Exclusiv
Un Hartuitor SEXUAL in fruntea unei institutii de forta?/Da!/Doar este protejatul si „pupila” toxicului Miritescu pentru functia de sef al POLIŢIEI MUNICIPIULUI PLOIEŞTI!(I)
Pe Marcel BĂLAN il recomanda la functia de sef al POLIŢIEI MUNICIPIULUI PLOIEŞTI doar „vocea si talentul”? Sau…”altceva”?
Anumiţi poliţişti, complici moral la infractiuni de criminalitate economico -financiar organizata!
Corpul de control al Ministrului Afacerilor Interne ar trebui sa intervina pana nu va fi prea tarziu!
În urmă cu foarte multi ani (parca prin anul 2019), două poliţiste din Voineasa – Vâlcea îşi acuzau şeful de hărţuire sexuală. Scandalul a izbucnit după ce o scrisoare cu detalii despre abuzul şefului a fost publicată în presa locală.
La noi, presa locala NU exista in aceste probleme. Exista o asa-zisa „presa locala” sustinuta si/sau care sprijina politistii corupti pentru interese de grup si/sau absconse (ca sa scape, in opinia lor, de dosarele penale si de faptele care ii incumba pe anumiti ziaristi imbractati in haine de jurnalisti) si, o parte, presa locala care nu se implica in astfel de „scandaluri”, impropiu zis, in astfel de investigatii!
Pe Marcel BĂLAN ce il recomanda pentru functia de sef al POLIŢIEI MUNICIPIULUI PLOIEŞTI? Doar „vocea si talentul”? Sau. ..si..”altceva”?
Lasand la o parte investigatiile noastre care isi vor continua cursul si publicarea privind abaterile grave de la la lege ale comisarului in cauza (la care vom reveni in cursul deja stabilit si publicat), ne-am pus intrebarea, pe buna dreptate, ce il recomanda pe acest individ ABUZIV care solicita mandate de ascultare pentru colegii sai, pentru acest post? Vocea si talentul? Prietenia cu Miritescu? Interese de grup? La sfarsitul acestei noi investigatii in mai multe episoade, poate, impreuna cu cititorii, vom obtine raspunsul care bate orice film de actiune, chiar daca este de proasta calitatae!!!
Un “cuibuşor de nebunii” mai puţin
„Nu a durat mult de la apariţia articolului în ziar şi telefoanele redacţiei au început să zbârnâie, la celălalt capăt al firului aflându-se anonimi care, nu doar ne confirmau cele afirmate de „Costel”, ci dădeau relaţii ample cu privire la activitatea sexuală intensă, dintr-un anume bordel din Câmpina, şi existenţa unei cantităţi de ţuică, de aproximativ 300 de litri”, precizau cei de la ZPV ro (Carmen NEGREU), pe data de 24 aprilie 2012.
Nu intampltor aducem in discutie/ancheta aceasta problema!!! Am luat urma…
„Informațiile culese au fost oferite şefului Inspectoratului Judeţean (IPJ) Prahova, comisarul Bogdan Despescu și, în mai puţin de o lună şi jumătate, au avut loc două percheziţii domiciliare la locuinţele unor persoane suspectate de comiterea infracţiunilor de proxenetism. La activităţi au participat și cadre ale Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate şi luptători din Serviciul Poliției de Intervenţii Rapide, acestea fiind coordonate de procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpina.
Roadele descinderilor
Aşa cum reiese din comunicatul de presă dat de către IJP Prahova „la domiciliul lui N. Georgeta, au fost găsite C. Daniela de 39 ani şi D. Maria de 44 ani, iar în urma percheziţiei au fost ridicate mai multe înscrisuri, telefoane mobile şi 250 litri ţuică. La domiciliul lui O. Petru au fost găsite şi ridicate mai multe înscrisuri, care au fost ridicate în vederea cercetărilor. Totodată, au fost identificate alte cinci femei care au desfăşurat activităţi de prostituţie la domiciliile celor doi, sumele de bani solicitate în schimbul întreţinerii de raporturi sexuale fiind cuprinse între 30 şi 50 lei, din care N. Georgeta şi O. Petru, percepeau o parte.
N. Georgeta şi O. Petru au fost reţinuţi pe bază de ordonanţă pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism, urmând să fie prezentaţi Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpina cu propunere de arestare preventivă, iar pe numele lui C. Daniela şi D. Maria au fost întocmite dosare penale pentru săvârşirea infracţiunii de prostituţie”.
Degeaba ai putinţă, dacă n-ai bani
Aşa cum ne-a precizat şeful Biroului Judiciar din cadrul Poliţiei Câmpina, subcomisarul Marcel Bălan, au fost audiate în jur de 30 de persoane, în urma arestării celor doi proxeneţi. În prima fază, la intrarea în casa Georgetei N., apariţia luptătorilor SPIR a provocat un şoc persoanelor aflate în casă, proprietara spunând, în apărarea ei, că persoanele respective i-au adus… ouă. Pe de altă parte, în timpul audierilor unor pensionari, poliţiştii au avut surpriza de a asculta declaraţia unui octogenar care spunea că ar fi frecventat mai des locaţia dacă i-ar fi permis… pensia.
Un „client” găsit de noi a fost de acord să ne spună că frecventa încă de la sfârşitul anului 2005, locul respectiv: „Când m-am dus din nou, cu altă ocazie, am găsit-o pe Ioana, fata aia de la Târgu Jiu. Mie, Georgeta nu mi-a luat niciodată bani. Pe urmă, când am văzut ceea ce se practică şi m-a întrebat ea, Ioana, dacă nu vreau şi… altfel, pentru a ridica preţul, nu m-am mai dus”, a povestit acesta, uşor jenat. Dacă dăm crezare „clientului” că frecventa din 2005 o locaţie aflată la doi paşi de Şcoala de Poliţie „Vasile Lascăr”, unde îşi au domiciliul şi poliţişti şi foşti poliţişti, e greu să nu te întrebi de ce a durat șapte ani ca poliţia să spargă un „cuib de nebunii”, oricât s-ar insista să se spună că „se monitoriza locaţia de mai mult timp”. E o scuză ce se poate întoarce cu uşurinţă, împotriva vigilenţei poliţiştilor câmpineni.
Unde dai şi unde iese cucuiul
Un alt aspect interesant este faptul că pe parcursul investigaţiilor noastre, nu mică ne-a fost mirarea să constatăm că unul dintre anonimii care ne dădeau informaţii s-a dovedit ulterior a fi chiar unul dintre suspecții de proxenetism arestaţi. Probabil a considerat că poate fi o strategie de îndepărtare a cercetărilor din zona sa de activitate, numai că nu a fost singurul anonim care a furnizat informaţii solide, căzând oarecum, în propria capcană.
Între timp, cei doi suspecți au primit mandate de arestare preventivă pentru 29 de zile, emise de către instanţa de judecată.
„Sunt mândru că informaţiile date celor doi poliţişti din cadrul Poliţiei Câmpina s-au confirmat, iar eu le-am putut fi de ajutor. Vreau să-i felicit nu doar pe ei, ci şi IJP Prahova, BCCO, SPIR şi procurorii care au instrumentat cazul. Nu în ultimul rând, vreau să mulţumesc redacţiei ziarului Valea Prahovei, pentru sprijinul pe care mi l-a acordat. Sper ca pe viitor poliţiştii câmpineni să fie mai receptivi, atunci când primesc informaţii şi să nu mai aştepte ani de zile până se confirmă sau nu, ceva. Scuzele de rigoare pentru cei care se vor simţi lezaţi”, a ţinut să sublinieze personajul „Costel”, cumva, factorul declanşator al acestei acţiuni”.
De ce am adus in discutii problema de la Campina?
Simplu!
Am luat urma domnului Marcel BĂLAN – inca de la academie si …am ramas pur si simplu, fara grai!
Un Hartuitor SEXUAL in fruntea unei institutii de forta? Da! Doar este protejatul toxicului Miritescu!
Stimati cititori, aflati de la noi ca stralucitul Marcel BĂLAN cand era la Academia de Politie era sa fie dat afara (doar interesele si „pilele” au oprit ce era normal sa se intample), pentru ca stralucitul comandant de azi, pe vremea aceea, mort de beat a hartuit sexual o angajata de la un bar din apropierea academiei!
Si asta nu este tot
Acest „stralucit” comandant, de o moralitate „extraordinara”, a continuat cu batai si abuzuri greu de imaginat asupra sotiei de care a divortat ca sa se combine cu o stagiara. Astea NU au fost factori de moralitate pentru toxicul Miritescu sa il numeasca provizoriu la conducerea Politiei Municipiului Ploiesti. Nici gand, chiar daca in scandalul cu fosta sotie au fost si ordine, acte premergatoare, etc, etc.
Cert este faptul ca, a fost vorba despre o violență/violente domestică/domestice produsă/produse, așa după cum spun cei care au văzut victima, de o violență/violente greu de descris, pe care noi cei de la Incisiv de Prahova le vom descrie, asa cum vom descrie si episodul cu hartuirea sexuala al marelui „comandant” de Politie a Munisipiului Ploiesti – pe cand era un simlu student si trebuia, inca de atunci, ejectat din sistem!
Ca o masea stricata! Astfel de oameni pateaza haina militara si pentru astfel de personaje populatia nu mai are incredere in sloganul „siguranta si incredere”.
De ce este important episodul de la Campina, descris anterior?
Pentru simplu fapt ca, ziarul Incisiv de Prahova a documentat toata activitatea celebrului comisar, bataus si hartuitor, Marcel BĂLAN , inca sef, IMPUTERNICIT, al Politiei Municipiului Ploiesti, incepand de la Academia de Politie, continuand cu dosarele „trantite” (Clasate Ilegal) pe cand activa la economic la Politia Campina, dosarele unor afaceristi care, acum, in prezent, ii intorc favoarea si il ajuta, pe linie politica – sa ramana in functie! Vom realiza impreuna, cine este cu adevarat hartuitorul din studentie care s-a combinat cu „stagiara” si pentru care legea este facultativa.
D.I.I.P – Departamentul de Investigații Incisiv de Prahova
„Pișior” și „Mănuță”, în control pe șosea
Pe 11 noiembrie 2026, doi polițiști din Boldești-Scăeni au circulat cu autospeciala pe DN1 și au oprit mașini în trafic. Cei doi miroseau a alcool, iar când s-au prezentat au folosit apelativele „Pișior” și „Mănuță”.
Poreclele pot stârni râsete la o masă între prieteni. În mijlocul unei intervenții rutiere, însă, întrebarea nu e cine are cel mai comic nume de serviciu, ci dacă polițiștii erau în stare să-și îndeplinească atribuțiile și dacă au fost supuși verificărilor necesare.
Dacă miroase a alcool, nu ajunge să ridici din umeri
Mirosul, de unul singur, nu stabilește consumul și nici gradul de afectare. Tocmai de aceea sunt necesare testarea și verificările oficiale — cu atât mai mult când este vorba despre persoane aflate la volanul unei autospeciale și implicate în oprirea altor șoferi.
Potrivit informațiilor furnizate, nu ar fi prima situație de acest fel. Dacă lucrurile stau astfel, conducerea IPJ Prahova ar trebui să lămurească rapid împrejurările, nu să lase loc de speculații și glume pe seama uniformei.
Conducerea IPJ Prahova: control sau somn instituțional?
Au fost testați cei doi polițiști? Au fost duși la analize? Ce verificări au fost dispuse și ce concluzii au rezultat? Acestea sunt întrebările la care conducerea IPJ Prahova trebuie să răspundă limpede.
DGIPI, și DGA — instituții chemate să verifice conduita din sistem, nu să joace rolul spectatorului. Iar dacă totul este în regulă, testele și concluziile ar trebui să o arate. Dacă nu, nici „Pișior”, nici „Mănuță” și nici glumele de serviciu nu pot ține loc de răspundere. (Cristina T.).
Exclusiv
Comuna Drăgănești (Prahova) – paradis fiscal pentru șmecheri, iad pentru prostul care plătește (I) – DOCUMENTE
Comuna care nu-și încasează propriile taxe: „Republica Drăgănești”, unde Codul Fiscal e opțional
Primăria care funcționează pe încredere, nu pe lege
Dacă ai fi crezut că într-o comună din România, în anul 2025, Codul fiscal și legislația bugetară chiar se aplică, raportul Curții de Conturi a României privind U.A.T.C. Drăgănești îți dovedește contrariul. Potrivit acestui raport oficial de audit de conformitate, întocmit de Camera de Conturi Prahova, administrația locală a transformat respectarea legii într-o activitate… facultativă.
Concluzia Curții de Conturi este fermă: modul de stabilire și încasare a veniturilor proprii ale bugetului local NU este în conformitate cu legislația, iar neconformitățile sunt „semnificative și generalizate”. Tradus din limbaj tehnic: aproape tot ce se putea face prost, s-a făcut prost. Restul nu s-a mai făcut deloc.
„Control intern”: hârtie avem, bani nu
Curtea de Conturi constată că la U.A.T.C. Drăgănești nu a fost asigurată funcționalitatea controalelor interne în domeniul fiscal. Adică există legi, există norme, există atribuții… dar nu există aplicare.
Rezumatul pe scurt, conform raportului:
- Hotărâri de Consiliu Local privind impozitele și taxele locale nu respectă în totalitate Codul fiscal.
- Impunerea contribuabililor nu se face peste tot, iar când se face, nu neapărat corect.
- Documentele justificative lipsesc, sunt incomplete sau se plimbă liber, fără să fie puse în ordine fiscală.
- Formele de executare silită prevăzute de Codul de procedură fiscală sunt uitate prin sertare, ceea ce a dus la debite neîncasate de aproape 2,83 milioane lei la 31.12.2025.
Cu alte cuvinte, Drăgănești este locul unde controlul intern există mai mult în teorie, iar banii bugetului local fac coadă afară, dar nu îi deschide nimeni ușa.
Registrul agricol – roman SF: terenuri, impozite și fantezie administrativă
Potrivit constatărilor Curții de Conturi, primăria nu și-a bătut capul să verifice și să coreleze datele dintre Registrul agricol și evidența fiscală.
Rezultatul:
- suprafețe de teren care nu sunt corect luate în calcul;
- terenuri care apar „în acte”, dar parcă nu și în impozite;
- proprietăți scutite sau impozitate greșit;
- risc real ca baza de impozitare să fie incorectă, iar bugetul local să fie păgubit.
Recomandarea Curții de Conturi? Să facă ce trebuia făcut de la început: punctaje, reconcilieri, verificări periodice. Altfel spus, să descopere că satul nu e doar pe hârtie, ci și pe hartă, iar terenurile chiar există și trebuie impozitate.
Executare silită? Nu, mulțumim, preferăm restanțele
În anul 2025, conform raportului Curții de Conturi, U.A.T.C. Drăgănești nu a aplicat formele de executare silită prevăzute de Codul de procedură fiscală.
Consecința?
- neîncasarea veniturilor la potențialul real;
- menținerea unei liste de restanțe de 2.824.732 lei, bani care ar fi trebuit să fie în buget, nu în aer.
Cu alte cuvinte, dacă nu-ți plătești taxele în Drăgănești, nu vine nimeni după tine. E aproape o invitație oficială la neplată, cu antet de instituție publică.
Concesiuni, redevențe și bani pierduți pe drum
Un capitol savuros – dacă n-ar fi vorba de bani publici – îl reprezintă modul în care sunt administrate redevențele și concesiunile, conform raportului Curții de Conturi:
- Nu există proceduri operaționale clare pentru colectarea veniturilor din concesionarea activităților de exploatare a resurselor pe suprafață a statului;
- Nu sunt urmărite corespunzător declarațiile fiscale și documentele justificative ale concesionarilor;
- Nu sunt verificate toate sumele datorate bugetului local.
Curtea de Conturi recomandă elaborarea de proceduri, constituirea de dosare fiscale pentru concesionari, solicitarea tuturor documentelor justificative și chiar verificarea unui contract prin care un teren de peste 10.000 mp este închiriat, cu potențial de redevențe serioase pentru buget.
Pe scurt, comuna stă pe bani, dar nu se apleacă să-i culeagă.
Impozite pe clădiri calculate „la ghici”
Raportul arată că, în 2025, veniturile bugetului local au fost diminuate din cauza:
- stabilirii eronate a valorii impozabile pentru clădiri rezidențiale deținute de persoane fizice;
- neactualizării suprafețelor reale ale clădirilor;
- clădiri noi, cu autorizații de construire expirate și fără recepție finală, care nu au intrat la impozitare la timp.
Curtea de Conturi estimează o diminuare a veniturilor cu peste o mie de lei doar pe un eșantion de cazuri analizate, ceea ce sugerează un fenomen mai larg. Recomandarea este clară: inspecții fiscale la contribuabilii vizați, verificarea documentelor, stabilirea corectă a impozitelor și a accesoriilor.
Dar până atunci, bugetul local pierde bani, iar contribuabilii corecți subvenționează, de fapt, haosul administrativ.
Zonarea fiscală: au fost zone, dar nu s-au păstrat hărțile…
Un episod demn de un scenariu de comedie neagră: în urma verificărilor privind zonarea fiscală a localității (folosită la calculul impozitelor și taxelor locale), U.A.T.C. Drăgănești nu a putut demonstra documentar cum au fost stabilite și delimitate zonele fiscale.
Practic:
- există o hotărâre a Consiliului Local,
- dar actele administrative și documentația care au stat la baza acesteia nu mai sunt de găsit în arhivă.
Cu toate acestea, zonarea fiscală este folosită pentru calculul impozitelor. Cu alte cuvinte, impozitele se percep pe baza unui sistem ale cărui fundamente… nu mai sunt de găsit. Curtea de Conturi cere reconstituirea sau readoptarea documentației și arhivarea ei corespunzătoare.
În „Republica Drăgănești”, nici harta fiscală nu mai știe pe ce lume este.
Închirieri și concesiuni: reguli lipsă, penalități uitate
Potrivit raportului Curții de Conturi, activitatea de închiriere și concesionare a bunurilor din patrimoniul public și/sau privat al unității administrativ-teritoriale suferă de:
- inexistența unui cadru intern de reglementare clar;
- lipsa unor clauze contractuale ferme privind penalitățile pentru întârzierea plăților;
- necalcularea și neîncasarea penalităților de întârziere datorate în 2025.
Consecința directă: diminuarea veniturilor bugetului local.
Recomandarea Curții de Conturi: actualizarea cadrului de reglementare, introducerea clară a penalităților, urmărirea tuturor sumelor datorate și aplicarea unitară a regulilor.
Cu alte cuvinte, nu ajunge că se închiriază și se concesionează – trebuie și să se încaseze, nu doar să se semneze hârtii.
„Control intern managerial”: sistem formal, realitate informală
În capitolul dedicat bunei guvernanțe, Curtea de Conturi descrie sistemul de control intern managerial de la U.A.T.C. Drăgănești ca fiind, în mare parte, formal și neadaptat dimensiunii și specificului entității.
Deficiențele constatate:
- lipsa și insuficiența controalelor interne reale;
- neidentificarea și negestionarea riscurilor majore legate de stabilirea și încasarea veniturilor;
- documente și proceduri care există mai mult pentru bifă decât pentru aplicare efectivă.
Recomandarea: implementarea reală a standardelor de control intern, adaptarea sistemului la specificul entității, astfel încât să prevină nu doar erorile, ci și… risipa.
Pe scurt, pe hârtie există control. În practică, controlul pare a fi doar asupra modului în care nu se aplică regulile.
Concluzie: Comuna unde legea se aplică „după posibilități”
Din raportul oficial al Curții de Conturi a României reiese imaginea unei administrații locale care tratează:
- Codul fiscal ca pe un sfat opțional,
- controlul intern ca pe o colecție de formulare,
- arhiva ca pe o loterie de documente pierdute,
- veniturile bugetare ca pe un bonus, nu ca pe o obligație.
Când Curtea de Conturi îți scrie negru pe alb că „neconformitățile sunt semnificative și generalizate”, nu mai e vorba de o simplă scăpare, ci de un mod de lucru.
„Republica Drăgănești” pare să fi inventat un nou model de administrație: statul de drept… dacă avem timp, chef și documente. Până atunci, banii publici rămân la stadiul de potențial, iar cetățeanul plătește, la propriu, nota de plată a nepriceperii administrative. Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
Republica Ceptura – Prahova: canalizare pe hârtie, milionul la sertar și salariul mai mare ca la viceprimar (I) -DOCUMENTE
Comuna în care banii publici sunt o specie protejată: nu se ating, nu se încasează
Potrivit Curții de Conturi a României, Ceptura pare a fi prima comună din țară în care bugetul local e tratat ca un animal pe cale de dispariție: se uită la el cu duioșie, dar nu e voie să-l deranjezi cu încasări.
Din primul raport rezultă că:
- Impozitele și taxele locale se calculează… cu milă, nu cu legea.
- Debitele restante zac prin evidențe ca vinul în beci: peste 1,54 milioane lei (conform Curții de Conturi) pierduți din cauză de „neîncasare cronică”.
- Executarea silită e doar o poveste urâtă cu care se sperie contribuabilii cuminți – în realitate, nu se aplică.
- Chiriile și redevențele nu se actualizează, că poate se supără cine plătește.
- Evidența fiscală e atât de „creativă”, încât nici nu mai știi dacă e primărie sau atelier de literatură fantastică.
Curtea de Conturi reține, negru pe alb, că sistemul de control intern și financiar preventiv nu funcționează. Adică, pe românește: banii intră și ies după modelul „vedem noi”, iar primăria privește situația cu un calm demn de mănăstire.
Investiții de carton: canalizare imaginară și stații de încărcare pe curent bugetar
Al doilea raport de audit de conformitate, tot al Curții de Conturi, arată cum Ceptura a inventat un nou tip de infrastructură: lucrări vizibile mai ales în documente.
Potrivit raportului:
- Pentru extinderea rețelei de canalizare (Programul „Anghel Saligny”), s-au plătit zeci de mii de lei pentru lucrări neexecutate conform și pentru o dirigenție de șantier care a păzit, după caz, fie nimicul, fie lucrarea greșită.
- Pentru stațiile de încărcare pentru vehicule electrice, comuna a reușit performanța să încarce sigur ceva: bugetul, cu sume nejustificate (cu tot cu dirigenție de șantier aferentă).
- La clădirea Serviciului Public de Gospodărire comunală, extinderea și compartimentarea au produs și ele plăți nejustificate, dar perfect justificate… în contabilitatea defectuoasă.
Curtea de Conturi vorbește de cheltuieli nejustificate, de plăți fără bază reală și de un control intern care nu doar că nu previne paguba, dar pare să țină și ușa deschisă.
Cireașa de pe tort:
- O garanție de bună execuție de 1,84 milioane lei emisă de o societate radiată de BNR este acceptată și ținută la inimă de primărie, ca și cum ar fi un adevărat scut bugetar.
- Alte garanții de zeci de mii de lei nu sunt constituite sau nu sunt evidențiate, după modelul: „dacă nu le înregistrăm, poate nu răspundem de ele”.
Potrivit Curții de Conturi, aproape 9,7 milioane lei stau blocați, fictiv, la „active în curs de execuție”, deși lucrările sunt finalizate și recepționate. Cu alte cuvinte, patrimoniul e machiat contabil, ca să arate altfel decât e.
În Ceptura, salariul se calculează cu bonus de imaginație
Al treilea raport de audit de conformitate al Curții de Conturi (privind recrutarea, promovarea și salarizarea în 2025) e o adevărată antologie de „așa nu” în materie de plăți salariale.
Conform constatărilor oficiale:
- Spor de control financiar preventiv pentru… altă entitate
- Doi salariați ai Primăriei Ceptura au primit majorarea salariului de bază pentru activitate de control financiar preventiv.
- Problema, arată Curtea de Conturi: ei exercitau acest „control” asupra documentelor SC Aquaceptura SRL, o societate comercială unde Consiliul Local e acționar unic.
- Adică: sunt plătiți din banii primăriei pentru a controla altă entitate, deși legea prevede clar că fiecare entitate publică își are propriul control financiar preventiv.
Suma plătită nejustificat: 6.020 lei (plăți de personal nejustificate, după Curtea de Conturi).
- Majorări la salariu și în concediu: vacanță plătită în regim „proiect european”
- Personalul din echipele de implementare de proiecte europene a primit majorările de salariu și în zilele de concediu de odihnă.
- Curtea de Conturi indică explicit: 17.021 lei majorări salariale acordate eronat, plus contribuții aferente.
În traducere: unii au lucrat atât de intens în proiecte, încât au prestat pentru fonduri europene și de pe șezlong.
- Salariu mai mare decât viceprimarul
- Un salariat implicat în proiecte cu fonduri europene a ajuns, potrivit Curții de Conturi, să aibă venitul lunar brut peste indemnizația viceprimarului (deja majorată cu 40%).
- Legea spune clar că veniturile acestor persoane trebuie plafonate la nivelul viceprimarului cu majorarea aferentă. La Ceptura însă, plafonul legal e considerat mai mult o recomandare literară.
Prejudiciul constatat aici: 5.643 lei, plăți salariale peste plafonul legal.
- Cadouri în bani de 8 Martie, din bani publici, fără temei legal
- În februarie 2025, primăria a acordat salariaților cadouri în bani de 3.600 lei, cu ocazia zilei de 8 Martie.
- Curtea de Conturi reține că nu există temei legal pentru astfel de „atenții” salariale în instituțiile publice.
Așadar, în loc să respecte Legea nr. 153/2017, s-a ținut cont de „Codul Bunelor Maniere Bugetare”: la sărbători, dăm ceva „din bani publici, că doar nu-s ai noștri”.
- Concediu de odihnă plătit în contradicție cu legea
- Un salariat a primit, la încetarea raportului de serviciu, 4.292 lei reprezentând compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat, aferent anului 2025.
- Numai că, așa cum precizează Curtea de Conturi, OUG nr. 156/2024 interzice compensarea în bani a concediilor neefectuate aferente anului 2025.
Cu alte cuvinte, s-a plătit fix ce legea spunea explicit să nu se plătească.
- Controlul financiar preventiv: absent motivat prin… neexercitare
- Controlul financiar preventiv nu a fost exercitat asupra tuturor operațiunilor prevăzute, inclusiv asupra deciziilor de angajare, promovare, stabilire a salariilor, ordonanțări de plată și obligații fiscale aferente.
- Documentele fără viză CFP nu au fost nici măcar trecute la „Refuz de viză”, ci au rămas într-o zonă gri, perfectă pentru erori și plăți nelegale.
Curtea de Conturi constată un risc evident: plăți nelegale și erori care nu sunt prevenite.
Sistemul de control intern: mort, dar bine plătit
Toate acestea converg într-o concluzie oficială extrem de clară, formulată de Curtea de Conturi în rapoarte și în scrisorile către primărie:
- Sistemul de control intern managerial „nu a fost funcțional”.
- Nu a fost capabil să prevină apariția erorilor în salarizare, în investiții și în gestionarea garanțiilor.
- Controalele interne sunt mai curând formale, pe hârtie, în timp ce în practică se derulează:
- plăți salariale nejustificate,
- plăți pentru lucrări neexecutate sau executate necorespunzător,
- acceptarea de garanții emise de entități radiate,
- denaturarea situației patrimoniale prin ținerea a milioane de lei în „active în curs”, deși lucrările sunt finalizate.
În plus, Curtea de Conturi notează și ceva aproape neverosimil: primăria nu a avut nicio obiecție la constatările din proiectele de raport, a transmis că nu are puncte de vedere divergente și a solicitat chiar să nu participe la ședința de conciliere. Pe scurt: „Nu contestăm nimic, dar nici nu venim să discutăm”.
Republica Ceptura: concluzie amar-comică
Dacă adunăm liniile mari ale celor trei rapoarte ale Curții de Conturi a României, iese următorul tablou pamfletar:
- Venituri locale neîncasate, taxe și impozite lăsate în pace, ca să nu se supere debitorul.
- Investiții cu probleme, plăți nejustificate, lucrări discutabile, garanții fantomă și un milion și ceva în garanții legate de o societate radiată.
- Situație patrimonială cosmetizată, cu aproape 9,7 milioane lei ținuți artificial la „în curs”, deși ar fi trebuit recunoscuți corect în patrimoniu.
- Salarii umflate, sporuri acordate pentru controlul documentelor altei entități, bonusuri și majorări pentru perioada de concediu, venituri peste nivelul viceprimarului, cadouri în bani fără temei legal, concedii plătite contrar unor interdicții exprese din OUG.
- Control financiar preventiv și control intern managerial mai degrabă fictive, incapabile să prevină erorile; în practică, exact ce trebuia împiedicat s-a întâmplat, în serie.
Toate acestea nu sunt zvonuri, ci constatări oficiale ale Curții de Conturi a României, consemnate în:
- Raportul de audit asupra bugetului local și administrării creanțelor și patrimoniului;
- Raportul de audit de conformitate privind investițiile și garanțiile;
- Raportul de audit de conformitate privind recrutarea, promovarea și salarizarea personalului în 2025;
- Scrisorile de informare adresate primarului Comunei Ceptura.
În loc de epilog, rămâne imaginea unei administrații locale în care:
- bugetul e tratat ca un sponsor anonim,
- legile sunt citite mai mult ca literatură opțională,
- iar controlul intern e un fel de angajat imaginar: trecut în organigramă, invocat la nevoie, dar complet absent când e vorba de prevenit risipirea banului public.
Iar cetățeanul – cel care plătește taxe, așteaptă canalizare reală, drumuri reparate, școli decente și administrație serioasă – află, din rapoartele Curții de Conturi a României, că în loc de toate acestea a primit: plăți nejustificate, lucrări cu probleme și un control intern în concediu prelungit. Vom reveni. (Cerasela N.).
IPJ Prahova, girofarul și izul de alcool: polițiști din Boldești-Scăeni, opriri pe DN1
„Pișior” și „Mănuță”, în control pe șosea Pe 11 noiembrie 2026, doi polițiști din Boldești-Scăeni au circulat cu autospeciala pe...
Comuna Drăgănești (Prahova) – paradis fiscal pentru șmecheri, iad pentru prostul care plătește (I) – DOCUMENTE
Comuna care nu-și încasează propriile taxe: „Republica Drăgănești”, unde Codul Fiscal e opțional Primăria care funcționează pe încredere, nu pe...
Republica Ceptura – Prahova: canalizare pe hârtie, milionul la sertar și salariul mai mare ca la viceprimar (I) -DOCUMENTE
Comuna în care banii publici sunt o specie protejată: nu se ating, nu se încasează Potrivit Curții de Conturi a...
Gherghița – Prahova, campioană la „bugetul invizibil”: taxe uitate, datorii prescrise și acte dispărute din arhivă – I – (DOCUMENTE)
La Primăria Gherghița, veniturile locale par să fi avut parte de un tratament special: unele au fost calculate prea timid,...
Paradisul fiscal și deșeurile „de lux” de la Coca‑Cola Ploiești
În plină „situație dificilă”, fabrica Coca‑Cola Ploiești reușește, culmea, să fie din ce în ce mai „inovatoare”. Nu neapărat datorită...
Polițistul Vlăduț, făcut «șoferul primarului». În realitate își făcea treaba. Restul e politică ieftină
Cine e, de fapt, „șoferul primarului” Vlăduț nu e nici șoferul personal al primarului, nici bodyguardul lui de campanie și...
Mizil – orașul unde legea e „opțională”, dar nota de plată o achită contribuabilul
În România în care fiecare leu bugetar ar trebui cântărit, la Mizil pare că s-a inventat un nou sport: aruncatul...
Penitenciarul unde pâinea se cumpără la mica înțelegere, iar lucrările se fac pe hârtie
„Ordine și disciplină”: doar pentru deținute, nu și pentru achiziții (cazul Penitenciarului de Femei Ploiești – Târgșoru Nou, după raportul...
„Excelența” la M.A.I.: Cum să furi legal (sau nu) din buzunarele propriilor oameni
Conflictul privind majorarea pentru „lucrări de excepție” – sau „excelența”, cum o alintă, ironic, șefii din M.A.I. – a scos...
IPJ Prahova – „Structuri SRL” și lăutarul de serviciu. Mocanu Horia, duba nouă, Renaultul „upgrade” și planul de a pune mâna pe Băicoi
În universul paralel numit IPJ Prahova, unde „Structuri SRL” pare să fie adevărata firmă de apartament care coordonează uniformele, cariera...
„Academia de invârtit facturi”: Cum a ajuns Târgşoru Vechi să plătească mai mult decât scrie pe notă – şi să spună „Da, aşa e!” – DOCUMENTE!
„Formare profesională” pe bani publici: când controlul intern ia pauză Curtea de Conturi a României, prin Camera de Conturi Prahova,...
„Secret” cu ștampilă Nesecret: cum a inventat I.P.J. Neamț infracțiuni din propriile hârtii
Ministerul face, sindicatul întreabă, poliția „se autosesizează” Există un gen special de umor administrativ în România: îți tipărești „secretele” pe...
Eroi de unică folosință: ne aducem aminte de polițiști doar când cad la pământ
Jurământ cu glonț inclus: „chiar cu prețul vieții” nu e o figură de stil În primele săptămâni de școală, tinerii...
Fermierii, la cuțitul Bruxelles-ului: FAPPR intră în ring cu noul PAC 2028–2034
Luni, 9 noiembrie 2026: Bruxelles-ul taie, FAPPR trage de mânecă Luni, 9 noiembrie 2026, Parlamentul European mai bifează o rundă...
I.P.J. Prahova – De la «Siguranță și Încredere» la «parapet și fier vechi»
IPJ Prahova – Facem zob mașinile, Nu infractorii! Încă o mașină făcută praf. Nimic nou la IPJ Prahova Încă un...
-
Exclusivacum 2 zile
IPJ Prahova – „Structuri SRL” și lăutarul de serviciu. Mocanu Horia, duba nouă, Renaultul „upgrade” și planul de a pune mâna pe Băicoi
-
Exclusivacum 5 zile
I.P.J. Prahova – De la «Siguranță și Încredere» la «parapet și fier vechi»
-
Exclusivacum 2 zile
Mizil – orașul unde legea e „opțională”, dar nota de plată o achită contribuabilul
-
Exclusivacum 19 ore
Comuna Drăgănești (Prahova) – paradis fiscal pentru șmecheri, iad pentru prostul care plătește (I) – DOCUMENTE
-
Exclusivacum 3 zile
„Academia de invârtit facturi”: Cum a ajuns Târgşoru Vechi să plătească mai mult decât scrie pe notă – şi să spună „Da, aşa e!” – DOCUMENTE!
-
Exclusivacum 5 zilePolițistul român, plătit la preț de 2009, folosit la standard NATO: „Salariul tău a fost, rămâne și va fi o glumă proastă”
-
Exclusivacum 5 zileMAI, fabrica de șefi „desemnați”: cum s-a transformat DGMRU în biroul de lipit grade și pile
-
Ancheteacum 5 zileDe la dosar la refren: cum a ajuns „Rapcea” rimă pentru „Garcea” în România justiției pe beat de hip-hop