Actualitate
Măsurile guvernamentale de restricționare a plăților în numerar afectează doar micile afaceri românești, mai ales din zona rurală

Experimentul Pitești. Îmi aduc aminte începutul anilor 80, atunci când într-o bună zi, toți locuitorii județului Argeș ne-am trezit subiecții unui groaznic experiment: regimul Ceaușescu hotărâse să introducă experimental în Argeș sistemul de cartele pentru alimente. Un sfert de pâine pe zi de persoană, un pachet de unt pe săptămână de familie, doi litri de lapte pe săptămână de familie, un kilogram de carne de porc pe lună de persoană.
Docili fiind, noi, argeșenii, ne-am așezat cuminți la coadă cu cartelele în mână și regimul a tras concluzia, corectă, că poporul a înghițit-o și pe-asta. Astfel, sistemul de cartele s-a extins treptat în toată țara, cu excepția capitalei București și a județului Sibiu, județ aflat sub conducerea lui Nicu Ceaușescu.
Ei bine, decizia guvernului Ciolacu de a limita neîntârziat (prin ordonanță de urgență) plățile în numerar la noi în țară mi-a adus aminte de experimentul cu cartele din Argeș. Căci, fără îndoială, prea îndrăzneții noștri guvernanți au aflat că nicăieri în Europa nu prea și-au permis guvernele așa ceva. M-am gândit, deci, că o fi un experiment de tip Ceaușescu-cartelă de alimente, la nivel european și că noi, românii, am fost aleși pentru această cercetare, datorită docilității și cumințeniei noastre civice proverbiale. Sau poate sunt eu conspiraționist și o fi vreo urgență majoră în economie pe care n-o văd eu și alte multe milioane de oameni, dar o văd oamenii lui Ciolacu, care precis stau de dimineața până seara și citesc indicatori economici și statistici pentru a fi la curent cu starea națiunii…
Nu trebuie să fii mare savant să înțelegi că măsurile guvernamentale de restricționare a plăților în numerar afectează doar micile afaceri românești, mai ales din zona rurală, lipsită de unități și automate bancare. Acestea vor trebui să se împuțineze pentru a face și mai mult spațiu pentru marile supermarket-uri.
De asemenea, băncile vor căpăta noi segmente de piață, acaparând, fără efort și investiții, zonele rurale și ale micilor orășele, populate de bătrâni obișnuiți de zeci de ani să fie terfeliți și umiliți de propriul lor stat. Și vor mai suferi și toți cei care mai primesc bani numerar de la copiii sau soții care se spetesc muncind prin subsolurile vest-europene sau care sunt mânați la cules de sparanghel pe moșiile celor care au fericirea de a vorbi aceeași limbă cu baronul Iohannis.
Conform datelor prezentate de BNR, țara noastră se află pe locul 15 în UE atunci când vine vorba de plățile cu cardul, și pe locul 14 la plățile prin intermediul instrumentelor de plată digitale.
Atunci când guvernul Ciolacu a decis să limiteze plățile în numerar printr-o ordonanță de urgență dată peste noapte am crezut că cele două sectoare economice favorizate, băncile și supermarket-urile, se află într-o situație dramatică, la un pas de colaps și au nevoie de ajutor urgent din partea statului. Căci, m-am gândit eu, o astfel de măsură, care afectează dramatic însăși libertatea economică a persoanei, fundamentul capitalismului occidental, este o măsură disperată, care ar trebui justificată de o situație dramatică în piață. Drept pentru care am început să caut statistici care să justifice măsura luată de Marcel Ciolacu, statistici care să explice uciderea cu bună știință a micilor afaceri românești din comerț și creșterea masivă a cifrei de afaceri și a profiturilor băncilor.
Ei, dar haide să vedem cât de rău stau marile rețele de supermarket-uri din România! Pentru început, să remarcă faptul că sectorul economic al comerțului cu amănuntul din România are cea mai mare creștere din întreaga Uniune Europeană din 2015 încoace: cu peste 80% au crescut vânzările cu amănuntul la noi în țară între august 2015 și august 2023. 80% în 8 ani, un asemenea ritm de creștere nu mai există pe continent. După piața românească, a doua cea mai mare creștere a avut piața poloneză, cu doar 56%, urmată de cea lituaniană, cu 53%. Cea bulgărească are o creștere de 51%, iar cea maghiară de 48%. Media creșterilor în Estul Europei este deci de 50%, România marcând un record absolut. Sunt chiar țări în care volumul comerțului cu amănuntul a scăzut în ultimii opt ani: Belgia(-10%), Luxemburg (-65%!), iar statele mari au creșteri moderate: Germania (+8%), Franța (+40%). Nemaivorbind de bogații elvețieni, care s-au mulțumit cu o creștere de doar 0,9% a volumului comerțului în ultimii 8 ani!
Din acest punct de vedere, al volumului, România pare un paradis al magazinelor. Motiv pentru care 5% dintre firmele care fac comerț cu amănuntul în toată Europa sunt la noi în țară: 253 000 de firme, mai multe decât în Germania (167 000 de firme) sau decât în Turcia (158 000 de firme), state cu câte peste 80 de milioane de locuitori. Sau mai multe decât în Polonia (157 000 de firme), stat cu o populație dublă față de a noastră.
Ei bine, paradisul comerțului românesc arată cam așa: 70% din bani merg către supermarket-uri (aproape exclusiv cu capital străin) și restul se împart între companiile mici și mijlocii, aproape exclusiv cu capital românesc. Evoluția numărului de supermarket-uri („magazine moderne ” în limbajul oficial) este incredibil de rapidă.
Dar, ne amenință reprezentanții supermarket-urilor, „încă este loc de creștere pe o piață unde comerțul tradițional are circa 30% din vânzări. În alte piețe, ponderea acestui segment e de doar 10-15%”. Cu alte cuvinte, ținta supermarket-urilor este de înjumătățire sau de reducere la o treime a ponderii vânzărilor magazinelor mici, pervers numite „tradiționale”, într-o încercare deloc mascată de a acorda o tentă peiorativă cuvântului „tradițional”.
Țintă pe atât de realistă cât este de cinică, căci fiecare al șaselea faliment din țara noastră este înregistrat în cazul unui magazin mic și mijlociu deținut de antreprenori români: comerțul cu amănuntul şi comerţul cu ridicata şi distribuţia însumează 1.665 de insolvenţe în 2022, din totalul de 6.531 de proceduri noi, în 2021 şi în 2020 acest domeniu fiind lider al insolvenţelor cu 1.785 de companii din totalul de 6.144, respectiv 1.691 de firme din totalul de 5.694 de cazuri, conform bursa.ro.
Evident că puterea politică din România din ultimii 20 de ani a încălcat toate legile posibile și imposibile pentru a aduce în orașele noastre cele 4400 de supermarket-uri și pentru a distruge toate magazinele românești, „tradiționalele” din limbajul oficios. Pentru cele 4400 de supermarket-uri s-au demolat cartiere, s-au călcat în picioare spații verzi și s-au dat autorizații de construire care nu ar fi fost niciodată posibile pentru antreprenorii români. Și tot pentru a îngrășa cele 4400 de supermarket-uri s-au eludat toate normele sanitar-veterinare și de siguranța alimentară posibile. Ba chiar s-a închis ochii de la zecile de cartelări și de la miile de încălcări ale legilor concurenței. Tot ceea ce supermarket-urile nu și-au permis vreodată la ele acasă, aici s-a putut.
Agricultura și industria alimentară de la noi au fost ignorate cu desăvârșire de cumpărătorii de la supermarket-uri, astfel încât legumele și fructele românești putrezesc pe câmp, iar noi găsim pe rafturile supermarket-urilor mere și cartofi aduse de la mii de kilometri. Într-o vreme în care toată Europa își propune să mănânce din „lanțul scurt de aprovizionare”, adică mâncare produsă la 10-20 de kilometri maxim de locul de consum, la noi supermarket-urile ne silesc să mâncăm produse congelate, cărate de la mii de kilometri. Cam așa arată „comerțul modern” care a alungat cu desăvârșire magazinele „tradiționale”.
România avea deja în 2016, o pondere uriașă a marilor companii în raport cu IMM-urile din sectorul comerțului, deși la număr de angajați contau cu predilecție companiile mici. Totul este o consecință a faptului că numărul de supermarket-uri a crescut de cu 300% în doar 4 ani (2012-2016), iar cel al magazinelor „tradiționale” doar s-a dublat. Este evident că productivitatea realizată în marile magazine (hypermarket-uri ) este cu mult superioară celei realizate în micile magazine, de obicei afaceri familiale:
O măreață realizare a comerțului prin supermarket-uri este și cocoșarea balanței comerciale a țării, prin creșterea alarmantă a importurilor de produse alimentare cauzată de „jena” marilor rețele comerciale străine de a vinde produse românești și bucuria acestora de a importa produse din țara lor de origine. Pentru a fi cât mai clar: fiecare al cincilea euro plătit de români pentru importuri este cauzat de importurile marilor rețele de supermarket-uri. Tot pentru a fi cât se poate de clar: firmele pentru care lucrează statul român provin din Germania în proporție de 26%, din Austria 18,4% (rețeaua de benzinării OMV), din Franța în proporție de 17,3% și din Olanda în proporție de 8%. Și tot pentru claritate, să reamintim că Austria și Olanda se opun intrării țării noastre în spațiul Schengen.
Este, deci, cât se poate de evident că guvernul lui Marcel Ciolacu nu avea de ce să salveze supermarket-urile din țară, pentru simplul motiv că acestea dețin oricum peste 70% din piață și pentru că au cea mai mare creștere multi-anuală de volum din Uniunea Europeană. Poate, atunci, să fi vrut Marcel Ciolacu să mai dea o mână de ajutor bietelor bănci din România. Poate acestea să treacă printr-o situație grea.
Motiv să aruncăm o privire asupra situației băncilor românești în context european. Și ce constatăm? Că anul trecut, 2022, băncile din România au avut cea mai bună performanță din Uniunea Europeană, adică avem cel mai mare indicator ROE din UE – return on equity, adică profitul raportat la capital: 13, 1%. Dacă ne uităm cu atenție vom vedea că băncile noastre, primele în clasamentul profitabilității, se uită de sus de tot la băncile germane (ROE de 4%), la cele austriece (ROE de 6,4%), la cele italiene (ROE de 5,7%) sau la cele olandeze (ROE de 8,3%), dar și la cele poloneze (ROE de 4,8%) sau cehești (ROE de 10,6%).
Dar, cine știe, s-o fi întâmplat ceva anul acesta, vreo criză majoră în piața bancară? Da` de unde: de exemplu, pe primul trimestru din 2023, cea mai mare bancă a țării a raportat un profit colosal: profitul net consolidat al Grupului Financiar Banca Transilvania a fost la finalul primului semestru de 1,581 miliarde de lei (+51,14% față de iunie 2022), din care cel al băncii este de 1,269 miliarde de lei (+39,91% față de iunie 2022). Iar veniturile operaționale ale Grupului Banca Transilvania au ajuns la 3,7 miliarde lei (+29,7%). Reținem că situația celei mai mari bănci românești este cât se poate de roză, cu un profit mai mare cu 40% decât cel, oricum uriaș, de anul trecut conform BVB.
A doua bancă a țării raportează și ea creșteri: BCR a înregistrat un profit net de 1,698 miliarde de lei (343,8 milioane de euro) în primele nouă luni din 2023, în creștere cu 10,3% față de aceeași perioadă din 2022, datorită unei „performanțe operaționale îmbunătățite, susținută de un volum mai mare de afaceri cu clienții”. Rezultatul operațional s-a îmbunătățit cu 18,2% până la 2,324,5 miliarde de lei (470,7 milioane de euro) în primele trei trimestre din 2023, față de perioada similară din 2022, pe fondul unor „venituri operaționale mai mari”, precum BVB.
Pentru a nu mai lungi suspansul să vă spun direct că rentabilitatea capitalurilor (ROE adică) pentru băncile românești anul acesta a urcat la o medie amețitoare, de peste 20%, ceea ce nu indică nicidecum vreo slăbiciune care să ducă la intervenția salvatoare a guvernului.
Deci guvernul nu are defel vreo motivație nobilă, cum ar fi salvarea economiei țării atunci când limitează cheltuielile românilor cu numerar. Să țină oare cont de voința cetățenilor care i-au ales pe guvernanți? Nu s-ar zice, căci iată care este preferința cetățenilor europeni: 43% preferă să plătească la magazin cu cardul, iar 32% cu numerar. Mai clar spus, grupul celor care preferă să plătească doar cu cardul nu este atât de semnificativ.
Așadar, nici voința bieților cumpărători n-a fost la baza deciziei polițienești a guvernului. Atunci o fi prea marea dezvoltare a serviciilor bancare din țara noastră? Nici aici nu prea am nimerit-o căci, oameni buni, România are cei mai mulți cetățeni pe capul fiecărui funcționar bancar, adică avem 369 de persoane/funcționar bancar, ceea ce sigur nu scurtează timpul pierdut de oameni pe la bănci și nici nu ușurează munca bancherilor. Și nici la numărul de cetățeni arondați fiecărei unități bancare nu stăm prea grozav, cu vreo 5000 de oameni/unitate bancară.
Ei, ce unități bancare, asta-i din secolul trecut. Acum românii sigur își fac singuri treburile financiare pe internet. Sau nu? Căci, iată ce spun nemiloasele statistici europene: cum că am fi ultimii din Europa la digitalizarea serviciilor financiare, cu un grad de doar 13,7%.
Și-atunci, dacă supermarket-urile o duc bine merci, băncile își cresc profiturile precum puterile lui Făt Frumos, unități bancare nu prea avem, bancheri nici atât, servicii digitale financiare nici pe departe, iar educația noastră financiară l-a făcut pe guvernatorul Isărescu să strâmbe din nas, în tot acest context, ce i-o fi mânat pe miniștrii lui Ciolacu să dea o ordonanță de urgență pentru a ne limita plățile în numerar? Care o fi motivația prea-iuților la scris ordonanțe miniștri?
Nu cumva se face un experiment uriaș pe români? Să vadă cei de undeva de sus dacă e cazul să extindă aceste restricții și asupra unor națiuni ceva mai nărăvașe, nu atât de docile ca a noastră?
Petrișor Peiu
Actualitate
Realimentarea flotei aeriene americane: KC-46 Pegasus, singura opțiune viabilă până la apariția NGAS

Forțele Aeriene ale SUA se confruntă cu o nevoie stringentă de a-și moderniza flota de avioane cisternă, iar KC-46 Pegasus de la Boeing pare a fi singura soluție disponibilă pe termen scurt, până la introducerea aeronavei de generație următoare, NGAS, la mijlocul anilor 2030. Cu toate acestea, problemele legate de lanțul de aprovizionare și drepturile de acces la date ar putea reprezenta obstacole pe termen lung, conform unui document recent al serviciului.
Decizia controversată de a achiziționa mai multe KC-46
Conform unei notificări de justificare și aprobare (J&A) publicată de Forțele Aeriene pe 2 octombrie, decizia de a comanda până la 75 de aeronave KC-46 suplimentare a fost motivată de nevoia de a înlocui flota îmbătrânită de KC-135 Stratotanker și de a acoperi intervalul de timp până la disponibilitatea NGAS. Această decizie a necesitat o justificare, deoarece serviciul contractează cu Boeing pentru mai multe avioane cisternă fără o competiție deschisă.
Schimbări de strategie și priorități
Documentul detaliază planurile inițiale ale Forțelor Aeriene de a recapitaliza flota de avioane cisternă prin intermediul programului KC-135 Tanker Recapitalization Program, pentru care au fost primite răspunsuri din partea mai multor companii, inclusiv un parteneriat între Lockheed Martin și Airbus, care concura cu Boeing. Forțele Aeriene au constatat că doar Airbus și Boeing (după retragerea Lockheed din parteneriat) ar putea „îndeplini parțial cerințele preliminare” ale programului, inclusiv cerința ca o soluție să fie gata de implementare până în anul fiscal 2031.
Cu toate acestea, la începutul anului 2025, Forțele Aeriene și-au schimbat direcția, deoarece „amenințările globale în evoluție și prioritățile concurente ale DoD” au transformat NGAS într-o „prioritate”. În acest proces, documentul menționează că Forțele Aeriene au constatat că atât Boeing, cât și Airbus ar avea nevoie de „dezvoltare semnificativă” pentru a îndeplini cerințele programului inițial de recapitalizare. Prin urmare, Forțele Aeriene au considerat că opțiunea de recapitalizare este prea costisitoare, deoarece era necesară și finanțarea dezvoltării platformei NGAS.
Astfel, serviciul a renunțat la cerințele pentru un nou efort de avioane cisternă și a optat, în schimb, pentru utilizarea celor deja existente pentru KC-46 până când NGAS va fi disponibil, conform documentului. Această decizie a deschis practic calea pentru Boeing, deoarece A330 MRTT propus de Airbus ar avea nevoie de „dezvoltare semnificativă pentru a îndeplini cerințele obligatorii”.
Timpul, factorul decisiv
Un factor cheie în decizia de a utiliza cerințele KC-46, conform documentului, a fost timpul. Forțele Aeriene înlocuiesc în prezent flota îmbătrânită de KC-135 Stratotanker cu KC-46, dar livrările Pegasus în baza unui contract existent sunt programate să se încheie în 2030 – cu aproximativ șase ani înainte ca NGAS să fie gata cel mai devreme. Pentru a continua înlocuirea KC-135 cu avioane cisternă mai noi, Forțele Aeriene au nevoie de un avion cisternă care să poată acoperi acest interval de șase ani, ceea ce, conform serviciului, doar KC-46 poate face.
Problemele persistă
Cu toate acestea, achiziționarea mai multor KC-46 va veni cu probleme. Boeing „va trebui să rezolve” problemele legate de diminuarea surselor de producție și lipsa de materiale (DMSMS), împreună cu uzura pieselor, care, conform documentului, afectează atât programul KC-46 actual, cât și extinderea acestuia. În plus, documentul ridică problema negocierii pentru mai multe drepturi asupra datelor tehnice și a software-ului, în special atunci când drepturile actuale sunt „inferioare nivelului necesar” pentru extinderea producției KC-46.
Airbus rămâne în joc
Într-o declarație pentru Breaking Defense, Airbus a afirmat: „Ne menținem soluția noastră dovedită de avioane cisternă și evoluția sa, MRTT+. Airbus rămâne angajat alături de USAF, pe măsură ce aceștia continuă să evalueze soluția lor de realimentare aeriană de generație următoare.”
NGAS: Înapoi în viitor
Soarta NGAS a fost incertă până de curând, deoarece oficialii din administrația Biden au declarat că platforma ar putea fi prea costisitoare, în timp ce bugetul FY26 al Forțelor Aeriene a alocat resurse limitate pentru eforturile de cercetare și dezvoltare.
După cum reiese clar din document, Forțele Aeriene tratează acum NGAS ca pe o nevoie critică, deși se menționează că „calea finală către NGAS nu a fost încă definită, având în vedere prioritățile concurente ale apărării”. Programul a finalizat o analiză a alternativelor, se arată în document, deși sunt în curs de desfășurare activități suplimentare de colectare a informațiilor pentru a rafina cerințele.
Conform generalului John Lamontagne, șeful Comandamentului de Mobilitate Aeriană al Forțelor Aeriene, serviciul a examinat o gamă largă de platforme potențiale – de la avioane de afaceri la aeronave cu corp fuzelat și avioane cisternă stealth, cu „semnătură gestionată” – pentru misiunea NGAS. Se așteaptă ca platforma să opereze în medii periculoase, cum ar fi Indo-Pacificul, unde pistele de aterizare sunt puține, iar sistemele de apărare aeriană sunt formidabile.
Industria se pregătește pentru NGAS
Industria se pregătește să ofere Forțelor Aeriene candidați pentru realimentarea de generație următoare. Conform lui Roderick McLean, vicepreședinte și director general al misiunilor de mobilitate aeriană și maritime la Lockheed, compania se așteaptă ca un avion nou, capabil să supraviețuiască, să fie necesar pentru misiune.
Actualitate
Armata SUA recunoaște și remediază problemele de securitate cibernetică la Platforma NGC2

Armata SUA a anunțat că a atenuat o serie de riscuri de securitate cibernetică descoperite într-o versiune incipientă a platformei sale Next Generation Command and Control (NGC2), potrivit unui memo intern obținut de Breaking Defense.
Alarma trasă de ofițerul sef pentru tehnologie
Documentul, datat 5 septembrie și semnat de Gabriele Chiulli, ofițerul șef pentru tehnologie din cadrul Biroului Șefului pentru Informații al Armatei, avertiza că platforma NGC2 „în starea sa actuală, prezintă deficiențe critice în ceea ce privește controalele fundamentale de securitate, procesele și guvernanța.”
Chiulli a scris că armatei „îi lipsește vizibilitatea și controalele necesare pentru a asigura securitatea și integritatea platformei”. El a adăugat că „se pare că există o grabă de a introduce capabilități în sistem fără o supraveghere reală sau un proces adecvat, ceea ce crește riscul pe măsură ce acest sistem îl amplifică și mai mult.”
Reacție rapidă și măsuri corective
Cu toate acestea, oficialii armatei au declarat pentru Breaking Defense că, în cele trei săptămâni de la redactarea și distribuirea documentului, problemele au fost rezolvate. „Problemele au fost atenuate imediat”, a declarat Leonel Garciga, șeful pentru informații al armatei, într-un comunicat. El a adăugat că „procesele simplificate de securitate cibernetică au fost capabile să identifice rapid și să asiste biroul programului și furnizorul în trierea vulnerabilităților de securitate cibernetică și în implementarea măsurilor de atenuare.”
Integrarea securității cibernetice de la inceput
Generalul-locotenent Jeth Rey, șeful adjunct de stat major la G-6, departamentul armatei responsabil cu securitatea cibernetică și rețelele, a susținut că identificarea timpurie a acestor deficiențe face parte din procesul intenționat al serviciului și că au fost luate măsuri pentru a le corecta.
„Trebuie să includem securitatea cibernetică de la început în proces și cred că asta am făcut”, a spus Rey într-un interviu recent. „Aceasta este o nouă capacitate și am găsit un risc și l-am atenuat imediat. Cred că este o veste bună pentru noi în viitor. Dacă vom continua să privim lucrurile în acest mod și procesele noastre funcționează, sunt mulțumit.”
NGC2: Prioritatea numărul unu pentru modernizare
NGC2 este prioritatea numărul unu a serviciului în materie de modernizare și este conceput pentru a oferi comandanților și unităților o nouă abordare a gestionării informațiilor, a datelor și a comandamentului și controlului cu arhitecturi agile și bazate pe software.
În iulie, armata a acordat aproape 100 de milioane de dolari companiei Anduril și unei echipe de furnizori pentru a dezvolta un prototip al sistemului, care va fi extins la nivelul întregii divizii la Project Convergence Capstone 6 în această vară, cu Divizia 4 Infanterie. Un prototip a fost testat la evenimentul de anul trecut la nivel de batalion. Mai recent, Lockheed Martin și echipa sa au obținut, de asemenea, un contract pentru a dezvolta un strat de date integrat cu Divizia 25 Infanterie.
Ivy Sting: Testare incrementală și adăugare de capabilități
Pe măsură ce armata urmărește să extindă prototipul Anduril la nivelul întregii divizii, Divizia 4 Infanterie a început o serie de evenimente de tip sprint între acum și Project Convergence pentru a adăuga incremental capabilități. Aceste evenimente sunt numite seria Ivy Sting.
Deficiențe identificate în Memo-ul Chiulli
Memo-ul Chiulli, care a fost redactat cu 10 zile înainte de primul eveniment, enumera o serie de preocupări, al căror „efect cumulativ” era că NGC2 părea mai degrabă o „cutie neagră” în care serviciul nu putea controla ce utilizatori fac sau văd pe rețea.
„Lipsa de guvernanță înseamnă că nu există o persoană sau o entitate responsabilă pentru acceptarea acestui risc în numele armatei”, se arată în document. „Având în vedere postura actuală de securitate a platformei și a aplicațiilor terțe găzduite, probabilitatea ca un adversar să obțină acces persistent nedetectabil la platformă necesită ca sistemul să fie tratat ca fiind cu risc foarte ridicat.”
Problemele enumerate includ lipsa controlului accesului și a responsabilității, codul sursă neverificat și vulnerabil pentru aplicațiile terțe, lacune critice în guvernanță și igiena de bază a securității și lipsa guvernanței datelor.
Prima deficiență evidențiată a menționat că sistemul nu avea control al accesului bazat pe roluri, ceea ce înseamnă că, odată ce unui utilizator i se acordă acces, acesta ar avea acces nerestricționat la toate aplicațiile și la toate datele – o anatema pentru principiile mai largi de încredere zero ale Pentagonului. Memo-ul a descris acest lucru ca fiind o defecțiune critică de securitate care ar putea duce la un potențial acces și utilizare abuzivă a informațiilor clasificate.
În ceea ce privește aplicațiile terțe, memo-ul notează că Serviciul Federal de Cloud Palantir care găzduiește aplicațiile într-o metodologie de găzduire a containerelor nu a fost evaluat de armată sau de o politică a CIO a armatei care să susțină funcția de conductă deținută/operată de contractant. Niciuna dintre aplicații nu a fost supusă scanării de rutină a securității aplicațiilor web.
Memo-ul a susținut că sistemul funcționează cu vulnerabilități cunoscute, neatinuate, similar cu desfășurarea unui sistem de arme cu defecte cunoscute. Fără un proprietar clar al misiunii care să își asume responsabilitatea pentru securitatea operațională a sistemului, memo-ul a avertizat că securitatea va fi compromisă.
Măsuri concrete și rezultate pozitive
Oficialii armatei nu au precizat exact cum sau când a fost abordată fiecare presupusă deficiență, dar, la Ivy Sting pe 15 septembrie, NGC2 a funcționat bine, potrivit lui Garciga. El a menționat că procesele simplificate de securitate cibernetică au permis ca Ivy Sting 1 să „avanseze fără întârziere.”
Maiorul Sean Minton, un purtător de cuvânt al armatei, a declarat că „armata este într-o transformare unică în generație pentru a oferi soldaților noștri capabilitățile de care au nevoie rapid.”
„După cum s-a demonstrat în acest caz, postura noastră proactivă de securitate cibernetică este concepută pentru a identifica riscurile și a le atenua, minimizând în același timp efectele asupra forței”, a spus el.
Actualitate
Cursa pentru motoare mai mici: Companiile se luptă pentru contracte pe piața UAV-urilor attritabile, în ciuda incertitudinilor privind CCA
-
Exclusivacum 4 zile
PANICĂ LA MITITELU! Corupții din Poliția Penitenciară, în corzi! Vine DNA-ul?!
-
Exclusivacum 4 zile
Penitenciarul Ploiești: De la gunoaie de lux la instagramul promisiunilor pierdute – Un director cu „APT Limitat” la decență!
-
Exclusivacum 14 ore
Dezamăgire în Poliție: Tineri polițiști vor să renunțe din cauza presiunii, lipsei de sprijin și salarizării precare
-
Exclusivacum 3 zile
Justiția imobiliară română: O nouă modă – Morții dau case, judecătorii pupă cruci, poliția acoperă hoții!
-
Exclusivacum 3 zile
Marioara „ciuruitoarea”, Nichita „smecherul” și justiția „somnoroasă”: Ploieștiul, capitala fraudelor imobiliare?
-
Exclusivacum 5 zile
Panică în MAI: Guvernul vrea creșterea vârstei de pensionare, sindicatul Diamantul avertizează asupra riscurilor și inechităților
-
Exclusivacum 2 zile
Prahova sub asediu: Cum mafia imobiliară ne vinde sicrie cu vedere. „White Tower”, „City Gate”, „Mărășești”: Triunghiul Bermudelor imobiliare
-
Exclusivacum 4 zile
Coca-Cola: Sifonul penalității de la Ploiești – Cum Nan și gașca au transformat „băutura fericirii” într-un cocktail Molotov de otrăvuri și minciuni!