa cum vom vedea in continuare, exista suspiciuni justificate privind impartialitatea acesteia. Suspiciuni cauzate de faptul ca judecatoarea Iorguta are pe masa o cauza in care sunt implicati doi inculpati care in trecut au derulat o ancheta care a vizat-o, asa cum ea insasi recunoaste. Este vorba despre ofiterii DGA Constantin Ispas si Adrian Radulescu, cei care au instrumentat un dosar care o privea inclusiv pe Georgiana Iorguta, la acea data procuroare la Parchetul Tribunalului Prahova.
Concret, in 2014, ofiterul DGA Prahova Adrian Radulescu, sub coordonarea sefului DGA Prahova Constantin Ispas, a derulat cercetari privind modul de solutionare a unui dosar de evaziune fiscala de catre Parchetul Tribunalului Prahova, dosar aflat sub supravegherea procuroarei Georgiana Iorguta, actuala judecatoare la Curtea de Apel Ploiesti (dosarul 654/P/2010). Ancheta DGA a avut loc in cadrul unui dosar deschis la DNA, dupa ce ofiterii de politie de la Directia Generala Anticoruptie au fost delegati sa faca activitati judiciare de procurorul DNA Radu Mihaita Cazacu (vezi facsimil 1).


Cercetarile au vizat modul in care politistii Mihai Iuliano Iordache (cel cu care ulterior a ajuns la DNA Ploiesti), Ginel Mihai Preda si Ciprian Toma au instrumentat dosarul de evaziune fiscala 654/P/2010, inregistrat la Parchetul Tribunalului Prahova si coordonat de procuroarea Georgiana Iorguta (actuala judecatoare de la Curtea de Apel Ploiesti), la DNA fiind depus un denunt de catre afaceristii Narcis Grigore si Gheorghe Leonte in care se acuza ca ancheta a fost directionata astfel inca anumite societati sa scape de tragerea la raspundere.
In cele din urma, prin referatul din 13 martie 2014, ofiterul DGA Adrian Radulescu a constatat ca: “Din probele administrate in cauza, rezulta indicii rezonabile cu privire la savarsirea infractiunilor de abuz in serviciu si de favorizarea infractorului de catre Iordache Mihai-Iuliano, Preda Mihai Ginel si Toma Ciprian, precum si a infractiunii prev. si ped. de art. 12 lit. b din Lg. 78/2000 (n.r. – folosirea, in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii) de catre Olteanu Emanuiel” (vezi facsimil 2).


Acelasi referat a acuzat insa inclusiv ordonanta procuroarei Georgiana Iorguta prin care s-a dispus declinarea dosarului de evaziune fiscala de la Parchetul Tribunalului Prahova la DIICOT Ploiesti (vezi facsimil 3 si 4). Mai exact, ofiterul DGA Adrian Radulescu a mentionat urmatoarele:
“De asemenea, apreciem ca, in baza aceleasi rezolutii infractionale, organele de urmarire penala, in mod deliberat, au propus si dispus disjungerea cauzei si declinarea competentei fata de reprezentantii SC Distrib Expert SRL si ai celorlalte societati comerciale implicate, fara a indica, in mod concret, faptele si probele incriminatorii aflate la dosarul cauzei. Astfel, desi din probatoriul administrat in cauza, pentru toate persoanele implicate existau indicii temeinice de constituire a unui grup criminal organizat, a fost intocmit un singur act, in termen generali, care, din punct de vedere procesual ar avea ca rezultat o solutie favorabila acestora”.


Cu alte cuvinte, DGA-ul condus de Constantin Ispas, prin referatul ofiterului Adrian Radulescu, a acuzat protejarea de catre Parchetul Tribunalului Prahova a unei retele de evazionisti, protectie care s-ar fi asigurat inclusiv prin ordonanta procuroarei Georgiana Iorguta de disjungere si declinare a cauzei la DIICOT Ploiesti.
Or, la noua ani de la acel moment, Georgiana Iorguta ajunsa intre timp judecatoare la Curtea de Apel Ploiesti are pe masa solutionarea unui dosar in care inculpati sunt tocmai cei care in 2014 considerau ca inclusiv actele intocmite de ea in dosarul de la Parchetul Tribunalului Prahova fac parte dintr-o “rezolutie infractionala”. O fi normal?
Denuntatoarea lui Ispas, anchetata de procuroarea Iorguta
Un alt aspect important este ca in dosarul de evaziune fiscala aflat la Parchetul Tribunalului Prahova (dosar 654/P/2010), in coordonarea procuroarei Georgiana Iorguta, erau cercetate chiar fiica si sotia afaceristului Gheorghe Leonte, despre care DNA a sustinut (in dosarul in care l-a trimis in judecata pe fostul sef al DGA Prahova) ca i-ar fi dat bani si bunuri lui Ispas pentru ca acesta sa inceapa o ancheta impotriva ofiterilor de politie care instrumentau cauza de evaziune fiscala, scopul lui Ispas fiind protejarea societatii Lemar SRL detinuta de familia lui Leonte. Iar in ceea ce o priveste pe fiica afaceristului Gheorghe Leonte, aceasta este cea care a facut denunt impotriva lui Constantin Ispas. Un denunt cerut luat insa cu forta de un alt celebru procuror de la DNA Ploiesti, pe numele sau Mircea Negulescu, dupa cum veti putea citi mai jos.
Oricum, cert este judecatoarea Georgiana Iorguta, care in prezent solutioneaza in camera preliminara dosarul lui Constantin Ispas, este aceeasi care la Parchetul Tribunalului Prahova a coordonat ancheta fata de fiica lui Gheorghe Leonte, denuntatoarea lui Ispas, ancheta derulata la PT Prahova fiind apoi vizata de cercetarile derulate de DGA Prahova care ulterior au constituit motivul declansarii dosarului in care DNA l-a trimis in judecata pe Ispas.
Facem o scurta recapitulare, pentru o intelegere cat mai buna a cazului, in conditiile in care, intr-adevar, povestea este una destul de complicata:
– fiica si sotia lui Gheorghe Leonte si firma familiei lui Leonte sunt anchetate pentru evaziune fiscala intr-un dosar coordonat de procuroarea Georgiana Iorguta de la Parchetul Tribunalului Prahova, actuala judecatoare la Curtea de Apel Ploiesti (dosar 654/P/2010);
– afaceristul Gheorghe Leonte depune denunt la DGA in care ii acuza pe politistii judiciari care lucrau in dosarul de evaziune fiscala ca au directionat ancheta astfel incat anumite companii sa fie scapate;
– dosarul format ca urmare a denuntului facut de Leonte ajunge la DNA, iar procurorul Radu Mihaita Cazacu deleaga ofiterii de politie de la DGA Prahova sa efectueze activitati judiciare in dosarul deschis ca urmare a denuntului lui Leonte;
– cercetarile sunt derulate de ofiterul DGA Adrian Radulescu, sub supravegherea sefului DGA Prahova Constantin Ispas;
– DGA constata posibila comitere a unor infractiuni de abuz in serviciu si favorizarea faptuitorului in legatura cu modul in care s-a derulat ancheta in dosarul de evaziune fiscala de la Parchetul Tribunalului Prahova, aflat in coordonarea procuroarei Georgiana Iorguta, actuala judecatoare la Curtea de Apel Ploiesti;
– DGA acuza ca “in baza aceleasi rezolutii infractionale” s-a decis disjungerea si declinarea cauzei la DIICOT prin ordonanata semnata de procuroarea Georgiana Iorguta de la Parchetul Tribunalului Prahova, actuala judecatoare la Curtea de Apel Ploiesti;
– fiica afaceristului Gheorghe Leonte face denunt la DNA impotriva sefului DGA Prahova Constantin Ispas;
– DNA ii trimite in judecata pe ofiterul DGA Adrian Radulescu si pe seful DGA Prahova Constantin Ispas, acesta din urma fiind acuzat a initiat si derulat o ancheta impotriva politistilor care lucrau sub coordonarea procuroarei Georgiana Iorguta de la Parchetul Tribunalului Prahova dosarul de evaziune fiscala, cu scopul de a proteja firma si familia lui Gheorghe Leonte;
– dosarul in care ofiterii DGA Adrian Radulescu si Constantin Ispas au fost trimisi in judecata de catre DNA este solutionat in camera preliminara de fosta procuroare Georgiana Iorguta, in prezent judecatoare la Curtea de Apel Ploiesti;
Iorguta a recunoscut existenta suspiciunilor de lipsa de impartialitate
Problema impartialitatii a fost ridicata chiar de catre judecatoarea Georgiana Iorguta de la Curtea de Apel Ploiesti, la sedinta din 26 octombrie 2023, in cadrul procesului in care se analizeaza contestatia depusa de Constantin Ispas si Adrian Radulescu fata de incheierea judecatorului Vasile Coman de la Tribunalul Prahova, prin care s-a dispus inceperea judecatii in dosarul in care cei doi au fost trimisi in judecata de DNA. Astfel, judecatoarea Georgiana Iorguta a facut declaratie de abtinere, invocand fix cazul relatat mai sus si precizand ca ancheta derulata de ofiterii DGA Adrian Radulesu si Constantin Ispas a privit acte de urmarire penala efectuate de ea pe cand era procuroare, in dosarul de evaziune fiscala de la Parchetul Tribunalului Prahova.
In acest sens, judecatoarele Mihaela Diaconescu si Silvia Monica Owrang de la Curtea de Apel Ploiesti, care au solutionat declaratia de abtinere a judecatoarei Georgiana Iorguta, au retinut urmatoarele (vezi facsimil 5):
“La data de 26 octombrie 2023, doamna judecator Georgiana Iorguta a formulat declaratie de abtinere, motivat de faptul ca dosarul nr. 7700/105/2016/a1*, aflat in procedura de camera preliminara vizeaza rechizitoriul nr. 150/P/2014 din 16 decembrie 2016 al DNA ST Ploiesti, prin care, alaturi de alti inculpati, a fost trimis in judecata numitul Ispas Constantin, sub aspectul savarsirii mai multor infractiuni. In ceea ce priveste infractiunea de luare de mita, prevazuta de art. 289 al. 1 din Codul penal raportat la art. 7 lit. c din Legea nr. 78/2000, constand in aceea ca in perioada 2009-ianuarie 2015 inclusiv, inclupatul, in calitate de sef al Serviciului Judetean Anticoruptie Prahova din cadrul Directiei Generale Anticoruptie, ofiter cu grad profesional de comisar sef a primit de la numitul Leonte Gheorghe, in mod repetat, pentru sine sume importante de bani si bunuri precum si pentru SC Niros Com SRL, pentru ca, in exercitarea atributiilor de serviciu sa asigure protectie institutionala SC Lemar SRL si membrilor familiei Leonte, inclusiv pentru initierea si derularea unei anchete penale impotriva lucratorilor de politie implicati in solutionarea dosarului 654/P/2010 al Parchetului de pe langa Tribunalul Prahova, avand ca obiect savarsirea infractiunii de evaziune fiscala, de catre membrii familiei Leonte, ofiterul de politie desfasurand in perioada de referinta diverse activitati procedurale in sensul celor promise.
A mai aratat ca in ceea ce priveste aceasta acuzatie, organele de urmarire penala au avut in vedere si acte de urmarire penala emise de doamna judecator, in calitate de procuror in cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Prahova desemnata sa supravegheze cercetarile dosarul de urmarire penala nr. 654/P/2020 al Parchetului de pe langa Tribunalul Prahova.
Avand in vedere ca in dosarul de urmarire penala nr. 654/P/2010 al Parchetului de pe langa Tribunalul Prahova, in calitate de procuror a efectuat acte de urmarire penala (a dispus inceperea urmaririi penale fata de membri ai familiei Leonte si asupra SC Lemar SRL, a pus in miscare actiunea penala fata de aceste persoane si a luat masura asiguratorie a sechestrului instituit asupra bunurilor imobile apartinand membrilor familiei Leonte, a propus instantei luarea masurii arestului preventiv), a apreciat ca in cauza exista suspciunea rezonabila ca impartialitatea subsemnatei ar fi afectata”.
Asadar, judecatoarea Georgiana Iorguta recunoaste ca ancheta derulata sub coordonarea sefului DGA Prahova Constantin Ispas a privit inclusiv acte de urmarire penala pe care le-a emis in calitate de procuror la Parchetul Tribunalului Prahova. Mai mult: judecatoarea Georgiana Iorguta precizeaza cat se poate de clar ca “in cauza exista suspiciunea rezonabila ca impartialitatea subsemnatei ar fi afectata”. Cu toate acestea, judecatoarele Mihaela Diaconescu si Silvia Monica Owrang au respins declaratia de abtinerea a Georgianei Iorguta, lasand-o pe aceasta sa solutioneze in camera preliminara dosarul a doi inculpati care in trecut au cercetat o posibila protectie acordata unor evazionisti fiscali intr-un dosar pe care chiar ea l-a coordonat la Parchetul Tribunalului Prahova.


Ca sa-si scape tatal, fiica a facut denunt mincinos
In incheiere, trebuie sa mai semnalam un alt element extrem de important pentru a se vedea cum au ajuns ofiterii DGA Constantin Ispas si Adrian Radulescu sa fie trimisi in judecata de catre procurorii Lucian Onea si Cerasela Raileanu de la DNA Ploiesti (structura unde a ajuns, culmea, chiar politistul Mihai Iuliano Iordache pe care Ispas si Radulescu il acuzasera de abuz in serviciu si favorizarea faptuitorului). Afirmam ceva mai devreme ca denuntul impotriva fostului sef al DGA Prahova a fost facut la DNA Ploiesti de fiica afaceristului Gheorghe Leonte. Interesant este modul in care a fost luat acest denunt. Detaliile se regasesc intr-o declaratie pe care Gheorghe Leonte a dat-o la SIIJ, in 6 februarie 2019 (vezi facsimil 6), in care acesta explica faptul ca nu i-a dat niciodata mita lui Constantin Ipsas pentru ca acesta sa il protejeze, iar fiica sa a facut denunt doar dupa ce procurorul Mircea Negulescu i-a transmis ca doar asa isi poate salva tatal:
“Fiica mea pe nume Leonte Oana Maria a fost chemata de catre domnul procuror Negulescu Mircea la DNA – Ser. Teritorial Ploiesti, pe la sfarsitul anului 2016 sau pe la inceputul anului 2017, impreuna cu avocatul Vlad Nichita din Baroul Prahova. De la fiica mea am aflat ca domnul procuror Negulescu Mircea i-a spus acesteia sa faca un denunt conform careia eu i-as fi dat mita domnului Ispas Constantin si ca eu nu as pati nimic in conditiile in care fiica mea ar fi facut denuntul respectiv. Tot de la fiica mea stiu ca a facut acest denunt. Fiica mea nu a mai fost audiata in legatura cu acest denunt de catre doamna procuror Raileanu Elena Cerasela. Despre relatia mea cu Ispas Constantin, fiica mea avea cunostinta ca suntem cumva prieteni. Eu aveam si inca mai am o societate comerciala si in aceasta calitate ii mai dadeam domnului Ispas Constantin cate un bax cu apa, vin, sucuri, dar aceste bunuri i le-am remis in virtutea relatiilor de prietenie si niciodata pentru ca as fi dorit sa ma ajute. In afara de faptul ca nu am dorit sa ma ajute, domnul Ispas Constantin nici nu a facut-o in virtutea functiei sale, respectiv aceea de sef al DGA Ploiesti”.


Totodata, in aceeasi declaratie de la SIIJ, Gheorghe Leonte afirma ca a facut plangerea la DGA Prahova impotriva politistilor care instrumentau dosarul de evaziune fiscala in care fusesera arestate fiica si sotia sa pentru ca a fost nemultumit de modul in care s-a derulat ancheta, fara ca fostul sef al DGA Prahova Constantin Ispas sa aiba vreo legatura cu acest demers. In plus, Leonte dezvaluie ca procuroarea DNA Cerasela Raileanu i-a sugerat sa declare mincinos ca depus plangerea la DGA Prahova la solicitarea lui Ispas (vezi facsimil 6):
“Am apreciat ca cei trei ofiteri de politie judiciara nu au instrumentat corect dosarul de evaziune fiscala. (…) Am formulat o plangere penala la DGA Prahova pe are am depus-o la domnul Ispas Constantin si in care sesizam abuzul in serviciu savarsit de cei trei ofiteri de politie judiciara cu privire la dosarul penal de evaziune fiscala. M-am interesat despre stadiul anchetei efectuate in acest dosar, iar domnul Ispas Constantin mi-a spus ca l-a trimis la DNA – Structura centrala. (…) Personal am fost intrebat despre aceasta plangere de catre doamna procuror Raileanu Elena Cerasela, care mi-a solicitat sa-i spun de ce am depus-o la DGA si nu la alte institutii. Altceva despre aceasta plangere nu m-a mai intrebat, iar eu i-am raspuns ca asa am apreciat eu. Nu stiu daca au fost si alte persoane care au depus plangeri cu privire la acest dosar de evaziune fiscala. Nu stiu daca au mai fost depuse plangeri penale de catre alte persoane impotriva acelorasi ofiteri de politie. Nici domnul Ispas Constantin, in calitate de sef la DGA Prahova nu mi-a comunicat ca s-ar mai fi formulat plangeri impotriva ofiterilor de politie judiciara la structura pe care o conducea. Singura informatie pe care mi-a furnizat-o a fost aceea ca dosarul este la DNA – Structura Centrala. Personal nu am formulat niciodata vreo plangere din care sa rezulte ca as fi fost constrans de vreun organ judiciar sa formulez plangerea pe care am depus-o la DGA. (…) Mentionez ca doamna procuror Raileanu Elena Cerasela a incercat sa imi induca ideea ca domnul Ispas Constantin a fost cel care m-ar fi determinat sa formulez acea plangere. Spun ca a incercat sa imi induca ideea intrucat prin modul de formulare a intrebarilor eu am inteles ca voia sa afirm ca domnul Ispas era cel care ma determinase sa fac plangerea. Precizez ca eu am incercat sa o conving pe doamna procuror ca intentionam sa formulez aceasta plangere fara sa fiu determinat de nimeni”. (Cristina T.).


Sursa Foto: Mediafax
Exclusiv
Polițist cu cântarul, la datorie: cât lemn bagi în sobă, atâta „ordine publică” ai!
Mintea odihnită produce hârtii obosite
Acolo unde ar trebui să fie strategie, analiză de risc și planuri de combatere a criminalității, la IPJ Satu Mare pare să fie doar… timp liber și imaginație administrativă. Potrivit dezvăluirilor făcute de Sindicatul Europol, polițiștii din posturile de poliție rurale au primit o misiune „de importanță națională”: să cântărească, zilnic, lemnele de foc pe care le ard în sobe.
Nu, nu e pamflet, nu e scheci, nu e stand-up. E România, varianta „mintea odihnită a inspectorului-șef”.
Operațiunea „Kilogramele Patriei”: câți butuci, atâta siguranță
Conducerea IPJ Satu Mare a pus pe picioare un întreg mecanism birocratic demn de un manual de absurditate administrativă:
- informare,
- cântărire,
- raportare la zi a cantității de lemne folosite pentru încălzire.
Dacă ar exista „buletin de lemn”, probabil ar trebui verificat și istoricul fiecărei scânduri. Până una-alta, polițistul de la țară trebuie să știe nu doar cine fură, cine bate, cine încalcă legea, ci și câte kilograme de lemn sacrifică soba în fiecare zi gerosă.
Uniformă, topor, sobă: multitasking pe banii contribuabilului
În tot acest spectacol, nimeni nu pare deranjat de „detaliile tehnice”:
- polițistul în uniformă, cu toate dotările la purtător,
- iese frumos, ca la apel,
- crapă lemne,
- le stivuiește,
- le manipulează,
- apoi le trimite, în regim de urgență, către… raportare.
Sigur, printre două tăieri cu toporul, mai poate eventual completa și un proces-verbal, mai poate interveni la un scandal domestic sau poate răspunde la un apel 112. Dacă nu-l prinde cântarul „neoperațional”.
Toată această munca fizică intensă nu apare, desigur, în fișa postului. Conform Legii 218/2002, Poliția Română se ocupă de ordine publică, siguranță, investigații, nu de contabilitatea brazilor căzuți la datorie în soba instituției. Dar ce mai contează legea, când există dispoziție de sus?
Legea 218/2002 versus Legea Sobei cu Lemne
Evident, nici crăpatul lemnelor, nici manipularea lor, nici dansul cu butucul în brațe nu figurează printre atribuțiile polițiștilor. Nu există nicăieri, în Legea 218/2002, capitolul „Inspectoratul ca depozit de combustibil solid cu personal în uniformă”.
Și totuși, realitatea bate legislația: acolo unde ar trebui să fie prevenire și combatere a infracționalității, avem prevenire și combatere a… consumului „necontrolat” de lemne.
Marea Enigmă Națională: cu ce cântărim, tovarăși?
Cea mai savuroasă parte a poveștii, dezvăluită tot de Sindicatul Europol, este detaliul „tehnic” care pulverizează orice urmă de logică: IPJ Satu Mare nu are în dotare… cântare.
Comanda sună așa: „Polițiștii sunt obligați să cântărească lemnele!”
Realitatea răspunde: „Cu ce, șefu’? Cu ochiul liber?”
Cântarul de acasă, noua dotare „MAI personală”
Cum instituția nu deține cântare, soluția „creativă” plutește în aer: cel mai probabil, polițiștii vor fi tentați să aducă de acasă ce găsesc și ei prin baie sau dormitor. Cântarele corporale ale soțiilor ar putea deveni, peste noapte, parte din logistica neoficială a IPJ-ului.
Scenariul e simplu și grotesc:
- dimineața, soția nu mai știe câte kilograme are,
- seara, polițistul știe câte kilograme de lemn a ars instituția.
Un pas mic pentru sobă, un pas mare pentru ridicolul administrativ.

Concluzie: când nu mai poți gestiona criminalitatea, cântărești lemnele
În loc să se ocupe de resurse umane, de dotări reale, de combaterea infracțiunilor și de protejarea cetățenilor, conducerea IPJ Satu Mare inventează sarcini absurde, transformând polițiștii în paznici ai lemnului de foc și scribi ai sobei instituționale.
Mintea odihnită a inspectorului-șef a reușit performanța să aducă Poliția Română, printr-o singură dispoziție, din zona autorității în cea a comediei involuntare. Iar Sindicatul Europol nu face decât să tragă cortina și să lase publicul să vadă spectacolul complet: o instituție serioasă, pusă la cântar, la propriu și la figurat. (Cristina T.).
Exclusiv
Antena bate până în concediu: IGPR pierde recursul, nota de plată prinde dobândă
În administrația românească, drumul dintre un drept salarial și plata lui poate avea mai multe opriri decât un personal de provincie: cerere, dosar, tribunal, recurs și, la capătul liniei, o hotărâre definitivă. Pentru 16 polițiști reprezentați de Sindicatul „Diamantul”, disputa privind includerea „sporului de antenă” în indemnizația de concediu a ajuns la destinație. Potrivit sindicatului, instituțiile trebuie să recalculeze și să plătească diferențele. Cu inflație. Cu dobândă. Fiindcă timpul pierdut prin instanțe nu se decontează în felicitări.
Concediul trece, procesul rămâne. Până când rămâne doar de plată
S.P.R. „Diamantul” anunță că, pe 8 octombrie 2026, Curtea de Apel Constanța a respins ca nefondat recursul IGPR, prin Decizia nr. 768/2026, în dosarul nr. 1008/88/2024. Hotărârea este definitivă.
Miza litigiului: includerea sporului pentru condiții grele de muncă, numit uzual „spor de antenă”, în calculul indemnizației de concediu de odihnă pentru polițiștii reprezentați în proces.
Pe scurt, potrivit rezultatului judiciar comunicat de sindicat, acest element salarial trebuia luat în calcul și la indemnizația de concediu. Antena nu pleacă la mare cu polițistul, dar nici calculul indemnizației nu se face după geografia șezlongului.
Șaisprezece polițiști și o socoteală ajunsă la tribunal
Acțiunea a fost introdusă de sindicat la Tribunalul Tulcea pe 19 august 2024, în numele membrilor săi. Prin Sentința nr. 146 din 3 februarie 2026, instanța a respins excepția prescripției și a admis cererea, conform informațiilor furnizate de „Diamantul”.
Obligațiile au fost repartizate astfel: IPJ Tulcea trebuie să recalculeze indemnizațiile pentru 12 polițiști, iar IGPR pentru alți patru, incluzând sporul pentru condiții grele de muncă de care aceș au beneficiat.
În această poveste, aritmetica are nevoie de robă. Pentru ca un spor să ajungă în calculul indemnizației, nu a fost suficient un creion bine ascuțit: a trebuit parcurs și traseul judiciar. O performanță administrativă aparte — să transformi statul de plată într-o lectură cu număr de dosar.
Prescripția n-a închis dosarul. Recursul n-a micșorat factura
Tribunalul a respins excepția prescripției. Ulterior, Curtea de Apel Constanța a respins ca nefondat recursul formulat de IGPR, potrivit aceleiași surse.
Exercitarea unei căi de atac este un drept procedural. Numai că, după soluția definitivă anunțată de sindicat, controversa din acest dosar nu mai poate ține locul recalculării.
Instituția a avut argumentele sale, instanța a dat soluția, iar acum urmează partea mai puțin spectaculoasă, dar esențială: plata. Acolo unde comunicatul nu poate înlocui transferul bancar, iar solemnitatea antetului nu valorează cât diferențele datorate.
Inflația și dobânda: două adaosuri pe care întârzierea nu le trimite în concediu
Conform prezentării hotărârii de către S.P.R. „Diamantul”, recalcularea pornește din august 2021 sau din 2023, în funcție de situația fiecărui reclamant, și continuă pe durata raporturilor de serviciu, în condițiile stabilite de instanță.
Diferențele trebuie plătite actualizate cu indicele de inflație și cu dobânda legală, de la scadență până la plata efectivă.
Așadar, nu vorbim doar despre refacerea unor calcule vechi. Sumele datorate vin însoțite de efectele trecerii timpului. Inflația nu stă la ușa instituției să ceară audiență, iar dobânda legală nu poate fi convinsă să revină după concedii.
Ironia este completă: disputa privind o componentă a indemnizației se încheie cu obligația de a achita diferențele, plus actualizare și dobândă. Calendarul, spre deosebire de un dosar, nu poate fi pus în sertar.
Definitiv pentru cei 16, nu baghetă magică pentru toate statele de plată
Rezultatul anunțat privește cei 16 polițiști reprezentați în acest dosar. Nu trebuie confundat cu o recalculare automată pentru întregul personal al Poliției: situația altor angajați depinde de împrejurările concrete și de cadrul juridic aplicabil.
Pentru reclamanții din dosarul de la Tulcea, însă, mesajul este limpede: potrivit sindicatului, obligațiile stabilite de instanță au rămas în picioare după respingerea recursului.
Morala administrativă? Când calculul indemnizației ajunge să fie lămurit definitiv de judecători, problema nu mai este recepția antenei. Semnalul a ajuns. Acum trebuie să ajungă și banii. (Cerasela N.).
Pamflet pe baza informațiilor comunicate de S.P.R. „Diamantul”.
Exclusiv
La MAI, familia se întemeiază cu acordul șefului. Pentru reîntregire, aduceți un „indicator la schimb”!
În Poliția Română, infractorul poate traversa mai multe județe într-o singură noapte. Polițistul care vrea să se mute în județul de domiciliu are nevoie de rapoarte, răbdare și, eventual, de o a doua viață, fiindcă prima riscă să se termine la „reveniți cu o nouă solicitare”.
Sindicatul Europol reclamă lipsa unor criterii clare, publice și verificabile pentru aprobarea mutărilor. Unii polițiști așteaptă ani. Alții pleacă în câteva luni. De ce? Aici începe adevărata muncă de investigație: nu urmărirea unui suspect, ci identificarea criteriului.
Criteriul a fost văzut ultima dată intrând într-un birou. De atunci, nu mai răspunde la solicitările de transparență.
Cincisprezece rapoarte și un singur răspuns: mai încercați o carieră aici
Potrivit Europol, un polițist încadrat în DGPMB în 2022 încearcă din 2024 să se mute la IPJ Dolj. A depus 15 rapoarte. Toate au primit răspuns negativ, motivat prin deficitul de personal și situația operativă.
Cincisprezece rapoarte. Omul n-a mai cerut mutarea, a început o colecție de literatură administrativă. La următorul volum poate să pună prefață: „Dedic această lucrare familiei mele, pe care sper s-o revăd înainte de pensionare”.
În același timp, susține sindicatul, mai mult de 15 colegi au obținut aprobarea mutării către alte inspectorate, inclusiv polițiști cu vechime mai mică.
Sigur, pot exista diferențe legitime între cazuri. Tocmai de aceea ar trebui explicate. Dar când explicația lipsește, deficitul de personal capătă însușiri supranaturale: pentru unii e zid de beton, pentru alții e perdea de mărgele.
Nu cerem să dispară deficitul prin magie. Cerem să ni se explice de ce magia pare să funcționeze diferit de la un dosar la altul.
Lege avem. Ce facem cu ea e proba de perspicacitate
Există Statutul polițistului. Există Ordinul MAI nr. 140/2016. Așadar, nu vorbim despre o instituție care a uitat să inventeze procedura.
Problema semnalată de Europol este alta: cum sunt comparate solicitările, cine are prioritate și de ce?
Într-un mecanism transparent, omul știe ce contează: vechimea, postul disponibil, situația familiei, problemele medicale, necesarul de personal. În mecanismul descris de sindicat, omul știe mai ales unde se depune raportul.
Atât. Restul e suspans administrativ.
Ai număr de înregistrare, dar n-ai orizont. Ai domiciliu, dar n-ai certitudinea că vei ajunge să locuiești acolo. Ai familie, dar instituția pare să o trateze ca pe un hobby practicat între ture.
Deficitul de personal: argument serios, nu ștampilă universală
Lipsa de personal poate justifica, în mod real, refuzul unei mutări. Ordinea publică nu se asigură cu urări de bine și nici patrulele nu se completează cu personaje din organigramă desenate în creion.
Dar un motiv real trebuie explicat concret.
Câte posturi sunt ocupate? Ce specializări lipsesc? Ce plecări au fost aprobate? În ce condiții? De ce două cereri aparent similare au primit soluții diferite?
Fără aceste răspunsuri, „situația operativă” riscă să devină echivalentul instituțional al lui „pentru că așa zic eu”, doar că poartă uniformă și are antet.
Un refuz motivat se poate înțelege. Un refuz multiplicat nu devine motivare doar pentru că imprimanta lucrează consecvent.
„Indicator la schimb”: aduceți înlocuitorul și mai vedem
Una dintre soluțiile invocate este identificarea unui „indicator la schimb”. Administrativ, schimburile pot ajuta unitățile să-și echilibreze necesarul de personal. În versiunea trăită de solicitant, însă, mecanismul are farmecul unui anunț de mică publicitate:
„Schimb depărtare de familie cu apropiere de domiciliu. Ofer răbdare, dosar complet și uzură nervoasă. Aștept variante.”
Polițistul nu mai trebuie doar să-și facă meseria. Devine și agent de recrutare pentru propria plecare. Își caută corespondentul, potrivește județele, verifică posibilitățile și speră că, după ce rezolvă puzzle-ul, nu schimbă cineva capacul cutiei.
Europol susține că la IPJ Constanța există refuzuri inclusiv în asemenea situații, fără justificarea deciziei.
Dacă așa stau lucrurile, „indicatorul la schimb” nu mai e cheia ușii. E doar dreptul de a mai bate o dată.
Constanța: cererile se analizează, explicațiile se lasă la dospit
Conform datelor prezentate de Europol, la Constanța au fost analizate, în cursul anului 2026, 183 de cereri de mutare către județele de proveniență. Dintre acestea, 35 au fost aprobate prin identificarea unui „indicator la schimb”.
Sindicatul reclamă că nu au fost explicate criteriile aplicate și motivele neaprobării celorlalte solicitări.
Cifrele, singure, nu demonstrează favoritism. Dar nici nu țin loc de explicații.
„Am analizat” nu înseamnă automat „am lămurit”. Și ospătarul poate analiza nota de plată; clientul tot are dreptul să știe de unde a apărut al treilea șnițel.
După protestele din februarie 2026, despre care amintește Europol, răspunsul firesc ar fi transparența. Nu transparența aceea de birou prin care se vede planta de la fereastră, dar nu se vede criteriul după care se decide viața unui angajat.
Familia, această anexă incomodă a dosarului profesional
Dincolo de hârtii există rate, chirii, copii, soți și părinți bolnavi. Europol descrie situații în care distanța dintre serviciu și domiciliu pune presiune serioasă pe viața familială și pe buget.
În traducere administrativă, polițistul trebuie să fie prezent la serviciu, disponibil pentru misiuni și suficient de elastic financiar încât să întrețină o viață în două locuri.
Eventual să-și îmbrățișeze familia prin aplicație. Dacă se întrerupe conexiunea, să depună raport.
Iar replicile manageriale reclamate de sindicat — „te-am pus eu să te faci polițist?”, „te-am pus eu să alegi capitala?”, „descurcă-te și tu ca alți colegi” — merită expuse într-un muzeu al conducerii prin ridicat din umeri.
„Te-am pus eu să te faci polițist?” nu este argument managerial. Este renunțarea la argument, rostită de pe un scaun cu putere de semnătură.
După aceea, probabil, urmează discursul despre motivarea personalului.
Nu poți trata omul ca pe o piesă blocată în inventar și apoi să te întrebi de ce nu mai funcționează cu entuziasm.
Pilele: suspiciunea crește unde explicația lipsește
Europol semnalează și percepția că intervențiile unor persoane influente pot conta în aprobarea mutărilor.
Să păstrăm distincția: percepția nu este probă, iar o mutare aprobată nu dovedește existența unei intervenții.
Dar instituția nu combate suspiciunile ascunzând mecanismul deciziei. Dacă oamenii nu văd regulile, încep să caute relațiile. Dacă nu primesc explicații, primesc zvonuri.
Și uite așa, în loc să întrebe „ce condiții trebuie să îndeplinesc?”, angajatul ajunge să se întrebe „pe cine trebuia să cunosc?”.
Aceasta este factura opacității. Și o plătesc inclusiv cei ale căror mutări au fost aprobate perfect justificat.
Soluția scandaloasă: reguli pentru toată lumea
Ce solicită, în esență, Europol? Criterii publice. Evidența cererilor. Motivarea concretă a refuzurilor. Luarea în calcul a situațiilor familiale și medicale. Acces transparent la posturi și posibilități de schimb. O cale clară de reanalizare.
Adică niște lucruri atât de revoluționare încât alte organizații le numesc, pur și simplu, administrare.
Nimeni nu cere ca toate mutările să fie aprobate. Nu se poate goli un inspectorat fiindcă tuturor le este dor de casă. Dar nici dorul de casă nu trebuie tratat ca abatere de la disciplina organigramei.
MAI și inspectoratele din subordine au de răspuns la o întrebare simplă: după ce reguli decideți și cum le poate verifica omul căruia îi cereți să mai aștepte?
Până atunci, polițistul poate continua să depună rapoarte. Să le numeroteze, să le arhiveze și să le lase moștenire.
Poate că el nu va ajunge prea curând acasă.
Dar dosarul lui are deja domiciliul stabil la „nu se aprobă”. (Cerasela N.).
Pamflet inspirat de situațiile relatate de Sindicatul Europol. Datele și cazurile prezentate sunt atribuite organizației sindicale; comparațiile și exagerările sunt satirice.
-
Exclusivacum 4 zileCASA DE PENSII A MAI, KNOCK-OUT LA CURTE: CUM A VRUT SĂ IA BANII UNUI POLIȚIST ȘI A PLECAT CU… CHELTUIELI DE JUDECATĂ
-
Exclusivacum 4 zileStația‑fantomă de la Corlătești își dă arama pe față: „ape uzuale” direct în Pârâul Dâmbu, sub nasul lui Diaconu și al Gărzii de Mediu adormite. Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 4
-
Exclusivacum 4 zileDosarul Antigrindină – Partea a IX‑a – Republica rachetelor antigrindina: cum a fost însămânțată România cu minciuni, plumb și abuz de serviciu
-
Exclusivacum 3 zileCATASTROFELE ECOLOGICE DIN PRAHOVA – Sub ocrotirea directorului–dictator Florin Diaconu (APM Prahova) și a „Gărzii lui” de Mediu – Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 5
-
Exclusivacum 3 zileIncompatibilități cu capul în nisip: Cum pasează M.A.I. cartoful fierbinte către ANI, iar polițiștii din Europol, CEPOL și Frontex stau agățați între două legi și zero răspunsuri
-
Exclusivacum 2 zileRepublica sinecurilor unite: Mega-tunul de la IAR Brașov și caracatița politică de la MEAT
-
Featuredacum 3 zilePULS își alege conducerea și își stabilește direcțiile politice la Alba Iulia – „România are PULS – în țară și în Diaspora”
-
Exclusivacum 2 zileDosarul Antigrindină – Partea a X‑a – Republica rachetelor fără autorizație: cum au ajuns Diaconu (APM Prahova) și Garda de Mediu scutul mafiei antigrindină




