Președintele României, Klaus Iohannis, a participat joi, 21 septembrie 2023, la Universitatea Columbia din New York, Statele Unite ale Americii, la evenimentul World Leaders Forum cu tema „Perspectiva României asupra războiului împotriva Ucrainei și impactul acestuia asupra securității la Marea Neagră”.

Vă prezentăm în continuare alocuțiunea și intervențiile Președintelui României din cadrul evenimentului (traducerea în limba română):

România este statul membru al Uniunii Europene și al NATO cu cea mai lungă graniță cu Ucraina, precum și o țară riverană Mării Negre, zonă în care războiul este în desfășurare. Acesta este motivul pentru care consider că perspectiva noastră asupra impactului războiului în vecinătatea noastră strategică și la nivel global este relevantă.

Lansând invazia asupra Ucrainei, Rusia a contestat, în mod direct și violent, ordinea globală creată după sfârșitul Războiului Rece.

Un pilon fundamental al acestei ordini este dreptul – și în același timp, libertatea – fiecărui stat suveran de a decide în legătură cu politicile sale, externe sau interne, în conformitate cu valorile democratice, stat de drept și drepturile omului.

Prin invadarea Ucrainei, Rusia încearcă să readucă revizionismul în relațiile internaționale, precum și sferele de influență în politica globală și regională. Folosește concepte desuete, precum așa-numitul drept al „Marilor Puteri’’ de a-și impune directivele de politică externă în raport cu ceea ce numește state „mai mici”. Și atacă, în același timp, valorile democratice, statul de drept și ordinea mondială bazată pe reguli.

Mult prea mulți oameni și-au sacrificat viețile în secolul XX luptând împotriva celor care promovau astfel de concepte. Este, de aceea, responsabilitatea noastră colectivă de a ne opune unor astfel de acțiuni.

Agresiunea Rusiei nu a început pe 24 februarie 2022. A început încă din 2008, atunci când Rusia a atacat Georgia. A continuat în 2014, când așa-numiții „mici omuleți verzi”, după cum vă aduceți aminte, au ocupat ilegal Crimeea. Și apoi a continuat în Donbas.

România, fiind foarte aproape de toate aceste conflicte, a tot semnalat consecvent că este în curs o astfel de escaladare foarte brutală și periculoasă, și, din păcate, am avut dreptate. În acea perioadă, Rusia a susținut că întreaga comunitate internațională, în special ceea ce aceasta numește „Vestul colectiv”, nu a dorit să intre în dialog și să identifice soluții la problemele existente – create chiar de Rusia – în Ucraina.

Acest fapt nu a fost, desigur, adevărat. Comunitatea internațională, inclusiv Ucraina, chiar s-a angajat în dialog cu Rusia. Au fost sute de ore de negociere care s-au derulat în cadrul oferit de așa-numitele Acorduri de la Minsk. Și a fost chiar Rusia cea care a încălcat grosier aceste Acorduri.

Înainte de invazia din 2022, atât NATO, cât și SUA au înaintat propuneri de discuții cu Rusia. Dar Rusia le-a respins.

Prin urmare, Rusia a arătat că atunci când spune că vrea să negocieze, de fapt urmărește să câștige timp pentru a-și pregăti următoarea agresiune. De aceea, atunci când discutăm despre cum s-ar putea termina actualul război din Ucraina, trebuie să evităm să ne întoarcem la un cadru de tipul Acordurilor de la Minsk. Trebuie să evităm crearea unui alt „conflict prelungit sau înghețat” în regiunea Mării Negre. Doar Rusia va profita de un asemenea aranjament.

România a pledat de mult timp în favoarea prevenirii și soluționării așa-numitelor conflicte prelungite sau înghețate din această regiune. Așa cum am spus de multe ori, războiul împotriva Ucrainei ne-a învățat că, în astfel de conjuncturi, absența războiului nu înseamnă pace.

În mod ironic, drept consecință directă a acțiunilor iresponsabile și ilegale ale Rusiei, am reușit să atingem rezultate incredibile la nivel global. Pentru că am fost forțați să acționăm curajos, mai rapid și mai hotărât:

– Ucraina și Republica Moldova au primit statutul de țări candidate pentru aderarea la UE și se pregătesc să deschidă negocierile de aderare.

– Am redus drastic dependența energetică de Rusia.

– Finlanda a devenit aliat NATO. Sunt sigur că și Suedia va adera în curând. Iar Ucraina însăși este acum mai aproape, din punct de vedere politic și practic, de Alianță.

– NATO a luat decizii istorice pentru a întări apărarea și descurajarea pe Flancul Estic și la Marea Neagră.

– Marea Neagră a fost consfințită irevocabil ca regiune de importanță strategică pentru securitatea euroatlantică, toată lumea înțelegând că ceea ce se întâmplă în Marea Neagră nu rămâne doar în Marea Neagră.

Cum s-au putut întâmpla toate acestea? Rusia s-a așteptat la o comunitate internațională slabă și la o Ucraină care se conformează. Dar, prin amenințările cu utilizarea forței și apoi folosirea acesteia, a obținut exact opusul.

Rusia a calculat greșit și a subestimat răspunsul nostru, ca o comunitate de valori și securitate, și a calculat greșit răspunsul Ucrainei.

România, ca partener strategic al SUA și aliat NATO, este acum la cel mai înalt nivel de siguranță din istoria sa recentă.

Avem acum o abordare mai coerentă și axată pe mai multe domenii în ceea ce privește apărarea pe Flancul Estic. Am adoptat măsuri concrete pentru a intensifica cooperarea cu alți aliați la Marea Neagră, mai ales cu Statele Unite ale Americii. Așteptăm, în același timp, cu interes implementarea recent adoptatei Strategii a SUA pentru regiunea Mării Negre, la care România a avut o contribuție consistentă.

Trebuie, de asemenea, subliniat și impactul acestui război asupra Republicii Moldova, cea mai afectată țară după Ucraina. Securitatea noastră, cea a Ucrainei și cea a Republicii Moldova sunt puternic interconectate. Dacă consolidăm securitatea acestora, atunci și securitatea noastră va crește, iar comunitatea noastră va deveni mai puternică.

Autoritățile de la Chișinău au dovedit, până în prezent, o reziliență impresionantă în fața tacticilor hibride ale Rusiei și a altor provocări grave.

România a sprijinit constant Republica Moldova în aceste timpuri dificile, și la fel au făcut și numeroși parteneri internaționali, inclusiv Statele Unite ale Americii.

Și vom continua acest sprijin, cât mai eficient cu putință. O Republică Moldova stabilă și sigură are o importanță esențială pentru comunitatea noastră de valori.

Un lucru este evident: pentru securitatea noastră, a tuturor, Ucraina trebuie să câștige. Dar ce fel de rezultat final poate fi acceptat de către Ucraina și de către comunitatea internațională? În acest sens, cred că trebuie avute în vedere câteva condiții sine qua non:

În primul rând – nu poate exista pace fără a garanta pe deplin și a restaura independența, integritatea teritorială și suveranitatea depline ale Ucrainei.

Trebuie să lucrăm împreună pentru a oferi asigurările necesare Ucrainei că o pace pe termen lung nu va fi desființată de o altă agresiune a Rusiei. Acesta a fost motivul pentru care România s-a alăturat Declarației G7 în sprijinul Ucrainei.

În al doilea rând – Ucraina și Republica Moldova trebuie să continue să primească sprijin deplin pentru integrarea lor în Uniunea Europeană.

Știm din propria noastră experiență că integrarea în Uniunea Europeană reprezintă un proces cu adevărat transformator – cultivând democratizarea, dezvoltarea economică, stabilitatea și securitatea. O decizie rapidă de deschidere a negocierilor de aderare cu ambele țări reprezintă un imperativ.

În al treilea rând – nu poate exista pace fără justiție. Agresorul trebuie să plătească prețul pentru agresiunea sa, în baza instrumentelor de drept internațional. Toți cei care au comis crime oribile în Ucraina și împotriva Ucrainei trebuie să fie aduși în fața justiției.

Toate țările cu aceeași viziune sunt de acord că trebuie să continuăm să susținem Ucraina în lupta sa împotriva Rusiei. Cu toate acestea, modul de ieșire din acest război și de îndreptare către pace va reprezenta un nou test pentru comunitatea internațională.

Există actori la nivel internațional care deja monitorizează atent unitatea și hotărârea noastre. Mai direct spus, nu ne putem permite să fim slabi, divizați sau incoerenți în răspunsul nostru. Trebuie să apărăm ordinea mondială bazată pe reguli, precum și comunitatea noastră de valori și securitate. Trebuie să apărăm democrația și să respingem tirania. Trebuie să apărăm diplomația și dialogul și să respingem folosirea forței în relațiile internaționale.