Președintele României, Klaus Iohannis, a participat, în perioada 29-30 iunie 2023, la reuniunea Consiliului European, care s-a desfășurat la Bruxelles, Regatul Belgiei.

În cadrul discuțiilor, șefii de stat și de guvern europeni au continuat dialogul pe tema răspunsului Uniunii la agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei și au reiterat susținerea puternică a UE pentru Ucraina, atât timp cât va fi necesar, cu accent atât pe sustenabilitatea acestui sprijin, cât și pe satisfacerea celor mai presante nevoi ale Ucrainei.

În intervenția sa, Președintele României a evidențiat sprijinul robust acordat până în prezent de România Ucrainei și a pledat pentru continuarea unei susțineri substanțiale la nivel european pentru acest stat pe toate palierele – financiar, economic, militar, umanitar. Președintele Klaus Iohannis a arătat că, în calitate de stat vecin care contribuie la alternativele durabile pentru comerțul și dezvoltarea economică ale Ucrainei pe termen lung, România va juca un rol activ în reconstrucția Ucrainei, referindu-se inclusiv la participarea țării noastre la recenta Conferință de la Londra dedicată acestei teme. Președintele României a informat, totodată, cu privire la găzduirea, de către România, în perioada 6-7 septembrie 2023, a Summitului Inițiativei celor Trei Mări, indicând că proiectele strategice dezvoltate sub egida acestei inițiative vor putea contribui la îmbunătățirea conectivității Ucrainei cu UE.

În ceea ce privește aderarea la Uniunea Europeană a Ucrainei și a Republicii Moldova, liderii europeni au recunoscut angajamentul și eforturile substanțiale ale celor două state în ceea ce privește îndeplinirea condițiilor de aderare și au reiterat continuarea sprijinului UE în acest sens.

Președintele Klaus Iohannis a adresat mulțumiri Comisiei Europene și Președintei Ursula von der Leyen pentru sprijinul constant, substanțial acordat Republicii Moldova și s-a referit la relevanța valorificării actualei ferestre de oportunitate prin ancorarea ireversibilă a Republicii Moldova și a cetățenilor săi pe calea europeană. În ceea ce privește procesul de extindere, Președintele României a evocat imaginea generală pozitivă referitoare la progresele înregistrate atât de Ucraina, cât și de Republica Moldova și a indicat că aceste rezultate sunt impresionante, având în vedere, mai ales, contextul dificil și provocările multiple cu care se confruntă ambii parteneri. Președintele Klaus Iohannis a salutat îndeplinirea integrală a unora dintre recomandările Comisiei Europene privind procesul de reformă, precum și progresele înregistrate în alte domenii. De asemenea, Președintele României a exprimat încrederea că vor fi realizate noi progrese atât de către Republica Moldova, cât și de către Ucraina până la rapoartele care vor fi realizate de Comisia Europeană în toamnă. În acest sens, Președintele Klaus Iohannis a evidențiat că există o bază bună pentru o decizie a Consiliului European în 2023 privind deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu ambii parteneri.

În cadrul Consiliului European, liderii europeni au avut un schimb de opinii cu Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, cu accent pe modalitățile de consolidare a securității comune, în contextul geopolitic marcat de agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei.

Cu acest prilej, Președintele României a subliniat că Federația Rusă va continua să fie principala sursă de instabilitate și cea mai importantă amenințare directă la adresa securității europene, acesta fiind încă un motiv pentru a sprijini în continuare Ucraina și Republica Moldova și pentru a continua consolidarea Flancului Estic al Alianței Nord-Atlantice. Președintele Klaus Iohannis a pledat pentru unitate și solidaritate, pentru o cooperare onestă și profundă între UE și NATO și pentru realizarea unei sinergii și complementarități reale între cele două organizații, arătând că domeniul mobilității militare este un element central al acestei cooperări, în special în conexiune cu postura consolidată a NATO pe Flancul Estic.

Consiliul European a abordat, la solicitarea României, provocările generate de crizele trans-sectoriale și transfrontaliere, agravate de schimbările climatice și de mediul de securitate în evoluție din Europa și la nivel global, și a evidențiat importanța dezvoltării rezilienței în domenii strategice printr-o abordare orizontală a tuturor crizelor în ceea ce privește pregătirea și mecanismele de răspuns în domeniul protecției civile.

Președintele României a arătat că evoluțiile dramatice din Ucraina, precum și provocările tot mai mari generate de schimbările climatice sunt argumente presante pentru a ne reînnoi reflecția asupra acțiunii comune a UE pentru pregătirea și răspunsul la crize, inclusiv prin instrumentul esențial al Mecanismului Uniunii Europene de protecție civilă, în continuarea Concluziilor Consiliului European pe această temă din decembrie 2021. Președintele Klaus Iohannis a mulțumit celor nouă state membre – Bulgaria, Cipru, Croația, Estonia, Franța, Grecia, Irlanda, Lituania, Slovacia, care s-au alăturat scrisorii pe care a inițiat-o către Președintele Consiliului European, Charles Michel, și Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu privire la necesitatea de a consolida în continuare această dimensiune. Președintele României a prezentat căile de acțiune identificate de țara noastră în sprijinul acestei reflecții, respectiv dezvoltarea unei abordări strategice pe termen mediu și lung a Mecanismului de protecție civilă al UE, creșterea capacității instituționale la nivelul UE, dezvoltarea în continuare a capacităților europene de pregătire și răspuns în cazuri de urgență, precum și consolidarea rolului autorităților naționale de protecție civilă și de gestionare a crizelor, această temă propusă de Președintele Klaus Iohannis fiind reținută în Concluziile Consiliului European.

Pe palierul economic, liderii europeni au convenit asupra unei serii de linii de acțiune, în lumina Concluziilor Consiliului European din martie 2023 și a prezentării Comisiei Europene cu privire la strategia de securitate economică a Uniunii, în vederea consolidării politicii industriale, Pieței Unice și a competitivității și productivității europene.

În cadrul discuțiilor, Președintele României a făcut referire la necesitatea consolidării și finalizării Pieței Unice, în paralel cu o acțiune integrată și coerentă, care să armonizeze măsurile de creștere a competitivității UE la nivel global și reducere a dependențelor cu obiectivele menținerii coeziunii interne a Uniunii. Președintele Klaus Iohannis s-a referit și la întărirea rezilienței sectorului farmaceutic, inițiativă sprijinită de România, punând accent pe necesitatea unor măsuri urgente pentru a asigura producția de medicamente critice în Europa și pentru a face lanțurile noastre de aprovizionare mai rezistente. Președintele României a salutat, în același timp, adoptarea primei strategii europene de securitate economică, un concept strategic extrem de necesar, și a exprimat apreciere pentru eforturile Comisiei Europene și ale Înaltului Reprezentant în acest sens, arătând că documentul prezentat reprezintă o bună bază pentru dezbaterile ulterioare de la nivelul Consiliul UE.

Președintele Klaus Iohannis a pledat, totodată, și pentru continuarea dialogului cu SUA pe tema efectelor Actului privind Reducerea Inflației asupra economiei europene și a subliniat că parteneriatul UE – SUA este esențial pentru stimularea capacităților Uniunii în sectoarele industriale de importanță strategică. Totodată, Președintele României a mulțumit Președintelui Comisiei Europene pentru eforturile depuse în elaborarea și prezentarea propunerilor de revizuire a Cadrului Financiar Multianual într-un timp record, menționând că, la o primă evaluare, propunerea reușește să găsească un echilibru între ajustarea bugetului în funcție de noile priorități și evoluții, păstrând totodată structura generală a exercițiului și predictibilitatea fluxurilor financiare. Președintele Klaus Iohannis s-a referit la cele două noutăți majore în bugetul revizuit, acestea fiind noua Facilitate pentru Ucraina și revizuirea Fondului de suveranitate / STEP, indicând necesitatea unei analize tehnice aprofundate în cadrul Consiliului UE pe aceste propuneri. Președintele României s-a pronunțat și pentru identificarea celor mai bune soluții pentru revizuirea Cadrului Financiar Multianual, în urma unor analize temeinice.

În ceea ce privește securitatea și apărarea, șefii de stat și de guvern europeni au trecut în revistă stadiul implementării Concluziilor anterioare ale Consiliului European și a Busolei Strategice, cu accent pe progresele înregistrate în domeniile securității și apărării cibernetice, amenințărilor hibride, mobilității militare, securității maritime și spațiale și pe dimensiunea civilă a Politicii de Securitate și Apărare Comună.

Președintele Klaus Iohannis a accentuat necesitatea de a continua eforturile în vederea dezvoltării bazei tehnologice și industriale europene în sectorul de apărare, inclusiv printr-o finanțare adecvată și crearea și modernizarea liniilor de producție din Europa Centrală și de Est, insistând, totodată, pe consolidarea cooperării cu NATO.

Pe tema migrației, Președintele României a apreciat progresele realizate în implementarea Concluziilor Consiliului European din 9 februarie 2023, la care România a contribuit de manieră proactivă, inclusiv prin implementarea unui proiect-pilot la granița cu Serbia. Președintele Klaus Iohannis a arătat că procedurile de înregistrare de la frontiera cu Serbia aplicate în cadrul acestui proiect-pilot pot servi drept model pentru îmbunătățirea acestor procese la nivel european și a subliniat că eforturile recente ale țării noastre în implementarea proiectului reconfirmă angajamentul solid al țării noastre pentru protecția eficientă a frontierelor externe ale Uniunii. Totodată, Președintele României a salutat acordul recent al miniștrilor pentru Afaceri Interne asupra unor dosare legislative importante din Pactul privind Migrația și Azilul, reiterând abordarea constructivă pe care țara noastră a avut-o în acest proces. Președintele Klaus Iohannis a exprimat încrederea în eforturile susținute ale Comisiei Europene și ale viitoarei Președinții spaniole a Consiliului UE în definirea și implementarea unor soluții durabile în domeniul migrației la nivel european.

Șefii de stat și de guvern europeni au avut și o dezbatere strategică pe tema relațiilor Uniunii cu China, cu accent pe abordarea multifațetată a UE față de aceasta, alături de promovarea unei relații bazate pe echilibru și reciprocitate.

Președintele României a exprimat sprijinul pentru recalibrarea relațiilor UE cu China, apreciind inclusiv rolul pe care noua strategie europeană pentru securitatea economică îl poate juca în acest proces, și a evidențiat importanța unității UE în acest sens.

La capitolul dedicat agendei de relații externe, liderii europeni au abordat, de asemenea, pregătirea Summitului UE-CELAC, cu accent pe un parteneriat reînnoit al UE cu statele din regiunea Americii Latine și Caraibilor, fondat pe o agendă pozitivă orientată spre viitor.

Președintele Klaus Iohannis a salutat oportunitatea reprezentată de Summitul UE-CELAC pentru relansarea parteneriatului cu statele din regiune și a punctat importanța asumării unei abordări ambițioase în negocierile pentru pregătirea Summitului, în special pe temele privind standardele democratice și agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Cu referire la Tunisia, Președintele României a pus accent pe importanța continuării angajamentului politic cuprinzător al UE în relația cu acest partener cheie, inclusiv din perspectiva gestionării migrației. De asemenea, Președintele Klaus Iohannis a subliniat necesitatea relansării dialogului Belgrad-Pristina pe coordonate durabile.

Elemente suplimentare referitoare la reuniunea Consiliului European

În cadrul reuniunii Consiliului European, șefii de stat și de guvern europeni au reiterat în cei mai categorici termeni condamnarea distrugerii barajului de la Kakhovka, având în vedere efectele sale devastatoare în plan umanitar, ecologic, agricol, economic, dar și asupra securității centralei nucleare de la Zaporojie și a fost reafirmat sprijinul UE pentru autoritățile ucrainene în gestionarea situației și pentru activitatea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică de a consolida siguranța și securitatea nucleară în Ucraina.

Liderii europeni au exprimat sprijinul pentru Formula de Pace a Președintelui Zelenski, inclusiv în perspectiva viitorului Summit Global pentru Pace. A fost subliniată necesitatea de a asigura, împreună cu partenerii – Banca Europeană de Investiții, Comisia Europeană și instituțiile financiare internaționale – un sprijin financiar stabil, previzibil și durabil Ucrainei pentru anii următori, dar și în perspectiva reconstrucției. Șefii de stat și de guvern europeni au făcut referire și la necesitatea de a face progrese în ceea ce privește utilizarea activelor rusești înghețate în procesul de reconstrucție a Ucrainei și antrenarea răspunderii internaționale pentru crimele comise de Federația Rusă în Ucraina, în conformitate cu normele de drept internațional. De asemenea, a fost salutată adoptarea celui de-al 11-lea pachet de sancțiuni împotriva Federației Ruse, fiind evidențiată, totodată, importanța unei implementări depline și eficiente a regimului de sancțiuni cu prevenirea eludării acestuia. În egală măsură, a fost condamnat sprijinul acordat Federației Ruse de către Iran și Belarus, precum și punerea în pericol de către Federația Rusă a securității alimentare globale, liderii reiterând sprijinul pentru continuarea Black Sea Grain Initiative și sublinierea rolului Solidarity Lanes.

Pe palierul economic, liderii europeni au convenit, printre altele, continuarea lucrărilor la nivelul Consiliului în raport cu propunerile Net Zero Industry Act și Critical Raw Materials Act, cu scopul atingerii unui acord pe durata actualului ciclu legislativ, necesitatea de a seta standarde globale în domeniul inteligenței artificiale și de a plasa UE ca prim actor în dezvoltarea acesteia, precum și definirea unor măsuri urgente pentru a asigura o producție suficientă a celor mai importante medicamente și dispozitive medicale în Europa și a diversifica lanțurile internaționale de aprovizionare. Totodată, a fost subliniată necesitatea de a consolida securitatea economică și reziliența UE și de a reduce dependențele strategice prin demersuri proporționale, precise și țintite la provocările de securitate cu asigurarea unui echilibru între dezideratul unei economii deschise și apărarea intereselor UE. Consiliul European a andosat Recomandărilor Specifice de Țară Integrate încheind astfel exercițiul Semestrului European 2023 și a solicitat finalizarea lucrărilor pe tema revizuirii guvernanței economice până la sfârșitul anului 2023, precum și continuarea lucrărilor de revizuire a Cadrului Financiar Multianual, prezentate recent de către Comisia Europeană. Au fost abordate inclusiv efectele Actului privind Reducerea Inflației, adoptat de SUA și a fost convenită continuarea dialogului cu partenerii americani pe acest subiect.

Referitor la securitate și apărare, liderii europeni au evocat necesitatea de a consolida baza tehnologică și industrială europeană în sectorul de apărare prin adoptarea rapidă a Act in Support of Ammunition Production /ASAP, salutând ajungerea la un acord de către co-legislatori pe tema European Defence Industry Reinforcement through common Procurement Act /EDIRPA. A fost reafirmată necesitatea de a face progrese cu privire la European Defence Investment Programme / EDIP, cu scopul de a consolida capacitatea și reziliența bazei tehnologice și industriale din sectorul european al apărării. Liderii europeni au salutat decizia de a crește plafonul financiar al Facilității Europene pentru Pace cu 3,5 miliarde de Euro, pentru a veni în întâmpinarea nevoilor Ucrainei și a altor parteneri.

În ceea ce privește dezbaterea strategică pe tema relațiilor Uniunii cu China, în cadrul reuniunii a fost subliniată importanța cooperării cu China în abordarea provocărilor globale, dar și imperativul echilibrării balanței comerciale și al menținerii unei concurențe echitabile. Consiliul European a adresat un apel Chinei de a insista pe lângă Rusia pentru încetarea imediată a războiului de agresiune și retragerea necondiționată și completă a trupelor din Ucraina, evidențiind responsabilitatea specială a Chinei care derivă din statutul de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU. Consiliul European a reconfirmat ”politica o singură Chină”, în paralel cu sublinierea importanței Strâmtorii Taiwan pentru securitatea globală și cu condamnarea oricărei încercări unilaterale de a schimba statu-quo-ul prin forță sau coerciție. A fost reluată importanța pe care UE o acordă respectării drepturilor omului.

În cadrul discuțiilor referitoare la agenda de relații externe, liderii europeni au condamnat violențele din nordul Kosovo și a fost lansat un apel pentru detensionarea imediată a situației, cu reluarea dialogului facilitat de UE și punerea în aplicare rapidă a Acordului privind calea spre normalizare. Liderii europeni au avut și o discuție strategică privind relația cu partenerii din Mediterana, cu accent pe Tunisia și parteneriatul UE cu această țară. Consiliul European a exprimat sprijin pentru un rol consolidat al Uniunii Africane în forurile internaționale, în special G20. Consiliul European a rămas pe deplin angajat pentru o soluționare cuprinzătoare în dosarul cipriot, în cadrul ONU și în conformitate cu rezoluțiile relevante ale Consiliului de Securitate al ONU și cu principiile pe care se întemeiază Uniunea Europeană.