Connect with us

Actualitate

Exemplul Aradului, unde infrastructura internă cade peste tine, se regăseşte în foarte multe oraşe din România.

Publicat

pe

Drama multor oraşe din România şi de ce locuitorii lor cred că ţara şi economia merg într-o direcţie greşită, că democraţia şi capitalismul nu le-a adus nimic: centrul oraşelor cade peste ei, indicând o sărăcie implacabilă, dar în schimb antreprenorii locali sunt prosperi.

Acum o săptămână, am avut la Arad Conferinţa ZF Investiţi în România!, organizată împreună cu CEC Bank (un turneu în oraşele ţării), unde a fost o discuţie extrem de interesantă şi aprinsă cu antreprenorii locali din această zonă, având ca temă următoarele subiecte:

– Guvernul, adică cei de la Bucureşti, iau decizii împotriva economiei, împotriva companiilor, nimeni nu se consultă cu noi;

– evoluţia economiei – economia se târâie;

– industria – nu mai avem industria pe care o aveam în perioada comunistă şi în perioada interbelică;

– forţa de muncă – statul trebuie să găsească şi să vină cu soluţii;

– educaţia – nu mai avem şcoală, nu se mai învaţă ca înainte, absolvenţii sunt total nepregătiţi, nu ştiu ce înseamnă munca;

– lipsa finanţării din partea băncilor – avem nevoie de scrisori de garanţie ca să intrăm la licitaţii iar băncile nu ne dau, dobânzile sunt mari iar străinii vin cu finanţări de afară la dobânzi mai mici şi nu putem concura cu ei;

– lipsa capitalului autohton – nu putem concura cu firmele străine care au capital propriu;

– viitorul Aradului, viitorul judeţului – care sectoare ar putea să crească: logistică, energie, agricultură.

Fiecare antreprenor are părerea lui, fiecare vede lucrurile într-un anumit fel.

Ce m-a frapat este faptul că oamenii de afaceri, antreprenorii de la nivel local nu prea cred că economia a crescut, deşi au cel mai bun exemplu – că businessul lor a crescut.

Economia României s-a dublat în ultimul deceniu iar PIB-ul, care exprimă valoarea adăugată de către companii într-un an, a crescut de la 140 de miliarde de euro în 2014 la 280 de miliarde de euro în 2022 şi va încheia acest an cu 320 de miliarde de euro.

Ei privesc datele statistice cu neîncredere, cu circumspecţie, deşi ei au contribuit, prin businessul lor, prin ceea ce au realizat şi realizează zi de zi în activitatea lor economică, la această creştere a PIB-ului.

Dacă ei văd aşa, atunci cum privesc locuitorii oraşului/judeţului, angajaţii lor, evoluţia economiei?

Iar aici ajung la ideea acestui articol: nu cred că Aradul este din punct de vedere economic un oraş sărac şi un judeţ sărac, cu antreprenori săraci, ci dimpotrivă, dar în schimb centrul Aradului, cel pe care îl vezi cu ochiul liber, emblema unei întregi zone, cade efectiv peste tine, la propriu şi la figurat.

Centrul Aradului este foarte mult rămas în urmă, sunt clădiri care rivalizează cu clădirile bombardate din Ucraina, iar în magazinele din centru poţi oricând să filmezi o secvenţă de film care să amintească de perioada comunistă (Demult nu am mai văzut un magazin de feronerie).

Pentru că centrul oraşului este cum este, locuitorii, cei care trăiesc acolo, cred că nu s-a schimbat nimic în ultimele decenii, cred că acest capitalism nu a adus nimic bun ci dimpotrivă, doar i-a îmbogăţit pe unii, iar pe cei mai mulţi i-a trimis în sărăcie. Copiii au plecat din oraş fie în Timişoara, fie în Cluj, fie în Ungaria, fie în lumea occidentală, iar populaţia pe care o întâlneşti în centru îmbătrâneşte an de an.

Mulţi se întreabă, chiar şi dintre antreprenori, ce ne-a adus intrarea în Uniunea Europeană în afară de faptul că străinii, multinaţionalele au venit să ne folosească forţa de muncă ieftină şi să scoată profitul din ţară, ne-au furat oamenii, care au plecat la muncă în afară, ne-au luat fetele.

Mulţi se uită peste drum, în Ungaria, şi cred că Orban face mai multe lucruri pentru ţara lui decât fac cei de la Bucureşti pentru România (nimeni nu crede, dintre antreprenori, dacă le spui că în perioada Orban economia Ungariei a scăzut, iar România a crescut – Ce model politic şi economic preferaţi? Cel al lui Viktor Orban din Ungaria, cu retorica lui naţionalistă, împotriva Bruxelles-ului şi remaghiarizarea economiei, sau modelul românesc, cu Iohannis absent, cu cumetria politică de la noi, cu guvernele de la Palatul Victoria fără nicio strategie?)

Pentru că le-au plecat copiii de acasă, părinţii sunt supăraţi şi nervoşi pentru ceea ce se întâmplă în România. Iar centrul Aradului, care cade peste tine, le confirmă zi de zi faptul că lucrurile merg din ce în ce mai rău.

În datele statistice din Anuarul de business al României pe care îl realizează Ziarul Financiar, Aradul nu stă aşa de rău din punct de vedere economic: a reuşit să atragă investiţii străine de 1,5 miliarde de euro (alte judeţe nu au depăşit nici 50 de milioane de euro în 30 de ani), iar PIB-ul pe cap de locuitor a ajuns la 14.600 de euro, faţă de 18.500 de euro în Timiş şi faţă de 12.200 de euro în Bihor.

Dacă ne uităm la numărul de maşini la 1.000 de locuitori, vedem că Aradul are 436, faţă de 472, cât are Timişul.

La nivelul puterii de cumpărare, Aradul este la 112% peste media naţională, Timişul este la 120%, Bihorul este la 96%, în condiţiile în care media naţională este 8.000 de euro pe cap de locuitor.

Raportat la numărul de companii înfiinţate la 10.000 de locuitori, Aradul are 54, Timişul are 79, Bihorul are 64, iar Iaşiul are 57.

Cifra de afaceri a companiilor din judeţ a ajuns la 31 de miliarde de lei la finalul lui 2022, faţă de Bihor, care are 39 de miliarde de lei şi faţă de Timiş, care are 74 de miliarde de lei.

Pentru că are o scădere demografică mai accelerată, în Arad s-au livrat în perioada 2017-2021 doar 3.700 de locuinţe noi, faţă de 8.900 în Bihor şi 26.500 în Timiş.

Creditele ipotecare acordate de către bănci au ajuns la un sold de 1,48 de miliarde de lei în Arad, faţă de 6,1 miliarde de lei în Timiş şi 2,2 miliarde de lei în Bihor.

La nivelul şcolilor, Aradul înregistrează o scădere de 10%, ajungând la 158 de şcoli, faţă de 240 de şcoli în Timiş, care o scădere de 6%, şi 206 şcoli în Bihor, care are o creştere de 0,5%.

Salariul mediu a fost în ianuarie 2023 de 3.668 de lei net în Arad, faţă de 4.613 lei în Timiş şi 3.373 de lei în Bihor.

Iaşiul a reuşit să reînvie din punct de vedere economic pentru că Iulian Dascălu a făcut complexul Palace în centrul oraşului, ceea ce a atras după sine construcţia de clădiri de birouri şi a temperat exodul tinerilor în afara ţării. Pentru că a avut mall şi clădiri de birouri, Iaşiul a reuşit să atragă investiţii străine care să folosească aceste clădiri de birouri, acolo unde valoarea adăugată şi salariile sunt mai mari.

La fel s-a întâmplat şi în Timişoara, ca să nu mai vorbim de Cluj.

Aradul are 692 de angajaţi în IT conform datelor statistice naţionale, Timişul are 14.900, Bihorul are 1.500, Clujul are 22.600, iar Bucureştiul peste 60.000.

Aceasta este doar o succesiune de date statistice, dar ceea ce se vede cu ochiul liber rămâne pe retină şi în mintea (în primul rând) a locuitorilor, a celor care trăiesc acolo.

Locuitorii, antreprenorii, oamenii de afaceri aşteaptă totul de la autorităţile locale şi centrale. De la Bucureşti, Guvernul poate da doar nişte bani, dar viaţa într-un oraş aparţine doar celor care stau acolo.

Antreprenorii au alternative, se pot duce la Timişoara, la Budapesta, sau chiar la Viena. Ceilalţi, pentru că au mai puţini bani, sunt blocaţi la nivel local şi se uită în jur.

Nu poţi să ţii copiii acasă, nu poţi să atragi alţi copii sau alte familii dacă nu ai ce să le oferi. Nu este vorba doar despre un loc de muncă, ci este şi despre entertaiment, despre mall-uri, despre cinematografe etc. Dacă nu ai aceste lucruri, tinerii vor căuta să plece.

În schimb, la nivel local, antreprenorii sunt cu mult peste starea oraşului.

Cristian Hostiuc

Actualitate

Răsturnare de strategie la Pentagon: Interceptoare „low-cost” și proprietate intelectuală proprie pentru a opri sângerarea financiară în fața dronelor ieftine

Publicat

pe

De

Într-o mișcare strategică menită să reseteze economia războiului modern, Armata SUA anunță lansarea unui program revoluționar pentru dezvoltarea unor interceptoare accesibile. Planul vizează nu doar reducerea costurilor de producție, ci și preluarea controlului total asupra proprietății intelectuale (IP), prin parteneriate inedite cu mediul academic și entități tehnologice non-tradiționale.

Paradoxul „Epic Fury”: Rachete de milioane de dolari contra drone de buzunar

Actuala dinamică a conflictelor a scos la iveală o vulnerabilitate economică critică: utilizarea unor rachete de înaltă performanță, precum Patriot PAC-3, ale căror costuri oscilează între 3 și 4 milioane de dolari, pentru a neutraliza drone de fabricație iraniană care costă doar 4.000 de dolari. În cadrul operațiunii „Epic Fury”, acest dezechilibru a devenit nesustenabil.

„Dacă interceptorul costă de cinci ori mai mult decât ținta, situația nu este ideală”, a explicat Secretarul Armatei, Dan Driscoll. Obiectivul noii inițiative este crearea unui sistem de apărare care să nu depășească pragul de 250.000 de dolari per unitate, restabilind astfel un raport de forțe logic pe câmpul de luptă.

Laboratoarele universitare, noile uzine de armament: Interceptorul „dezasamblat”

Strategia propusă de Driscoll presupune o abordare modulară, de tip „open-source” controlat. Armata intenționează să spargă arhitectura unui interceptor în cinci sau șase sub-segmente distincte — cum ar fi sistemul de autoghidaj (seeker) sau propulsia — și să achiziționeze soluții și proprietate intelectuală separat pentru fiecare dintre acestea.

În loc să apeleze exclusiv la marii contractori din industria de apărare, Pentagonul privește acum către laboratoarele de cercetare ale universităților și către doctoranzii specializați în tehnologii de vârf. Armata va cumpăra sau va închiria drepturile de proprietate intelectuală direct de la acești inovatori, urmând ca ulterior să contracteze unități de producție doar pentru asamblarea componentelor deținute integral de stat.

Proprietatea intelectuală, arma secretă pentru „Dreptul la Reparare”

Controlul asupra IP-ului nu este doar o chestiune de costuri, ci și una de autonomie operațională. Secretarul Driscoll a fost categoric în privința necesității de a deține „dreptul la reparare”. În prezent, dependența de producătorii originali pentru mentenanță și piese de schimb încetinește reacția trupelor în teatrele de operații.

Dacă Armata deține proprietatea intelectuală a componentelor, militarii de pe front vor putea repara sistemele în timp record, utilizând tehnologii de imprimare 3D pentru a produce piese de schimb direct la fața locului. Mesajul către marii jucători din industria de apărare este clar: fie devin mai flexibili în partajarea drepturilor tehnologice, fie Armata va începe să își „ imprime” propriul arsenal, apelând la ingineria inversă și producția aditivă.

Ținta 250.000: Pragul de supraviețuire în războiul de uzură

Prin fragmentarea procesului de achiziție și eliminarea monopolului tehnologic al giganților industriali, Armata SUA speră să obțină un interceptor performant la o fracțiune din prețul actual. Această democratizare a inovației militare, prin cooptarea mediului academic, promite să transforme radical modul în care sunt proiectate și livrate armele viitorului, punând accent pe agilitate, costuri reduse și independență logistică totală.

Citeste in continuare

Actualitate

Schimbare de gardă la gigantul aviației: Lockheed Martin iși desemnează un nou lider pentru Divizia de 30 de miliarde de dolari

Publicat

pe

De

Într-o mișcare strategică ce marchează finalul unei epoci, Greg Ulmer, veteranul care a condus destinele diviziei aeronautice a celui mai mare contractant de apărare din lume, a anunțat retragerea sa din funcție. Ștafeta va fi preluată de OJ Sanchez, actualul șef al legendarei divizii Skunk Works, care primește misiunea de a ghida viitorul puterii aeriene globale.

Finalul unei cariere de trei decenii sub semnul excelenței

Greg Ulmer părăsește prima linie a industriei de apărare după un parcurs impresionant care a început în 1995. De la primele sale misiuni ca inginer de teste de zbor pentru programul C-130, Ulmer a urcat treaptă cu treaptă ierarhia companiei, culminând cu preluarea programului F-35 în 2018 și ulterior a întregii divizii de aeronautică în 2021. Sub conducerea sa, portofoliul de aeronave a cunoscut progrese tehnologice majore, consolidând securitatea aliaților prin inovație constantă. Deși se va retrage oficial în iunie, acesta va rămâne în rolul de consilier strategic pentru a asigura o tranziție fără sincope către noua eră de leadership.

Un colos industrial: Portofoliul de fier al aeronauticii

Divizia pe care OJ Sanchez urmează să o gestioneze nu este doar o componentă a corporației, ci un motor economic și militar masiv, evaluat la 30 de miliarde de dolari. Cu o forță de muncă de peste 35.000 de angajați, acest segment include „bijuteriile coroanei” aviației moderne: avionul invizibil F-35 Joint Strike Fighter, temutul F-22, versatilul F-16 și robustul transportor C-130. Pe lângă acestea, mandatul noului lider va include și supravegherea Skunk Works, atelierul de design secret unde sunt create cele mai avansate și clasificate tehnologii de zbor ale viitorului.

De la manșă la pupitrul de comandă: Cine este OJ Sanchez?

Succesorul desemnat, OJ Sanchez, aduce o perspectivă unică la vârful ierarhiei, având o experiență directă în carlinga avioanelor de vânătoare. Fost pilot de F-22, Sanchez s-a alăturat companiei în 2014, parcurgând rapid etapele de management până la preluarea diviziei Skunk Works în 2025. Trecerea sa de la pilotaj la managementul strategic este privită ca un semnal clar de orientare către performanță tactică și viziune operațională. Experiența sa de lider și pasiunea pentru misiune sunt considerate pilonii pe care se va sprijini următorul capitol al supremației aeriene în cadrul organizației.

Citeste in continuare

Actualitate

Vacanță cu sens pentru copii: Sugestiile Novakid pentru dezvoltarea abilităților de engleză vara

Publicat

pe

De

Vremea călduroasă vine la pachet cu o atmosferă relaxantă, în care distracția și planurile de vacanță iau locul momentelor de învățare activă. Deși este văzută adesea drept o pauză binemeritată, care nu are efecte semnificative asupra juniorilor, adevărul este puțin diferit – fără studiu constant, abilitățile de citire și competențele lingvistice pot avea de suferit în sezonul estival. Partea bună este că cei mici au posibilitatea de a accesa resurse educaționale captivante, capabile să transforme exersarea cunoștințelor în amuzament.

Iar Novakid, școala online de engleză pentru copii, este una dintre opțiuni. Cu un ecosistem de învățare bogat și o flexibilitate sporită în stabilirea programului, platforma face studiul disponibil oricând și oriunde. Mai multe informații despre eficiența și beneficiile sale sunt prezentate în acest articol.

Rutina de vacanță, prilej pentru lecții distractive și interactive

Ali Sullivan, profesoară de engleză la Novakid, subliniază: „Copiii învață mai repede atunci când au o rutină în care fiecare activitate are rost și se leagă de cea anterioară. Fără un plan, învățarea devine fragmentată și greu de consolidat”. Lecțiile Novakid sunt ușor de inclus în programul juniorilor, chiar și în perioada vacanței. Luând forma unor sesiuni interactive, pline de joacă, ele mențin motivația la un nivel înalt și învăluie studiul în plăcere.

Pe lângă că asigură confortul unui spațiu familiar, cursurile online reușesc și să diminueze din presiunea de a performa, întâlnită adesea în cadrul lecțiilor tradiționale. Greșelile devin parte naturală a procesului de învățare, iar cei mici nu se mai tem să își facă ideile auzite. Astfel, blocajele în vorbirea englezei sunt depășite cu mai mare lejeritate, iar încrederea în forțele proprii crește – un avantaj considerabil în progresul academic.

Progresul, susținut prin instrumente de studiu moderne

Novakid oferă multiple modalități de învățare, adaptate la nevoile specifice ale copiilor. Printre variante se numără prietenii de studiu bazați pe AI (aplicația NovaPals), sesiunile de grup cu profesori certificați și cursurile 1:1. Această abordare este una cu efecte vizibile în scurt timp. În medie, 96% dintre elevi își îmbunătățesc competențele de engleză în decurs de 6 luni, iar 75% dintre părinți observă rezultate pozitive chiar din prima lună.

Inteligența artificială este esențială pentru modul în care are loc personalizarea experienței, contribuind la asocierea elevilor cu profesorii potriviți, adaptarea ritmului lecțiilor, urmărirea progresului în raport cu standardele Cadrului European Comun de Referință pentru Limbi (CEFR) și crearea unor călătorii individuale de învățare. Max Azarov, CEO și cofondator Novakid, punctează: „Inteligența artificială ne permite să extindem personalizarea și să facem învățarea mai fluidă și mai ușor de măsurat. Cu toate acestea, îndrumarea pedagogică, empatia și evaluarea rămân în mâinile profesorilor. Eficiența se obține prin integrare, nu prin înlocuire”.

Experiențele internaționale, mai facile și plăcute pentru copii

Platforma Novakid îi încurajează pe copii să fie pregătiți pentru vacanțele în străinătate și să se bucure de un plus de independență pe durata lor. Ca atare, pune la dispoziție un curs special, numit „English for Travel”, care îi antrenează să facă față cu brio interacțiunilor din medii internaționale. De la oferirea informațiilor despre propria persoană, la expresii de politețe sau fraze cheie pentru situații de urgență, cei mici își consolidează competențele lingvistice și dezvoltă fluența prin contexte de comunicare similare cu cele din viața reală.

Părinții care își doresc să ofere copiilor lor o experiență de studiu personalizată, pot opta pentru pachetele de abonamente Novakid, gândite special pentru a răspunde necesităților particulare de studiu. Ei pot alege între 2 formate diferite: program fix (cu opțiune de reprogramare cu 24 de ore înainte de începerea cursului) sau învățare flexibilă / lecții la cerere. În această manieră, toate metodele de învățare potrivite pentru juniori se regăsesc într-un singur abonament, continuitatea și progresul fiind valorificate.

Despre Novakid

Novakid este o platformă digitală de ultimă generație pentru învățarea limbii engleze, dedicată copiilor cu vârste între 2 și 14 ani, care oferă lecții individuale și în grupuri mici. Aceasta are peste 3.700 de profesori vorbitori nativi, dar și o aplicație de învățare cu jocuri pentru autoexersare. Programa de învățare bazată pe tehnici de gamificare, aliniată la Cadrul European Comun de Referință pentru Limbi (CEFR), folosește imersiunea, gamificarea și metoda de răspuns fizic total (TPR) pentru a dezvolta abilități de comunicare în viața reală – concentrându-se pe vorbire și rezolvarea problemelor mai degrabă decât pe memorare.

Platforma este prietenoasă cu juniorii, oferind lecții interactive și 3D, precum și o monitorizare a progresului prin inteligență artificială, care adaptează învățarea la nivelul, ritmul și interesele fiecărui copil. O abordare centrată pe învățarea integrată a conținutului și a limbii (CLIL) conectează limba engleză cu materiile școlare, sprijinind fluența naturală și dezvoltarea bilingvă timpurie.
Până în ianuarie 2026, peste 1,1 milioane de copii au încercat lecțiile Novakid, peste 940.000 de familii din peste 50 de țări având încredere în platformă. Novakid este evaluată cu 4,7/5 pe Trustpilot, cu un scor net de recomandare al părinților (NPS parental) de 90%.

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv4 ore ago

CAMERELE FANTOMĂ ALE POLIȚIEI: CÂND „TOP SECRET” E DOAR O SCUZĂ PENTRU OPACITATE

„Nu vă putem spune câte camere avem, că… se supără tabelul de înzestrare” Sindicatul Diamantul a îndrăznit blasfemia supremă: a...

Exclusiv4 ore ago

LEGEA, CĂLCATĂ ÎN PICIOARE SUB PROTECȚIA UNIFORMEI: Polițistă din Prahova, depistată la volan cu permisul suspendat în minivacanța de 1 Mai

În timp ce redacția noastră este imersată în ample anchete ce vizează ramificațiile mafiei deșeurilor — subiect asupra căruia vom...

Exclusiv4 ore ago

Chiriaș la Statul-Fantomă: Cum închiriază AFI spații pe care nu le are și îți trimite factura la insultă

București, capitala imobilelor fără stăpân… oficial În timp ce bucureșteanul de rând se lovește de birocrație pentru orice amărâtă de...

Exclusiv4 ore ago

TECHUP SAU CASH-UP? PROGRAMUL CARE POATE FI REVOLUȚIONAR SAU O ALTĂ GĂLEATĂ DE BANI

TechUp România ar putea fi, în teorie, un program transformator: dacă finanțează cu adevărat proiecte de frontieră, dacă nu se...

Exclusivo zi ago

Infernul cu epolet și omerta de stat: Cum a devenit mobbingul „sport național” în Poliția Română

În timp ce lumea civilizată discută despre sănătate mintală, în buncărul administrativ al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) s-a inventat un...

Exclusivo zi ago

Arta de a face „fumuri” prin boscheți: Cum s-a stins geniul contrabandiștilor din Valea Vișeului

În Maramureș, spiritul antreprenorial a depășit de mult barierele legalității, transformându-se într-o disciplină sportivă de mare risc: „fuga cu cartușul...

Exclusivo zi ago

TIC-TAC-UL DISPERĂRII: „Baronul” Nan și REȚEAUA de la Coca-Cola Ploiești au început numărătoarea inversă spre „Beciul Domnesc”

În timp ce la fabrica Coca-Cola din Ploiești aerul a devenit mai irespirabil decât emisiile nemonitorizate de Garda de Mediu,...

Exclusivo zi ago

„Marea nefericire” de la Băicoi: Intrigi de mahala, „cocktailuri” de farmacie și fantomele mafiei petrolului

Într-un oraș care pare blestemat să nu scape de spectrele trecutului, o nouă mascaradă locală scoate la iveală un amestec...

Exclusiv2 zile ago

EPOLEȚI LA ȘCOALA AJUTĂTOARE: CUM ÎȘI „DRESEAZĂ” IGPR-UL DULĂII SUB BAGHETA UNEI SECRETĂRESE

În laboratoarele de „creație” ale IGPR, legea a devenit o simplă sugestie, iar procedura disciplinară – o piesă de teatru...

Exclusiv2 zile ago

DINASTIA CĂTUȘELOR ȘI FEUDALII DIN PUȘCĂRII: Cum s-a transformat sistemul penitenciar în moșia privată a „Famigliei” Teoroc și a locotenenților de tip Aldea

În timp ce Ministerul Justiției doarme în post, pușcăriile României au încetat de mult să mai fie instituții publice, devenind...

Exclusiv2 zile ago

Orașul justițiarilor de birt la Băicoi: Cum s-a născut Mesia cu xanax la pachet

Justițiara de serviciu a Băicoiului (II) Într-un orășel în care cârciuma ține loc de prefectură, iar Facebook-ul de Monitor Oficial,...

Exclusiv3 zile ago

Cum „Antigrindina” a tăcut și a furat lege.  După 30 de zile de absență, instituția recunoaște că n-are ce spune — dar legea n-o iartă.

Scrisoarea care mușcă coada propriilor vorbe Pe 3 aprilie 2026, Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a...

Exclusiv3 zile ago

Recviem pentru un Guvern de carton: Bolojan a plecat, dar „Dinozaurii” rămân la butoane

S-a mai dus o tură! Guvernul Bolojan a căzut în aplauzele unora și suspinele altora, lăsând în urmă un Minister...

Exclusiv3 zile ago

Justițiara de serviciu a Băicoiului (I)

Cum s-a transformat un „luptător cu sistemul” în fabrică de acuzații pe bandă rulantă În Băicoi, nu mai domină mirosul...

Exclusiv4 zile ago

ULTIMUL SIGILIU: CIRCUL „TRANSPARENȚEI” SAU CUM SE SPALĂ CADAVRELE POLITICE CU ȘTAMPILA „DECLASIFICAT”

De la „Blitzkrieg-ul” epurator din 2024, la pioșenia de fațadă a Ministerului de Externe din 2026, statul român a transformat...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Criptomonede Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv